Alioşa ” File de Jurnal ”

11/04/2012

„ DUMNEZEUL meu,pentru ce m-ai părăsit ” ???

Filed under: generale — Aliosa @ 6:53 am

Motto:

„Nu mi-e frică de DUMNEZEU  ci de absența lui DUMNEZEU ” ! ( Octavian Paler ).

Această prezentare necesită JavaScript.

Legenda spune că, IISUS HRISTOS, Fiul lui DUMNEZEU , cunoscut și sub numele de MESIA, a fost vândut ( trădat ) romanilor de către Iuda, unul din discipolii săi într-o zi de miercuri, zi de post negru . Neștiind că a fost trădat de Iuda, IISUS și-a invitat discipolii la CINA CEA DE TAINĂ din JOIA MARE, dinaintea PAȘTELUI, cină ce s-a desfășurat în armonie și veselie.

 ARESTAREA lui IISUS de către soldații romani.

În urma trădării și vânzării sale de către Iuda, IISUS a fost ARESTAT de soldații romani , care, l-au umilit, scuipat și biciuit iar șeful lor, PONTIUS PILATE,l-a judecat și condamnat la CRUCIFICARE ( RĂSTIGNIREA pe CRUCE )  și în final la EXECUȚIA pe crucea pe care fusese fixat cu piroaie groase care în drumul lor  spre crucea grea de lemn masiv a zdrobit oasele mîinilor și picioarelor MÂNTUITORULUI    IISUS   HRISTOS   provocându-i în cele din urmă MOARTEA , VINERI seara .

Tot legenda spune că, după ce a fost condamnat la moarte, Iisus și-a purtat crucea până pe Dealul Golgota ( Dealul Căpățânii), împreună cu alți 2 condamnați ce își duceau crucile lor. Datorită epuizării, pierderii de sânge în urma flagerării, căldurii l-ar fi omorât, pe Iisus, pe drum. De aceea soldații romani l-ar fi luat pe Simon din Cirene să-i ducă crucea. Tradițiile creștine spun că pe drum, sfânta Veronica ar fi venit la el și ar fi șters sudoarea și sângele provocat de cununa de spini cu vălul ei

RĂSTIGNIREA lui IISUS.

După ce au ajuns pe Dealul Golgota, unde a fost îngropat Adam, primul om conform Bibliei, acolo L-au pironit la mâini și la picioare, fiind răstignit pe o cruce(pe care era scris I.N.R.I.=Iesus Nazarenus Rex Iudaeorum ceea ce se traduce prin Iisus Nazanireanul Regele Iudeilor) și fiind înălțată în fața tuturor oamenilor, alături de cei 2 condamnați. Evreii și soldații romani Îl batjocoreau. El îl iartă pe un condamnat și îi promite un paradis după moarte. Alături de El, stătea Maria, mama lui, Maria Magdalena și Ioan (ucenicul său), de 17 ani și iubit de Iisus. În timp ce mama sa, Maria, plângea, Iisus i-l arată pe Ioan ca noul ei fiu, iar lui Ioan pe noua lui mamă și dându-i sarcina sa aibă grijă de ea. Ioan a dus-o acasă pe Maria ca să nu sufere mai mult. La 3 după-amiază, Iisus striga cu glas tare Tatălui Său, că și-a îndeplinit sarcina pe Pământ și că a venit vremea ca Duhul să plece din corp(„Eli,Eli lama sabactani?” Dumnezeul meu pentru ce m-ai părăsit?).  Sleit de sângele vărsat , în cele din urmă, IISUS HRISTOS  moare iar mormântul său este acoperit de o lespede mare și grea din piatră  mișcată de mai mulți soldați romani.

MOARTEA lui IISUS.

Conform Bibliei, pământul s-a fi cutremurat, soarele s-a întunecat, multe suflete au plecat la cer, iar catapeteasma din templu s-a rupt. Ceilalți 2 condamnați sfârșesc și ei, când potrivit Sabatului evreiesc, corpurile trebuiau date jos, astfel soldații romani le sparg fluierele picioarelor, numai lui Iisus nu . Soldatul Longinus descoperise că acesta era mort si îi înfipse în coastă cu o lance, iar în urmă se scursese sânge și apă. Era semnul că IISUS  murise.

ÎNVIEREA lui IISUS .

„Iar a doua zi, care este după vineri, s-au adunat arhiereii și fariseii la Pilat, zicând:
Doamne, ne-am adus aminte că amăgitorul Acela a spus, fiind încă în viață:
După trei zile Mă voi scula.
 Deci, poruncește ca mormântul să fie păzit până a treia zi, ca nu cumva ucenicii Lui să vină și să-L fure și să spună poporului: S-a sculat din morți. Și va fi rătăcirea de pe urmă mai rea decât cea dintâi.
 Pilat le-a zis:
Aveți strajă; mergeți și întăriți cum știți. Iar ei, ducându-se, au întărit mormântul cu strajă, pecetluind piatra.”
—Evanghelia după Matei 27:62-66[1]

Învierea lui Iisus Hristos (Paștele) este cea mai mare sărbătoare  a mai multor biserici printre care și Biserica Ortodoxă, Biserica Romano-Catolică, Biserica Greco-Catolică sau Biserica Reformată. Este sărbătorită în prima duminică de după prima Lună plină de după echinocțiul de primăvară și diferă de la un cult la altul datorită calendarului adoptat de o Biserică sau alta (calendarul gregorian sau calendarul iulian).

Sursa: blogosfera .

TRADIȚII la ROMÂNI !

Astăzi miercuri, numită și MIERCUREA PARESIMILOR gospodinele aleg  OUĂLE cele mai frumoase și sănătoase  din cuibarele găinilor, le spală cu apă călduță  în care au dizolvat detregent ca să îndepărteze toate grăsimile și le pun la păstrare în loc rece dar uscat. A doua zi , JOIA MARE, după masa de prânz, gospodinele ÎNROȘESC OUĂLE  după rețete doar de ele știute, le ung cu puțină grăsime de porc ca să strălucească mai tare și le așează în coșul cu care vor merge în noaptea de ÎNVIERE la biserică ca să le sfințească. Seara, în JOIA MARE  ( Joia DENIEI MARI ) , creștinii ortodocși și greco-catolici merg la biserică pentru a asculta slujba ținută  de preoții locului la DENIA celor 12 Evanghelii. VINEREA MARE,( Vinerea Seacă, Vinerea Patimilor )  este zi de mare doliu pentru întreaga creștinătate ortodoxă și greco-catolică,  este ziua RĂSTIGNIRII lui IISUS HRISTOS ! Credincioșii merg seara la biserică unde se desfășoară slujba  numită PROHODUL DOMNULUI , prilej cu care, spre finalul slujbei, în frunte cu preoții care oficiază slujba,  ies cu toții afară din biserică  mergând în urma CRUCII în care este RĂSTIGNIT IISUS HRISTOS, ocolind biserica.După terminarea slujbei, credincioșii  pleacă la CASA lor cu lumânări aprinse în mâini iar când ajung  în fața ușii, ocolesc casa de trei ori .Sâmbătă toată ziua gospodinele termină toate pregătirile PASCALE  iar seara, la braț cu bărbații lor credincioși, merg la slujba de INVIERE   A   DOMNULUI   IISUS   HRISTOS, având  asupra lor COȘUL cu OUĂ înroșite și alte bunătăți (vin, cozonac, pască, prăjituri ) fiecare după bugetul pe timp de criză, dar neapărat LUMÂNĂRI pe care, la strigarea preotului ce oficiază  slujba : „ VENIȚI DE LUAȚI LUMINĂ ” le aprind și-apoi, la terminarea slujbei, le țin APRINSE până ajung ACASĂ pentru a DA LUMINĂ din LUMINĂ și celor țintuiți la pat de boli grave și care n-au putut merge la SLUJBA de ÎNVIERE !!! După ce trec pragul casei, cei care au participat la SLUJBA de ÎNVIERE spun celor care n-au participat,   HRISTOS a ÎNVIAT !!!! Apoi, se-așează cu toții la masă și mănâncă cu poftă BUCATELE PASCALE după un POST de  șapte săptămâni  nemaiținând cont de COLESTEROL și TRIGLICERIDE   și ,înghițind pahar după pahar cu vin  de buturugă ( produczione propria ) uitând de tensiunea arterială și ficat   !!!

Stimată vizitatoare și stimate vizitator ce întâmplător sau voit ajungi pe blogul meu , fie ca  SĂRBĂTORILE PASCALE să-ți aducă ție și celor dragi ție, sănătate,pace și liniște sufletească,o primăvară-vară-toamnă mai frumoasă, cu salarii reîntregite, cu pensii indexate, cu împliniri dorite, iubire veșnică iar LUMINA ÎNVIERII  să-ți lumineze calea spre facerea de bine semenilor tăi !!! 

Cu toată stima și respectul,

Alioșa.

42 comentarii »

  1. SĂRBĂTORI PASCALE FERICITE!
    DORESC CA ACEST AN SĂ ADUCĂ SCHIMBAREA PE CARE O AŞTEPTĂM DE MULŢI ANI PENTRU CA SĂ SE REALIZEZE TOATE DIN CELE URATE DE TINE ÎN EMOŢIONANTA ÎNCHEIERE A ACESTUI MINUNAT ARTICOL!!!

    Apreciază

    Comentariu de bmarinescu41 — 11/04/2012 @ 7:25 pm | Răspunde

    • @ Bogdan,
      Bună seara !
      Mulțumesc pentru vizită, like , comentariu și sincerele gânduri !
      Și eu doresc ca acest an să aducă schimbarea pe care o așteptăm de mulți ani !
      Iar dacă schimbarea se va produce, certamente se vor realiza și cele dorite atât de mine cât și de tine și,
      de ce să nu recunoaștem de încă 60-70% dintre românii verticali și care, nu s-au aplecat deloc în fața
      celor pe care eu nu-i pot numi români ci TRĂDĂTORI de NEAM și ȚARĂ !!!
      Așa să ne ajute DUMNEZEU !
      SĂRBĂTORI PASCALE FERICITE și LUMINATE !!!
      Cu prietenie,
      Alioșa.

      Apreciază

      Comentariu de Aliosa — 11/04/2012 @ 10:38 pm | Răspunde

  2. @ ALL !!!
    ROMÂNII nu concep ca din BUCATELE PASCALE să le lipsească la masa din prima zi de PAȘTE :
    – ciorba de miel;
    -friptura de miel la grătar, la cuptor sau prăjită;
    -drobul de miel;
    -stufatul de miel.
    Dar oare, ȘTIU toți ROMÂNII povestea MIELULUI PASCAL ???
    Care NU O ȘTIU, o pot afla acum și aici :

    „ Jertfa MIELULUI PASCAL dupa Noul Testament:
    In vremea Mantuitorului, Pastele iudaic cunoaste cel de al treilea stadiu de sarbatorire care incepe dupa
    perioada postexilica (sec. VI. i.Hr.) cand s-au introdus din cauza influentei rabinilor, obiceiuri noi, ceea
    ce a dus la savarsirea unui nou ritual pascal.
    La randuiala acestui ritual se pastreaza aspectul sacrificial constand din carne de miel, azima si ierburi
    amare la care se adauga fructe amestecate cu otet si consumarea celor patru pahare de vin,
    binecuvantate de capul familiei in timp ce se citesc texte din Psalmi (113-118).
    Bucuria pascala aducea in fiecare an pe credinciosii evrei la Ierusalim, unde veneau in pelerinaj la
    templul sfant; prezenta lor la locasul sfant insemna manifestarea dreptei credinte si amintirea de iesirea
    minunata a stramosilor lor din robia egipteana.
    Aceasta datina evreiasca a fost respectata si de Mantuitorul Hristos, care la varsta de 12 ani s-a suit la
    Ierusalim, unde a fost ascultat de invatatorii iudei care s-au minunat de raspunsurile si priceperea Sa
    (Luca 2, 41-43).
    Fiul lui Dumnezeu a venit cu Sfintii Apostoli la Ierusalim pentru a serba Pastele iudaic, cand avea varsta
    de 33 de ani si jumatate, insa nu l-a mai tinut, deoarece a fost vandut de Iuda Iscarioteanul pe 30 de
    arginti (Matei 26, 15), dupa ce a plecat de la Cina cea de Taina (Ioan 13, 25-28).
    Din relatarile despre Cina cea de Taina, instituita in joia Sfintelor Patimi, se pot desprinde niste
    caracteristici comune intre acestea si obiceiurile pascale iudaice.
    Mai intai amintim spalarea picioarelor, pentru a participa intr-o stare de puritate fizica la cina sacrificiala,
    iar la Cina cea de Taina numai a picioarelor Sfintilor Apostoli (Ioan 13, 5).
    Apoi folosirea paharelor cu vin binecuvantat de capul familiei si numai unul la Cina cea de Taina sfintit
    de Fiul lui Dumnezeu, precum si folosirea imnelor scripturistice de unii (Ps. 113-114) si cantari de lauda
    de altii (Matei 26, 30).
    Jertfa cea noua si nesangeroasa profetita cu cinci secole inainte de Hristos de profetul Maleahi (1, 11)
    s-a plinit la Cina ce de Taina Cand Mantuitorul a instituit Jertfa Euharistica, binecuvantand si sfintind
    painea si vinul care nu sunt simboluri, ci insesi Trupul si Sangele Sau (Matei 26, 28).
    Cele doua elemente euharistice reprezinta Trupul Mielului lui Dumnezeu care S-a jertfit o singura data si
    deplin pentru, toata lumea.
    In spiritul invataturii Sfantului Ambrozie al Milanului, sacrificiul mielului pascal a prefigurat jertfa de pe
    Golgota a Mantuitorului Hristos.
    Din aceasta jertfa, crestinii isi hranesc sufletul si trupul prin Taina Sfintei Euharistii.
    Potrivit comentariilor sale, animalul oferit de Dumnezeu lui Avraam in locul fiului sau, Isaac, a
    preinchipuit mielul pascal, care elibereaza pe Israel dintr-o stapanire inumana si vazuta si este tipul
    adevaratului Miel care Se va jertfi pentru salvarea intregii omeniri de sub osanda pacatului, adica dintr-o
    stapanire nevazuta (Sfantul Ambrozie al Milanului, De Abraham, I, 5, in P. L. 14, col. 437).
    Daca sangele mielului pascal in Vechiul Testament avea o putere purificatoare si aducatoare de pace
    omului credincios cu Dumnezeu, acest lucru se realizeaza intr-o stare perfecta in Noul Testament, prin
    rastignirea Mantuitorului, care se aduce pe Sine ca un miel spre jungiere si ca o oaie fara de glas (Isaia
    53, 7).
    Cuvintele profetice ale Evanghelistului Vechiului Testament s-au adeverit de Sfantul Ioan Botezatorul,
    care s-a adresat astfel ucenicilor Sai: „Iata Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii” (Ioan 1, 29).
    Daca cu sangele mielului pascal se curatau pacatele unui singur popor, el insa nu stergea pacatul
    stramosesc al lumii, asa cum va purifica numai sangele lui Iisus Hristos – Mielul lui Dumnezeu.
    In acest fel, Fericitul Augustin arata clar ca mielul pascal a prefigurat pe Mantuitorul Hristos
    (Fer. Augustin, Quaest. in Heptateuch, in P, L. 34, col. 608-609).
    Acelasi mare ganditor al Bisericii apusene arata ca Sfantul Ioan Botezatorul L-a numit miel, deoarece
    acest animal exprima in mod cert inocenta, care, la modul superlativ, se atribuie numai Fiului lui
    Dumnezeu (Fer. Augustin, In Ioan Ev., R L. 135, col. 1410).
    Cuvintele Sfantului Ioan Botezatorul se refera la Mielul lui Dumnezeu, prefigurat de mielul pascal in
    Vechiul Testament (Ies. 12, 3).
    Origen face o apropriere intre Mielul lui Dumnezeu si sacrificiul mielului pascal, avand, totodata, in
    vedere si cele spuse de Isaia despre tipul mielului pascal (com. in Ioan, VI, 32-35, P. G.14, col.289-293).
    Deosebirea dintre Pastele iudaic si cel crestin consta in diferenta dintre mielul pascal adus odinioara de
    israeliti si cel sacrificat de crestini la praznicul lor.
    Este stiut faptul ca mielul pascal din Vechiul Testament a prefigurat pe cel din Noul Testament, care
    este Mielul lui Dumnezeu si S-a jertfit pe Sine din iubire nemasurata pentru rascumpararea lumii din
    pacat.
    Toate jertfele Vechiului Testament, inclusiv cea a mielului pascal n-au avut eficacitatea celei aduse o
    singura data si pentru totdeauna de Fiul lui Dumnezeu.
    Nici chiar jertfele aduse de arhiererul Legii Vechi in ziua impacarii nu au adus ispasirea de pacat, asa
    cum s-a implinit de Mantuitorul Hristos prin patimile, rastignirea si moartea Sa pe altarul Sfintei Cruci.
    El a intrat o singura data si pentru totdeauna in Sfanta Sfintelor cu insusi sangele Sau purificator si nu
    cu sange de animale (Evr. 9, 12).
    Dupa Sfantul Apostol Pavel, jertfa de pe Golgota a fost „fara prihana si ea curata cugetul omului de
    faptele cele moarte ca sa slujeasca Dumnezeului Celui viu” (Evr. 9, 14).
    Din relatarile Sfintelor Evanghelii reiese ca Mantuitorul Hristos, la Cina cea de Taina, n-a serbat Pastile
    iudaic, intrucat nu se aminteste nimic de mancarurile specifice acestui moment, inclusiv nelipsita carne
    de miel.
    O alta marturie a nerespectarii praznicului iudaic este ca Mantuitorul, atunci cand a binecuvantat
    painea, aceasta nu era azima (matot), ci paine dospita (lehaem, artos – Matei 2, 6, 26).
    La acestea se mai, adauga si cele descrise cu privire la judecata Mantuitorului vineri dimineata, cand
    iudeii n-au intrat in pretoriu ca sa nu se spurce si sa manance Pastile (Ioan 18, 28) si unii dintre ei tot in
    seara aceleiasi zile au cerut lui Pilat ca trupul Domnului si al celor doi talhari sa fie coborate de pe cruce
    si sa nu mai ramana sambata, fiindca incepea Pastile iudaic (Ioan 19, 31).
    In lumina Noului Testament, sarbatoarea Pastelui este legata de patimile, Rastignirea si Invierea
    Domnului, ceea ce subliniaza specificul acesteia fata de Pastile iudeilor.
    Crestinii l-au praznuit de la inceput, insa cu o anumita particularitate, in sensul ca tineau doua Paste,
    unul odata cu evreii, la 14 Nisan ca Pastile Crucii si altul la 16 Nisan ca Pastile invierii.
    Daca prima comunitate crestina a fost dintre iudei, era normal ca acestia sa aiba in vedere Pastile
    mozaic, inclusiv cu sacrificarea mielului pascal care a avut un rol prefigurativ pentru Noul Testament.
    Practica iudaizanta de a tine Pastile crestin la 14 Nisan, chiar daca nu cadea duminica a fost
    combatuta si abandonata de cei ce credeau in Iisus Hristos (Pr. Prof. Ene Braniste, Liturgica generala,
    Bucuresti, 1993, p. 175).
    Pentru ei, obiceiul de sacrificare a mielului pascal a fost pastrat, intrucat in felul acesta se facea
    trecerea de la Pastile Legii Vechi la cel al Legii Noi, unde simbolul mielului este folosit de aghiografii
    Noului Testament si in special in Apocalipsa (Apoc. 5, 6-14, 14, 1).
    Vorbind despre biruinta impotriva fiarei savarsita de Mantuitorul Hristos, Sfantul Ioan Evanghelistul il
    mai numeste, pe langa apelativul de Miel si Cuvantul lui Dumnezeu (Apoc. 19, 13), apelativ care pune in
    lumina puterea Mielului, deci a Cuvantului, de a birui pacatul din lume.
    Pacatul a adus raul in firea creata, aducand lumea in robia diavolului, din care va fi eliberata numai prin
    sacrificiul Mielului lui Dumnezeu.
    Identificarea Mielului lui Dumnezeu cu Cuvantul lui Dumnezeu este in spiritul scripturistic, cunoscut
    fiind ca o parte din minunile savarsite de Mantuitorul Hristos s-au facut doar prin Cuvant (Matei 15, 28).
    Aceasta realitate a fost confirmata si de cei doi ucenici, Luca si Cleopa, care, au fost intrebati de
    Mantuitorul Hristos in drumul lor spre Emaus, fara sa-L recunoasca, si I-au raspuns despre Iisus ca:
    „era prooroc puternic in fapta si in cuvant inaitea lui Dumnezeu si a intregului popor” (Luca 24, 19).
    Cuvantul este chiar denumirea data Mantuitorului in prologul Evangheliei dupa Ioan (1, 1), termen al
    cartii corespondent grecesc este Logos, iar in ebraica Davar. In varianta ebraica, termenul nu inseamna
    doar vorbire, invatatura care se apropie de notiunea greaca, ci si lucru, fapta ce pune in evidenta
    puterea Cuvantului de a se concretiza sau actiona.
    Un cuvant omenesc neacoperit sau necorespunzator cu fapta duce la promisiuni neimplinite, la
    demagogie fariseica care inseamna numai a spune si nu a face (Matei 23, 3).
    Lucrarea Mielului lui Dumnezeu sau a Cuvantului lui Dumnezeu, prefigurata in Vechiul Testament de
    mielul pascal se incheie cu rastignirea si cu moartea Sa pe Sfanta Cruce si invierea Sa izbavind
    omenirea din robia nevazuta a diavolului.
    Apostolul Pavel exprima fara echivoc realitatea lucrarii mantuitoare a Fiului lui Dumnezeu cand afirma
    ca „Hristos este Pastile nostru, intrucat S-a jertfii pentru noi” (1 Cor. 5, 7).
    Prin invierea Sa care este temelia credintei noastre (I Cor. 15, 14), Hristos S-a facut incepatura celor
    adormiti si cei morti intru El vor invia (I Cor. 15, 20; I Tes. 4, 16).
    Aceeasi afirmatie despre activitatea salvatoare a lui Mesia, prefigurata de sacrificiul mielului pascal cel
    nevinovat o intalnim si la Sfantul Apostol Petru (I Petru 1, 19-20; E. Mangenot, op. cit, col. 582;
    F.Vigouroux, Agneau de Dieu, in Dictionnaire de la Bibley Paris, 1895, t. I, A-B, col. 271 -273).
    Pentru intreaga suflare crestina, Hristos, Mielul lui Dumnezeu, este Pastile care inseamna sarbatoarea
    luminii si a bucuriei. Acum Mielul Hristos lumineaza pe toti in mod deplin si-i conduce spre libertatea si
    viata cea adevarata si netrecatoare.
    Bucuria invierii Domnului copleseste toate tristetile si in ea se concentreaza vestea cea buna adusa
    intregii omeniri.
    Existenta umana se umple de starea bucuriei reale, depline si durabile (Pr. Prof. Dumitru Staniloae,
    Pastile, sarbatoarea luminii in Ortodoxie, in Studii Teologice, 1975 nr. 5-6, p. 350-351).
    In fiecare an, Pastile crestin imprimavareaza sufletele credinciosilor si sarbatoarea o percep ca un act
    de transcendere a creatiei in Hristos Cel inviat.
    Biserica exprima aceasta transcendere minunata in cuvinte miscatoare ca „Pastile cele noua si sfintite,
    Pastile cele de taina” (Idem, p. 356).
    Adevarul despre invierea Domnului nu a putut fi stavilit de cei ce i se impotriveau si el va fi propovaduit
    de Sfintii Apostoli si urmasii lor chiar cu pretul vietii lor.
    Lumea iudeo-greco-romana s-a opus cu vehementa si cu toata impotrivirea nu a oprit mesajul invierii
    Domnului.
    De aceea prin mesajul Jertfei si invierii Domnului se va da un sens adanc al vietii si omul va fi readus la
    frumusetea firii celei dintai (Prof. Ioan Gh. Savin, Iconomia si roadele Invierii Domnului, in „Studii
    Teologice”, 1962, nr. 5-6, p. 277, 281).
    Cina mielului pascal are o eficienta limitata fata de cea euharistica in cadrul careia se petrec lucruri
    tainice, de comuniune a omului cu Dumnezeu.
    Dupa Sfantul Chiril al Alexandriei, participarea la cina euharistica prin comuniune face sa locuiasca in
    noi Hristos in chip tainic (Sfantul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Luca, in P.G. 72, col. 909 CD; drd.
    Ion Caraza, Doctrina euharistica a Sf. Chiril al Alexandriei, in Studii Teologice 1968, nr. 7-8, p. 536).
    Insemnatatea religioasa a jertfei euharistice este covarsitoare si folositoare omului credincios, intrucat
    un prim efect al impartasirii sale cu trupul si sangele Domnului este nemurirea.
    In Sfanta Euharistie ne impartasim cu trupul lui Hristos care are ca scop sa ne transmita intrega putere
    a Sa de a ne da viata mai bogata si fara nici o urma de coruptie
    (Sf. Chiril al Alexandriei, Comentariu la Ioan XI, P.G. 73, col. 577 D-581 BC).
    Despre importanta Sfintei Euharistii, Mantuitorul a vorbit iudeilor inainte de a fi instituita, spunand ca
    „cel ce mananca trupul Meu si bea Sangele Meu ramane intru Mine si Eu intru el” (Ioan VI, 56).
    Celor care murmurasera impotriva Lui, fiindca le spusese: „Eu sunt painea ce s-a pogorat din cer” (Ioan
    VI, 49) le-a raspuns ca „El este painea vietii care s-a pogorat din cer si ca cine mananca din ea va fi viu
    in veci” (Ioan 6, 48, 51).
    Cei ce nu primesc trupul si sangele lui Hristos raman, asa cum invata Sf. Chiril al Alexandriei, fara nici o
    participare la viata plina de sfintenie si fericire (Sf. Chiril al Alexandriei, IX, 2, P.G. 73, col. 577 AB).
    In cuvantarea Sa euharistica, Mantuitorul aminteste de mana care a fost data de Dumnezeu si nu de
    Moise, pentru hrana israelitilor.
    Aceasta nu este nici pe departe painea care pogoara din cer si da viata lumii, aratand clar celor ce-L
    ascultau ca „El este painea vietii” (Ioan VI, 31-35).
    Taina Sfintei Euharistii care a fost prefigurata de mana, de jertfele nesangeroase si de azimile pe care le
    consumau evreii in cele 7 zile pascale, este superioara acestora, pentru ca depaseste caracterul de
    jertfa si ofera omului posibilitatea de a se uni cu Dumnezeu.
    Ea a fost instituita in Joia Sfintelor Patimi cand Sfintii Apostoli L-au intrebat, zicand: „unde voiesti sa-Ti
    pregatim sa mananci Pastile?” (Matei 26, 17).
    Semnificatia mielului pascal
    imprimat: 099-08.04.2012 pag.10 / 11
    Imprejurarile in care a fost instituita Sfanta Taina nu denota ca deja incepuse sarbatoarea Pastelui
    mozaic, iar Mantuitorul a zis Sfintilor Apostoli ca nu va mai bea din rodul vitei pana in ziua cand il va
    bea cu ei nou in imparatia Tatalui Sau.
    Ea se delimiteaza de Pastile mozaic, cand a avut loc invierea Mantuitorului Hristos, iar trupul si sangele
    Sau le ofera crestinilor printr-o prefacere tainica.
    De aceea, Sfanta Euharistie este nu numai Sfanta Taina prin care se ofera darurile Sfantului Duh, ci si
    jertfa pentru ca elementele vazute – painea si vinul sunt schimbate in mod real in trupul si sangele lui
    Hristos.
    Cel ce se impartaseste cu ele primeste puterea de viata facatoare si sfintitoare, pe care nici o jertfa sau
    act religios vechitestamentar nu putea sa o ofere credinciosului evreu
    (Sfantul Chiril al Alexandriei, Comentariu la Matei XXVI, 27, P.G. 72, col. 452 CD).
    Sfanta Euharistie este o jertfa nesangeroasa a Mielului lui Dumnezeu prin care se impartaseste celui
    credincios, sub chipul painii si al vinului trupul si sangele lui Hristos, Care a biruit cu moartea Sa boldul
    mortii ca plata a pacatului.
    Prin consumarea elementelor euharistice, credinciosul se impartaseste cu trupul si sangele
    Mantuitorului Hristos.
    Ca urmare a acestei impartasiri cu Hristos, credinciosul primeste nestricaciunea care ii aduce eliberarea
    din robia diavolului (Idem, Comentariu la Luca, P.G. 72, col 552, BC).
    Din texte noutestamentare reiese ca jertfa Mielului lui Dumnezeu a fost prefigurata de cea ardeiului
    pascal, crestinii pastrand-o pentru praznicul Sfintelor Pasti, care pentru ei este Hristos (I Cor. 5, 7).
    Obiceiul lor de a sacrifica mielul de Sfintele Pasti nu substituie insa in nici un fel jertfa euharistica.
    De asemenea, Sfantul Apostol Petru arata ca Hristos este mantuirea si jertfa noastra, Care si-a varsat
    scump sangele Sau „ca un miel nevinovat si neprihanit” (I Petru 1, 19; E. Mangenot, op. cit, col. 582).
    Prin urmare, obiceiul crestin de Pasti al sacrificarii mielului are un temei biblic incontestabil si nu este o
    simpla sacrificare de animal.
    In catacombele romane el este reprezentat cu un potir, ceea ce inseamna ca din primele secole
    crestine se cunostea semnificatia sa simbolica oferita de Sfanta Scriptura.
    Semnificatia sa religioasa simbolica o intalnim si la poporul roman, care i-a dat un nume special a carui
    semantica trebuie inteleasa corect, atat de crestini, cat si de necrestini.
    3. Semnificatia semantica a termenului „miel”
    Cunoasterea temeiurilor scripturistice ale sacrificiului mielului pascal care apare atat in Vechiul
    Testamet cat si in Noul Testament in cadrul sarbatorii Pastilor, este cel mai bun lucru din partea unui
    crestin pentru a nu fi derutat de feluritele ipoteze referitoare la originea acestui ritual.
    In locul acestor marturii biblice la care am adaugat exegeza Sfintilor Parinti si a teologilor, isi fac loc
    pareri cu rea vointa sau care incearca sa infirme originalitatea si obarsia divina a celor doua sarbatori
    praznuite in fiecare primavara in decorul revenirii naturii la viata.
    Originea divina a acestor sarbatori este de necontestat si cunoasterea semnificatiei semantice a
    cuvantului miel este edificatoare.
    In dictionarele filologice romanesti se mentioneaza provenienta sa dintr-un cuvant latinesc care,
    probabil, a existat doar in latina populara, nu si in cea culta, el fiind absent in dictionarele latine.
    Dupa cum se stie, limba, prin specificul sau, este spirituala, iar cuvintele sunt instrumente ale omului de
    a-si exprima mesajele care trebuie cunoscute si nu reduse la fenomene mitologice.
    Daca limba romana s-a nascut in scolile religioase din tinda bisericilor si din manastiri, i s-a imprimat un
    evident caracter religios-spiritual, aspect peste care se trece cu usurinta si se apeleaza la notiuni
    omonime sau sinonime prezente in alte culturi.
    S-ar putea spune pe buna dreptate ca o data cu nasterea poporului, a aparut si o limba adecvata in
    care sunt exprimate niste realitati sau simtaminte religioase.
    Tezaurul nostru lingvistic are nenumarati termeni religiosi a caror origine este din Sfanta Scriptura, asa
    cum este cazul cuvantului miel, mostenit pe filiera biblica si alcatuit din doua parti de cuvant: prepozitia
    mi = din, de la, si numele divin El – Dumnezeu, care la randul sau este inrudit cu cu verbul ui = a fi
    puternic, a fi tare.
    Termenul romanesc raportandu-l la izvorul biblic, exprima un lucru foarte interesant si anume ca jertfa
    pascala este legata de „Mielul lui Dumnezeu, Cel ce ridica pacatul lumii”.
    Stramosii nostri pentru a crea acest termen specific limbii romane nu au folosit ebraicul „Se(h)”,
    deoarece insemna nu numai miel, ci si ied.
    Era firesc ca acest cuvant romanesc sa fie mai aproape ca forma de cel ebraic, asa cum este termenul
    „amin” sau sa vina pe filiera greaca in care echivalentul este substantivul „amnos” care se inrudeste eu
    denumirea divinitatii Amnu din Teba.
    O alta varianta veche a textului biblic este si textul latin cu radicalul agnus, care ca forma este departe
    de denumirea romaneasca pentru jertfa pascala adusa de Pastile mozaic de evrei si de invierea
    Domnului – Sfintele Pasti, de catre crestini.
    La fel de deosebita este si forma slavona de agnet, deoarece pentru romani nu exprima notiunea de
    miel pascal, ci pe cea de miel euharistie care’se jertfeste ori de cate ori se savarseste Sfanta Liturghie.
    Constatam ca poporul roman a creat acest termen pentru a desemna atat jertfa adusa de Mantuitorul,
    cat si pe cea care a prefigurat-o in Vechiul Testament.
    La Sfanta Proscomidie se aduce jertfa nesangeroasa din paine la care preotul zice: „Junghie-Se Mielul
    lui Dumnezeu”, ceea ce inseamna ca substantivul consacrat „miel” se refera si la trupul euharistie al
    Mantuitorului.
    Acest miel care inseamna „din Dumnezeu” ne lamureste bucuria deosebita care o aduce crestinilor in
    fiecare an si, totodata, numele sau este conform cu invatatura scripturistica despre Dumnezeu Fiul,
    Care S-a nascut din Tatal.
    Bucuria spirituala este exprimata prin sacrificiul mielului care in fiecare an este prezent la masa pascala
    a crestinilor.
    Trupul care are nevoie de jertfa Mielului lui Dumnezeu se hraneste de Sfintele Pasti cu carnea
    animalului.
    Acestui sacrificiu i se imprima astfel un caracter religios, fara a se substitui jertfei euharistice, in care
    Hristos, sub forma painii si a sangelui; se ofera tuturor care-l primesc spre iertarea pacatelor, sanatate
    sufleteasca si trupeasca si spre viata de veci.
    Pastrarea corecta a sarbatorilor religioase si in special a Pastelui mozaic pentru evrei a fost totdeauna
    benefica pentru asigurarea unitatii de credinta si de neam a lui Israel.
    Atunci cand au neglijat aceasta indatorire, au cazut in idolatrie care a avut urmari dezastruoase pentru
    israeliti, de aceea cand s-au organizat religios si social sub regi credinciosi, a fost nevoie de revenirea
    la datina lor pascala: „Savarsiti Pastele Domului Dumnezeului vostru, dupa cum este scris in aceasta
    carte a Legii” (IV Regi 23, 21).
    Cele consemnate in Vechiul Testament despre pastrarea corecta a sarbatorii Pastilor sunt o pilda
    pentru crestini, care trebuie sa tina Pastile crestin, sarbatoare cu o mare importanta in pastrarea unitatii
    de credinta, cat si in intarirea si dezvoltarea vietii spirituale.
    Urmarile benefice, pentru om si societate constau numai in tinerea lor conform randuielilor fixate de
    Biserica din care rezulta originea lor divina.
    Autor :
    pr. prof. dr. Emilian Cornitescu
    Tu, știai povestea MIELULUI PASCAL ?

    SĂRBĂTORI PASCALE LUMINATE !!!
    Cu toată prietenia,
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 11/04/2012 @ 10:31 pm | Răspunde

  3. @ALL !!!
    Doamne, DUMNEZEUL meu , nici în Săptămâna PATIMILOR nu se mai potolesc !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
    CITIȚI și vă CRUCIȚI !!!
    Ei trebui CRUCIFICAȚI !!!
    Ei ar trebui RĂSTIGNIȚI !!!
    Ei ar trebui SCUIPAȚI, BICIUIȚI și PIRONIȚI la stâlpul infamiei !!!
    Ei, cei care DAU și care PRIMESC ȘPAGA din CONTRACTELE cu STATUL
    ( sic, STATUL suntem noi plătitorii permanenți de TAXE și IMPOZITE ,
    deci BANII provin de la NOI ) !
    Credeți că bat câmpii ? CITIȚI și vă CRUCIȚI :

    „ JURNALUL.RO

    Marin Mândrilă, Mari Vila: „Şpaga pentru obţinerea unui contract a cu STATUL a ajuns să fie de 40% din valoare!”

    Autor: GABI GOLEA

    11 aprilie 2012 – 23:24
    Ministerul Afacerilor Europene a transmis la Bruxelles argumentele Primăriei Sector 3 privind acordarea unui contract de reabilitare a infrastructurii în valoare de 110 milioane de euro în 2009 unui grup de firme „de casă” ale lui Negoiţă, format din Axela Construcţii, AB Construct, Tehnologica Radion şi Pro Cons XXI.

    Partea română tratează cu foarte mare rezervă motivaţiile primăriei, considerate insuficiente, asumându-şi chiar riscul unei condamnări a ţării noastre la Curtea de Justiţie a UE. Procedura de licitaţie a fost contestată la CNSC şi la CE de societăţile de construcţii Mari Vila şi Straco Grup, dedesubturile fiind prezentate de preşedintele Mari Vila, Marin Mândrilă.

    ● Jurnalul Naţional: De unde a pornit toată această sarabandă de contestaţii, decizii, Curtea Europenă, pericol de infringement?
    ● Marin Mândrilă: Eu sunt cel care am fost păgubit în acest dosar, eu am făcut reclamaţie la UE şi am să povestesc pe scurt câteva dintre dedesubturile acestui contract. De fapt, el era pregătit pentru acel grup de firme. Sunt câteva care fac toate lucrările din Sectorul 3 cu locuri de joacă, cu parcuri, cu panseluţe etc.
    Prietenii de casă ai lui Negoiţă. De fapt, absolut tot ce se întâmplă în Sectorul 3 este numai şmangleală. Negoiţă n-a făcut o licitaţie corectă. Dacă el are curajul să spună cu mâna pe inimă că a făcut o licitaţie corectă, eu îi dau firma mea gratis. Revenind la acest contract care a ajuns la UE, la a cărei licitaţie am avut ghinionul să particip şi eu, aceasta, ca de fapt toate, erau pregătite pentru anumite firme. Când am văzut asta, în primă fază am contestat caietul de sarcini. CNSC ne-a dat dreptate, anulează decizia de câştigător a asocierii de firme şi trimite înapoi la primărie pentru reevaluare, Negoiţă a modificat ceva, nu foarte mult, şi apoi în trei zile l-a scos din nou. Fără să mai anunţe, fără nimic… Se întâmpla asta în vinerea Paştelui 2009. Atunci a făcut el (n.n. – Negoiţă) licitaţie.

    ● Şi ce vi s-a părut cel mai ciudat?
    ● Faptul că, atunci când se făceau toate astea, plimbările astea pe la CNSC, Curtea de Apel etc., lucrările erau deja făcute. O parte mare din lucrările trecute în caietul de sarcini era executată cu câteva luni înainte de a începe licitaţia! Am depus dovezi cu fotografii, cu ore, cu zile la dosar. Ei lucrau în draci când noi ne jucam de-a licitaţiile, un lucru foarte grav, care ar trebui verificat.

    ● De ce s-a stabilit licitaţia în ajunul Paştelui?
    ● Pentru că interesul era ca nimeni în afara celor cărora le era dedicat contractul să nu vină la licitaţie. Cine era să participe când erau la dispoziţie numai trei zile pentru întocmirea documentelor? Firma trebuie să scoată certificate fiscale, o gramadă de documente de la Camera de Comerţ, de la Fisc etc., recomandare, care poate dura şi două săptămâni. Deci cum îţi poţi face în trei zile dosarul de licitaţie? Ghinionul lor a fost faptul că eu aveam toate documentele făcute pentru că participasem la alte licitaţii, aveam şi oferta făcută pentru aici şi, surpriză! Le-am pus pe toate grămadă şi am participat la licitaţie în vinerea Paştelui, lucru ce le-a dat toate aranjamentele peste cap.

    ● Cum era întocmit Caietul de Sarcini? Ce neregului aţi constatat şi le-aţi sesizat?
    ● Păi foarte simplu. Lucrările, operaţiile (circa 150 la număr) care urmau să nu se facă niciodată erau evaluate (notate) foarte bine, punctaj mare, pentru ca băieţii deştepţi să dea preţuri foarte mici, suspect de mici. Iar pentru lucrările care urmau să se facă – asfalt, beton – se dădeau puţine puncte, băieţii băgau preţuri de zece ori mai mari şi acolo pierdeau puncte, dar foarte puţin. Asta era şmecheria, astfel că băieţii au câştigat la puncte. Mai mult, proiectarea, avizarea, autorizarea, studiul de fezabilitate le-au obţinut în 24 de ore. Cum să se poata aşa ceva? Mânărie pe faţă.

    ● Puteţi da un exemplu de operaţii care nu s-au efectuat niciodată, dar care erau bine punctuate?
    ● Pentru înlocuitul unei guri de canal ei o dădeau până într-o sută de lei, în condiţiile în care numai gura de fontă costa vreo 8 milioane. Cu inelul de beton, cu manopera se duce la 1.200 de lei cel puţin, iar băieţii deştepţi o punctau pe aia cu 120 de lei. Bineînţeles. Exemplele sunt multe. Şi vreau să fac o paranteză. Am documentat foarte bine acest caz, altfel nu era acceptat la Comisia Europeană. Acelaşi documente le-am prezentat DNA, preşedintelui Băsescu, Curţii de Conturi, Parchetului General. Dacă aceste instituţii ale statului român îşi făceau treaba nu se mai ajungea la Comisia Europeană.

    ● Ce şpăgi se dau pentru obţinerea unor astfel de contracte?
    ● Domne, au înnebunit de tot. S-a ajuns la 40%.
    Dacă înainte erau 3-5 procente, acum s-a ajuns la 40%.
    Vă daţi seama ce însemnă un 5% din 100 de milioane?
    Cinci milioane de euro… Iar azi se ajunge la 40-50 de milioane.
    Doar 20% este suma care se alocă pentru lucrări.
    E strigător la cer! ”

    PS!!!
    Și asta în timp ce milioane de ROMÂNI n-au ce pune pe MASĂ de Sfintele PAȘTE !!!!
    Ei, clientela politică portocalie n-au nici FRICĂ, nici RUȘINE !
    Ei, calcă peste cadavre numai ca să se mențină CUORICE PREȚ LA PUTERE
    ( https://aliosapopovici.wordpress.com/2010/05/27/ ) !!!
    Ei, adună BANI de peste tot ca să le dea și PRIMARILOR pedeliști să MITUIASCĂ ALEGĂTORII
    ca pe 10 IUNIE 2012 să-i REALEAGĂ ca să poată MITUI la rândul lor
    pe alegătorii creduli la alegerile PARLAMENTARE din noiembrie ca PDL să nu moară !!!
    Tu, stimată cititoare și stimate cititor, ce spui ?
    SĂRBĂTORI PASCALE LUMINATE !
    Cu respect ,
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 12/04/2012 @ 6:22 am | Răspunde

  4. @ De la CrisCar50,

    Povestea macaleandrului

    Va dorim,din suflet,Paste fericit,cu sanatate,cu pace in suflet! Cu drag,Mariana si Crisan

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 12/04/2012 @ 8:14 pm | Răspunde

  5. @ ALL !!!
    Bună dimineața domnișoarelor, doamnelor și domnilor !!!
    Voi dragi GOSPODINE, ați VOPSIT OUĂLE ?
    Dar voi dragi gospodari, ați cumpărat „ MIELUL PASCAL ” ?
    În Câmpia Deliormanului MIELUL PASCAL este la îndemâna TUTUROR :
    prețurile pornesc de la 13 lei/kg și se opresc pe la 15 -17 lei/kg ,mielul întreg sacrificat de ciobanul ce l-a îngrijit , inclusiv intestinele și burta !
    Dacă știi să negociezi poți cumpăra cu 14 lei/kg iar gospodina ta poate găti de toate :
    – friptură la tavă în cuptor, grătar sau prăjită ;
    -drobul delicios cu mult mărar și ceapă verde;
    – stufat de miel din spanac ;
    – ciorba tradițională cu leuștean proaspăt și zeamă de varză murată.
    Ați fost aseară la DENIA MARE ?
    Nu uitați că diseară se oficiază SLUJBA numită PROHODUL DOMNULUI : ar fi bine să mergeți căci,
    nu-i așa, odată pe an se OCOLEȘTE biserica noaptea cu lumânări aprinse !
    Până la urmă, faceți ce vreți dar faceți ceva !!!
    Iar dacă v-am supărat cu cele postate mai sus, ÎNCERC să vă DELECTEZ cu cele ce urmează :

    „ SCRISORILE COPIILOR CĂTRE DUMNEZEU

    Știm cu toții că prichindeii pot născoci cu inocența lor cele mai năstrușnice lucruri.

    Avem mai jos câteva scrisori trimise de copii lui Dumnezeu, scrisori pe care profesorii lor le-au expus pe Internet spre deliciul tuturor.
    1) Dragă Dumnezeule,
    Te rog să mai pui o vacanță între Crăciun și Paști pentru că acum nu este nimic bun între ele. (Ginny – 7 ani)
    2) Dragă Dumnezeule,
    Te rog să nu-ți faci griji pentru mine pentru că mă uit în ambele părți înainte de a trece strada. Dany – 6 ani)
    3 ) Dragă Dumnezeule,
    În loc să lași oamenii să moară trebuind să faci alții în locul lor, n-ar fi mai bine să-i păstrezi pe cei pe care îi ai acum ? (Jane – 8 ani)
    4 ) Dragă Dumnezeule,
    Eu sunt American. Tu ce ești ? (Robert – 6 ani)
    5) Dragă Dumnezeule,
    Dacă vei veni duminică la biserică, o să-ți arăt pantofii mei cei noi. (Elisa ,6 ani ) )
    6) Dragă Dumnezeule,
    Dacă îmi dai o lampă fermecată ca lampa lui Aladin, o să-ți dau tot ce vrei …mm…cu excepția economiilor mele și a jocului de șah. (John – 7 ani)
    7) Dragă Dumnezeule,
    Tu ai vrut ca girafa să arate chiar așa sau a fost un accident ? (Norma – 6 ani)
    8) Dragă Dumnezeule,
    Dacă lăsai dinozaurii mai mult timp pe pământ, noi n-am mai fi avut o țară. Ai fcut exact ce trebuia (Jonathan – 5 ani)
    9) Dragă Dumnezeule,
    Pariez că îți este foarte greu să iubești toată omenirea. La mine în familie sunt numai patru persoane și nu reușesc niciodtă să-i iubesc pe toți. (Stevie – 7 ani).
    10) Dragă Dumnezeule,
    Am fost duminică la o nuntă și ei s-au sărutat în biserică. Ești sigur că a fost corect ? (Amanda – 7 ani )
    11) Dragă Dumnezeule,
    Noi am învățat la școală că Thomas Edison a făcut lumina dar la Școala duminicală de la biseică, părintele ne-a spus că tu ai făcut-o. Pariez că Edison ți-a furat ideea. Cu siceritate….a ta Donna (vârsta -8 ani).
    12) Dragă Dumnezeule,
    Poate Cain și Abel nu s-ar fi omorât unul pe altul dacă ar fi avut fiecare camera lui. La mine și la fratele meu asta a ajutat. (Larry – 7 ani)
    13) Dragă Dumnezeule,
    Te rog mult ca să-l trimiți pe Dennis Clark în altă tabără anul acesta. (Peter – 8 ani)
    14) Dragă Dumnezeule,
    Să știi că mă gândesc uneori la tine chiar dacă nu mă rog. (Diana- 7 ani)
    15) Dragă Dumnezeule,
    Încă aștept să vină primăvara. Te rog să nu uiți. (Mark – 7 ani)

    16) Dragă Dumnezeule,
    Dacă ne întoarcem în altă viață preschimbați în altceva, te rog mult să nu mă faci Jennifer Horton pentru că nu pot s-o sufăr. (Denise – 8 ani)
    17) Dragă Dumnezeule,
    Îți mulțumesc pentru frățiorul pe care mi l-ai trimis dar eu mă rugasem pentru un cățeluș. (Joyce – 6 ani ).
    18) Dragă Dumnezeule,
    De ce noi vorbim cu tine dacă tu nu vorbești cu noi ? (Andrew – 8 ani).
    19) Dragă Dumnezeule,
    Ce ai vrut să spui atunci când ai scris în Biblie că ești un Dumnezeu gelos ? Am crezut că tu ai tot ce vrei. (Jane – 7 ani.
    20) Dragă Dumnezeule,
    Cine a desenat hotarele țărilor că mie nu-mi ies niciodată bine ?! (DaviD – 7 ani).
    21) Dragă Dumnezeule,
    Tu chiar ești invizibil sau este doar o scamatorie ? (Lucy – 6 ani).
    22) Dragă Dumnezeule,
    Te rog să-mi trimiți și mie un ponei. Nu ți-am cerut niciodată nimic, pe cuvânt, poți să verifici în lista ta. (Louise – 6 ani).
    23) Dragă Dumnezeule,
    Tu chiar ai vorbit serios când ai spus „să te porți cu ceilalți tot așa cum se poartă și ei cu tine „? Pentru că dacă este așa, ….am să-l aranjez eu pe fratele meu ! (Darla – 7 ani).
    24) Dragă Dumnezeule,
    La școală ne-au explicat tot ce faci tu dar când pleci în vacanță cine face toate astea în locul tău ? (Charles – 6 ani).
    25) Dragă Dumnezeule,
    Când am fost în vacanță cu părinții, a plouat tot timpul și tata a fost foarte nervos din cauza asta. El a zis niște lucruri urâte despre tine….niște lucruri pe care oamenii nu ar trebui să le spună dar sper că n-o să-i faci nimic rău. Prietenul tău….( dar nu-ți spun cum mă cheamă că mă bate TATA ) !
    Sursa : blogosfera.
    De la mine citire :
    Dragă și bunule Dumnezeu,
    Președintele ȚĂRII mele , Traian Băsescu , a lovit odată din motive doar de el știute,
    un băiețel cu dosul palmei în văzul tuturor căci era pe o scenă în campania electorală pentru încă un nou mandat la Cotroceni iar când a fost întrebat de jurnaliști de ce l-a lovit, a negat iar mai târziu achiar a JURAT cu mâna pe BIBLIE spunând :
    „ nu l-am lovit nici cu pumnul în plex , nici cu palma peste față ” !
    (în realitate l-a lovit cu DOSUL PALMEI peste față ).
    Fiindcă a JURAT STRÂMB cu mâna pe BIBLIE, de ce DOAMNE nu l-ai PEDEPSIT ???
    Tu, ce spui, îl va pedepsi DUMNEZEU pe mincinos ???
    Sărbători PASCALE luminate !!!
    PAȘTE FERICIT !!!
    Cu toată simpatia,
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 13/04/2012 @ 8:00 am | Răspunde

  6. […] Aliosa pentru […]
    Bijuteria aluatului de cozonac este acest RosenKranz.

    Seamana cu cozonacul trandafir, dar… nu rasare, ca asta-i mai special, mai domnesc, pentru gusturi rafinate.

    Daca doamna de la care are reteta ar mai fi in viata, ar avea peste 100 de ani.

    Danke Schone, ca era nemtoaica.

    Cu o glazura de zahar caramelizat, de unde si numele de Crantz, si in forma de Trandafir, are un aspect si un gust de adevarata Sarbatoare.

    INGREDIENTE

    – 400 g de faina

    – 2 oua intregi

    – arome (zahar vanilat, coaja de lamaie si portocala, esenta de rom)

    – un praf de sare

    – un pahar mic cu lapte cca.110 ml

    – 25 g de drojdie

    – 3 linguri de zahar pentru lapte

    – 130 g de unt

    – 6 linguri de zahar pentru unt

    – 10 – 12 linguri de zahar pentru caramel

    – nuca tocata, dupa preferinta

    PREPARARE

    Se caramelizeaza cele 10 – 12 linguri de zahar,

    cu care se tapeteaza fundul si peretii unei cratite.

    Intr-un castron se cerne faina, se pun ouale, sarea si aromele.

    Separat, drojdia se dizolva in laptele usor caldut

    si indulcit cu cele 3 linguri de zahar.

    Apoi fara sa se lase sa dospeasca, se toarna incet, cate putin

    peste faina cu oua si arome amestecate in prealabil.

    Se framanta putin, cca 10 -15 minute,

    pe blatul de lucru, usor infainat.

    Se intinde o foaie, cat mai dreptunghiulara, de cca. 1 cm grosime.

    Si se unge cu untul amestecat cu cele 6 linguri de zahar.

    Se presara nuca din belsug si se preseaza usor cu palma,

    pentru a adera la stratul de unt.

    Se ruleaza

    Se taie in 6- 7 bucati.

    Care se pun in picioare in cratita tapetata cu zahar caramel.

    Se lasa spatii ceva mai mari intre aceste rulouri,

    pentru ca isi vor mari dimensiunile la crescut timp de 1 ora.

    Eu am folosit o cratita ceva mai mica decat ar fi trebuit,

    altfel, rulourile ar fi crescut ceva mai mult.

    Va recomand o cratita de 24 de cm diametru.

    Rulourile nu se ung cu nimic inainte de a fi bagate in cuptor,

    deoarece fata de prezentare va fi cea de jos, cu caramel.

    Se coace timp de 35 -40 de minute

    la 180 de grade Celsius.

    REGULA DE BAZA

    Imediat ce este scos din cuptor,

    cozonacul se rastoarna, asa fierbinte, pe un platou,

    altfel, daca este lasat sa se raceasca, zaharul caramelizat se va intari,

    facand imposibila scoaterea lui din cratita.

    Este un cozonac rapid, dar foarte de efect.

    Cat despre gust, va las pe voi sa ii dati nota.

    Pufos si crocant in acelasi timp,

    este un desert de clasa.

    Multumesc, Aliosa pentru reteta!

    Să aveţi un Paşte fericit!
    @
    Miezul noptii, e-o tacere peste tot orasul, sfanta…
    Dar deodata glas de clopot tot vazduhul il framanta!
    Da semnalul, ca un tunet, primul, clopotul cel mare,
    Grav, maret vuind in noapte, o razboinica chemare
    Raspandind talaz de sunet ca talazurile marii,
    Tot mai grav, tot mai departe, in adancurile zarii.
    Desteptat din somn, raspunde clopotul cel mijlociu,
    Cam dogit, batranul clopot, dar sfatos, cucernic, viu…
    In sfarsit, cu ritmul vesel, clopotele mici si ele
    Bat sonor in noaptea clara sub albastru plin de stele,
    Iar metalicele note revarsate val cu val
    Par o grindina de aur pe-o cupola de cristal.
    De departe-n lungi ecouri, mii de sunete de clopot
    Isi amesteca-armonia in acest feeric ropot.
    -”Primavara” lung rasuna prin vazduhuri cadentat,
    Iar ecoul bland raspunde: “Adevarat a inviat!”…
    Si cand templele sfintite deschid vechile lor porti
    E-ntr-un gand intreg pamantul: “A-nviat Christos din morti!”…
    Fratilor, cand voci de clopot spun minunea lui Iisus,
    Ridicati-va din tarna, va-naltati mai sus, mai sus!
    Desteptati-va si-aprindeti iarasi candela vegherii
    Salutati in mandre canturi sarbatoarea primaverii.
    Uniti glasurile voastre cu al clopotelor cor
    Innoiti-va viata la al vietii sfânt izvor!…
    (C. Z. Buzdugan)

    Să aveţi sărbători fericite, cu pace, lumină în suflet , alături de oameni dragi!

    Oana Damian

    Apreciază

    Pingback de COZONAC ROSENKRANZ « Diverse diversificate — 13/04/2012 @ 11:08 pm | Răspunde

    • @ Oana,
      Bună dimineața !
      Eu nu am încercat încă REȚETA dar tu , o pricepută gospodină și mamă iubitoare a celor doi frumoși copilași CRISTI și DĂNUȚ,o poți pune în practică !
      Eu m-aș mulțumi doar cu privitul imaginilor postate după coacerea COZONACILOR …
      Apropo de imagini : de ce nu ai reușit să postezi la acest articol și acele pofticioase imagini de COZONAC ROSENKRANZ trimise odată cu rețeta ?
      Mulțumesc pentru indicarea sursei !
      Fie ca Sfintele Sărbători a PAȘTELUI să văm aducă pace și liniște iar lumina ÎNVIERII să vă lumineze sufletul și viața !
      PAȘTE FERICIT !
      Cu toată afecțiunea,
      Alioșa.

      Apreciază

      Comentariu de Aliosa — 14/04/2012 @ 7:32 am | Răspunde

  7. @ ALL !!!
    Motto:
    „ Și ne IARTĂ nouă greșilile noastre
    Precum și noi IERTĂM greșiților noștri …..” ( Tatăl nostru ).

    PUTEREA de a IERTA !!!

    „ Mâine în prima zi de PAȘTI se termină Postul Mare,
    postul care precede sărbătoarea Învierii Domnului,
    sărbătoare precedată la rîndul ei de răstignirea Domnului.
    Cele două contrarii se unesc într-o singură sărbătoare:
    durerea şi bucuria.
    Este adevărat că pentru omul sceptic al zilelor noastre e mai vizibilă şi credibilă durerea răstignirii din punct de vedere a efectelor psihologice şi al actului de credinţă decît bucuria învierii. Aceasta se vede şi din faptul că omul, chiar şi credincios fiind, este mult mai acaparat de viaţa sa întrupată, unde se întîlneşte mai mult cu durerea decît cu bucuria vieţii de după moarte, cînd se presupune că se va întîlni cu Mîntuitorul Înviat. Marile sărbători creştine mai au încă darul de a compensa balanţa credinţei. Aceste sărbători sînt precedate de perioadele de purificare trupească şi sufletească şi măcar pentru cîteva săptămîni există o creştere uşoară a gîndurilor îndreptate spre Dumnezeu. Puteţi constata cu surpriză şi uimire că unii colegi de serviciu se abţin de la consumarea anumitor alimente în aceste zile, puteţi întîlni oameni ceva mai buni şi mai curaţi sufleteşte. Perioadele de post sînt încă foarte importante.
    Reuşita unei acţiuni este din punctul meu de vedere hotărîtă în proporţie de peste 90% de modul în care începe acţiunea respectivă. Postul Mare începe prin exersarea unei practici deosebit de importante dar extrem de puţin aplicată. Duminica de dinainte de începerea Postului Mare este numită şi duminica iertării. În această zi se recomandă să ne cerem iertare de la toţi cei faţă de care am greşit şi să iertăm pe toţi cei care ne-au greşit. Am crescut într-o familie simplă în care se ţinea cont de tradiţia şi obiceiurile religioase creştin-ortodoxe. Cu toate acestea de duminica iertării am aflat mult mai tîrziu şi din alte surse. Se pare că importanţa acestui demers este foarte puţin conştientizată. Din punctul meu de vedere, clerul ar trebui să insiste mult mai mult pe importanţa acţiunii de a ierta şi să facă din duminca iertării cu adevărat un moment extrem de important al anului. Această sărbătoare ar trebui să pătrundă mai mult chiar şi în spaţiul laic printr-o serie de manifestări care să îndemne oamenii la practica iertării. Aşa cum avem o sărbătoare a îndrăgostiţilor, o sărbătoare a femeii, ar trebui să existe în conştiinţa marilor mase de oameni şi o sărbătoare a iertării. O zi în care să ne fie mai uşor să iertăm şi să cerem iertare. O zi în care să ne amintim de greşelile noastre şi să cerem iertare, o zi a smereniei şi totodată a puterii – puterea de a ierta.
    Invit toţi cititorii acestui editorial să vină cu orice propuneri prin care să reuşim popularizarea unei „zile a iertării”. Importanţa acestei acţiuni o susţin în cele ce urmează cu un fragment din cartea Arta de a trăi în care am scris despre acţiunea fundamentală de a ierta.
    Acţiunea fundamentală de a ierta
    Printre calităţile absolut necesare pentru ca un om să treacă de o anumită etapă a evoluţiei sale se află şi capacitatea de a ierta. Există o limită peste care nu mai putem trece dacă nu vom avea o mare putere de a ierta. Cu alte cuvinte, capacitatea de a ierta este un indicator obiectiv cu ajutorul căruia se poate evalua nivelul de conştiinţă sau gradul de evoluţie spirituală. Sînt rari oamenii care se nasc cu o asemenea capacitate puternic dezvoltată, însă căile spirituale tradiţionale au prevăzut o serie de mijloace prin care aspirantul să-şi dezvolte puterea de a ierta. Aici se ţine cont de o condiţionare reciprocă dintre puterea de a ierta şi importanţa de sine sau orgoliul sau ceea ce numim generic egoul unei fiinţe umane. Cu cît egoul este mai mare sau mai puternic, cu atît capacitatea de a ierta este mai mică sau mai slabă. Această corelaţie a fost transformată într-o tehnică directă de evoluţie spirituală prin sugerarea faptului că trebuie să iertăm chiar şi atunci cînd în mod firesc nu simţim nici pe departe acest lucru; să fim conştienţi de ceea ce se produce în sufletul nostru atunci cînd iertăm şi să realizăm astfel miracolul transcendenţei.
    În condiţii normale de viaţă, această metodă de evoluţie spirituală prin exersarea iertării este inutilizabilă sau foarte puţin eficientă, deoarece, bărbaţii, chiar dacă recurg uşor la iertare, ei o fac adeseori formal, fără sentiment, fără emoţie, în timp ce femeile chiar dacă se implică emoţional şi sentimental în actul iertării, nu recurg prea des la iertarea necondiţionată şi totală; altfel spus, ele iartă mai greu. Exersînd totuşi în mod conştient iertarea, miracolele devin din ce în ce mai palpabile. Toată viaţa ni se transformă dacă vom ierta tot ceea ce la un moment dat ne-a cauzat prejudicii emoţionale intense sau chiar mai puţin intense. În psihologie se cunoaşte deja faptul că orice emoţie sau sentiment negativ care nu a fost asimilat pînă la capăt rămîne în „corp” ca un fel de focar toxic, ca un fel de greutate pe aripile sufletului. Acest lucru va conduce treptat la apariţia bolilor. Iertarea este una dintre cele mai eficiente metode de purificare psihică, de ardere a reziduurilor emoţionale. Cealaltă metodă constă în înţelegerea cauzelor care au produs acele trăiri, însă este o metodă mai dificilă, care presupune o mare putere de detaşare şi nu are aceeaşi eficienţă ca actul iertării. Pe calea creştină, iertarea este măsura iubirii şi foarte des este menţionată ca metodă eficientă de evoluţie spirituală. Ea este pomenită chiar şi în rugăciunea fundamentală Tatăl Nostru.
    Capacitatea de a ierta, în prezent, nu constituie o virtute, ci chiar o condiţie de supravieţuire. Fără puterea de a ierta devenim nişte conglomerate de resentimente şi ură supuse autodistrugerii. În sprijinul veridicităţii acestor afirmaţii vine înţelegerea a ceea ce este omul şi a legăturilor sale cu Universul sau, altfel spus, înţelegerea profundă a principiului corespondenţei dintre microcosmos şi macrocosmos.
    Serghei Nikolaevici Lazarev, în lucrarea sa «Armonia dintre fizic, psihic, spirit şi destin» afirma: „Este timpul să renunţăm la reprezentarea materialistă primitivă conform căreia omul începe şi se sfîrşeşte cu existenţa sa fizică. Omul este un sistem informatic energetic foarte complex, din care doar cîteva procente îl constituie corpul fizic, cea mai mare parte reprezentînd-o straturile informativ-energetice ale subconştientului”. De asemenea Walt Whitman afirma: „Nu încap în întregime între pălărie şi ghete”. Prin intermediul straturilor sale informativ-energetice, omul se află într-o permanentă legătură cu întreg Universul, fiind parte constituentă a acestuia, supus regulilor sale. Ştim că orice celulă a organismului nostru, pentru existenţa ei deplină, trebuie nu numai să funcţioneze neîncetat, dar şi să respecte regulile unităţii cu întreg organismul. Cînd pentru o celulă disparată problema propriilor ei interese, a propriei ei supravieţuiri este pusă mai presus decît interesele organismului, cînd ea se dezvoltă după o lege proprie, diferită de cele după care trăieşte organismul, acest lucru se poate transforma într-un proces oncologic. Omul, aşadar, ca celulă a lumii, se află într-o permanentă interdependenţă cu aceasta. Swami Shivananda ne face cunoscut că toate fiinţele umane comunică atît între ele, cît şi cu întreaga natură prin intermediul misterioaselor energii ale gîndului. Gîndurile sublime elevează mintea şi purifică sufletul, gîndurile rele excită mintea şi umplu sufletul cu emoţii morbide şi întunecate. Trebuie să fim întotdeauna atenţi la ceea ce gîndim, căci tot ceea ce iese din mintea noastră se întoarce înapoi. Prin rezonanţă, o minte angrenată de gînduri malefice acţionează ca un magnet, atrăgînd în jurul ei gînduri similare şi amplificînd astfel răul iniţial. Gîndurile rele aruncate în atmosfera mentală otrăvesc minţile receptive, contribuind astfel la degradarea acestei lumi şi odată cu ea şi a noastră. Astăzi, suportarea răului nu este o condiţie suficientă pentru păstrarea integrităţii sufletului şi a trupului. În situaţia actuală, principala condiţie de supravieţuire o reprezintă eforturile conştiente şi active pentru restabilirea spiritualităţii, a umanismului, a înţelegerii armoniei lumii. Iată aşadar de ce am spus anterior că este atît de necesar să manifestăm iertarea şi bunătatea faţă de semenii noştri.
    Această atitudine este necesară în primul rînd pentru a ne asigura propria sănătate. Orice sentiment al jignirii de care omul nu se poate debarasa timp îndelungat reprezintă un mare pericol. Oamenii au încercat în mod intuitiv să dezamorseze, să scape de sentimentul de supărare, să nu-i dea voie să se acumuleze. Modalităţile pentru a face acest lucru l-au constituit bocetul, spartul veselei, diverse alte izbucniri nervoase. Însă atunci cînd supărarea este ţinută timp îndelungat, ea devine cu mult mai periculoasă, afectîndu-ne chiar şi sănătatea corpului nu numai pe cea a sufletului. Oamenii sănătoşi, de regulă, nu-şi permit să ţină prea mult timp supărarea. Ura, sentimentul jignirii, gîndurile nearmonioase în general, cauzează, prin procesele de rezonanţă declanşate, apariţia unor substanţe toxice în sînge, care cel mai adesea se depun la încheieturi, producînd reumatism. Lipsa iertării, ura înverşunată, sînt cele mai puternice cauze ale bolilor; ele întăresc arterele sau ficatul, afectînd chiar vederea şi sănătatea ochilor. Aşadar, în loc să-i punem cuiva întrebarea: „Ce ai?”, mai bine îl întrebăm: „Cu cine anume ai ceva ?”
    Manifestînd iertare, bunătate, dorinţe de bine şi gînduri binefăcătoare obţinem o impenetrabilă armură împotriva oricărui atac malefic. Iisus ne învaţă: „Iubiţi-i pe duşmanii voştri, binecuvîntaţi-i pe cei ce vă blestemă, faceţi bine celor ce vă urăsc şi rugaţi-vă la Dumnezeu pentru cei ce vă supără şi vă prigonesc”. Iisus ne învaţă aceasta ştiind că dacă binecuvîntăm cu adevărat un om, el nu mai are putere să ne facă nici un rău.
    Acum, cunoscînd acestea, avem toate motivele să dorim şi să urmărim să stăpînim arta de a fi iertători şi buni. Atunci cînd totuşi ne confruntăm cu dificultăţi în practicarea sa, este bine să ne gîndim că nimeni nu condamnă un infirm, ci îl tratează cu compasiune şi bunăvoinţă. Cei care au mintea infirmă, plină de prejudecăţi şi de dorinţe egoiste, au într-adevăr dreptul la compasiunea noastră.
    Pentru a verifica dacă într-adevăr am dobîndit puterea de a ierta, putem face următorul test mental: trebuie să ne gîndim la cineva care ne-a înşelat odată şi ne-a făcut mult rău. În continuare ne închipuim că cineva vine şi ne spune că acelei persoane i s-a petrecut ceva minunat. Dacă nu simţim bucurie, înseamnă că nu l-am iertat şi că ura mai mocneşte în noi. Mulţi dintre noi am avut abces dentar în trecut. Desigur că acum nu ne mai doare, pentru că l-am tratat atunci. Ne amintim de el, dar nu mai suferim. Acesta este secretul iertării: să ne amintim de necazuri, dar să nu mai suferim din cauza lor şi să nu mai purtăm veşnice resentimente celor care le-au provocat. Dacă nu reuşim să trecem această probă, însemnă că ne păcălim singuri şi că încă nu avem puterea de a ierta, ceea ce înseamnă că bolile bat la uşă, iar evoluţia spirituală stagnează.
    Arta de a ierta trebuie învăţată şi realizată cu înţelepciune. Nu trebuie să exagerăm în nici o privinţă. Să iertăm jignirile, dar să fim atenţi să nu cădem în extrema cealaltă, pentru că vom fi luaţi drept proşti şi vom suporta fel de fel de accese de mînie, ţipete şi lacrimi, prin care mulţi ar putea încerca să-şi impună voinţa. Să fim binevoitori dar fermi, dacă avem dreptate. Să nu încurajăm răutatea sau egoismul. Putem să-i iertăm în inima noastră pe cei care fac răul din plăcere şi să-i corectăm printr-o acţiune exterioară fermă şi înţeleaptă. Să fim mereu în slujba binelui, nu a intereselor meschine ale unora din jur. Fideli idealurilor noastre şi valorilor spirituale înalte, să judecăm mereu prin prisma adevărurilor eterne, căci numai Binele adevărat este bun pentru toţi.
    Întrebat fiind ce este bunătatea, Alexandru Vlahuţă scria inspirat: „O frumuseţe copleşitoare pe care o percepi direct cu sufletul”. Să lăsăm aşadar şi noi această frumuseţe să se manifeste în fiinţa noastră, să ne înnobileze sufletele şi astfel vom pătrunde sensul cuvintelor lui Swami Vivekananda: „Lumea ne apare bună şi pură doar dacă viaţa noastă este bună şi pură” .
    Dacă am ajuns să stăpînim suficient de bine arta de a ierta, vom putea să îndrăznim să invocăm Graţia lui Dumnezeu pentru a ne ierta propriile greşeli.
    În această direcţie, Iisus a fost cît se poate de clar afirmînd că omul trebuie să facă primul pas: Cere şi ţi se va da, caută şi vei găsi, bate şi ţi se va deschide. Cînd omul se adresează lui Dumnezeu şi îi cere iertare pentru cele înfăptuite, în sufletul şi trupul său se produc schimbări uluitoare. În acel moment omul îşi recunoaşte imperfecţiunea, se deschide în faţa celui ce ne-a creat şi primeşte de la acesta puterea pentru a se transforma în bine, pentru a intra în armonie cu Universul. În Iudaism şi Creştinism există o sărbătoare numită Duminica Iertării, cînd omul cere iertare pentru toate ofensele şi nedreptăţile pe care le-a săvîrşit cu sau fără voie. Dacă acest lucru se face cu sinceritate, intră în funcţiune mecanismul căinţei şi are loc autopurificarea în subconştient. Astăzi însă, sensul căinţei este înţeles într-un mod confuz. Pentru unii oameni pocăinţa reprezintă un şir de remuşcări inutile, o autoflagelare sau părere de rău asupra a ceea ce a fost în trecut. Prin asemenea trăiri, omul nu poate decît să-şi facă rău şi nimic altceva.
    A te pocăi înseamnă a-ţi îndrepta toate forţele asupra propriei tale schimbări şi niciodată să nu-ţi mai repeţi greşelile. În timpul căinţei are loc ruperea lanţurilor dintre cauze şi efecte. În creştinism tîlharul răstignit pe cruce, care s-a pocăit, s-a ridicat mai sus decît un sfînt pentru că el a avut nevoie de eforturi de zeci de ori mai mari pentru a se întoarce către Dumnezeu. Aspiraţia prin căinţă către divin determină înălţarea spirituală a omului, indiferent de greutatea păcatelor care îl împovărează.
    Gîndirea omenească limitată, meschină şi egoistă este generatoare de dureri, supărări şi moarte. Iisus a tăiat cu sabia discriminării sale divine absoluta lor nerealitate şi a spus că grijile şi supărările trebuie să fie complet depăşite. Iertarea este semnul distinctiv al omului superior cu un suflet sănătos şi o inimă mare. Lipsa puterii de a ierta nu înseamnă doar lipsa calităţilor mai sus menţionate, ci un blocaj enorm în calea evoluţiei spirituale. Puterea de a ierta nu trebuie să cunoască limite, nu poţi să spui că ceva poate fi iertat, iar altceva este de neiertat. Incapacitatea de a ierta este spaima egoului şi slăbiciunea lui, percepţia predominant materialistă sau senzorială a vieţii. Atunci cînd cineva spune că nu poate ierta, de fapt, el spune că nu vrea să ierte!
    Exerciţii pentru dezvoltarea capacităţii de a ierta
    În primul rînd trebuie să învăţăm să ne iertăm pe noi înşine. Cel puţin odată pe săptămînă este necesar să realizăm următoarele lucruri:
    1. aşezăm pe o masă curată o icoană a lui Iisus sau orice alt simbol al divinităţii pe care o aveţi în conformitate cu opţiunile dumneavoastră religioase;
    2. aprindem o lumînare şi oferim lumina acesteia ca ofrandă divinităţii;
    3. rostim o rugăciune, de exemplu Tatăl nostru, de trei ori;
    4. rememorăm pe rînd toate păcatele pe care le-am făcut cu trupul, cu mintea sau cu vorbirea în zilele care au trecut de la ultima realizare a acestui procedeu;
    5. manifestăm o căinţă reală şi intensă faţă de Dumnezeu implorîndu-l să ne ierte toate aceste păcate;
    6. manifestăm o hotărîre fermă şi ne luăm angajamentul de a nu mai repeta păcatele pe care le-am făcut;
    7. ne iertăm pe noi înşine pentru fiecare păcat în parte;
    8. aducem mulţumire lui Dumnezeu.
    O a doua tehnică foarte valoroasă bazată pe acţiunea de a ierta constă în a rememora toate fiinţele cu care aţi interacţionat de-a lungul vieţii şi să le cereţi iertare după ce în prealabil le veţi ierta dumneavoastră pe ele. Veţi rosti următoarele cuvinte:
    „… (Numele sau elementele de identificare ale persoanei în cazul în care nu vă mai amintiţi sau nu cunoaşteţi numele ei, de exemplu „coleg al meu din clasa primară” sau „şofer al maşinii care m-a stropit cu noroi”) te iert din tot sufletul pentru toate suferinţele ştiute şi neştiute pe care mi le-ai provocat prin gîndurile, vorbele şi faptele tale.”
    Apoi ne cerem iertare de la persoana respectivă rostind cuvintele:
    „… (Numele persoanei), iartă-mă pentru toate relele ştiute şi neştiute pe care ţi le-am adus prin gîndurile, vorbele şi faptele mele.”
    Conştientizăm apoi destrămarea asemenea unui fum a tuturor legăturilor care existau între sufletul nostru şi sufletul celui pe care l-am iertat şi de la care ne-am cerut iertare. Rostim cuvintele:
    „… (Numele persoanei), mă eliberez acum de toate condiţionările sufletului ştiute sau neştiute care au provenit din ură, ranchiună sau alte resentimente faţă de tine.”
    Pentru a avea eficienţă deplină este necesar să ne reamintim toate persoanele cu care am interacţionat de-a lungul vieţii. Pentru aceasta este necesar să vă întocmiţi o listă cu numele sau elementele de identificare ale tuturor celor cu care aţi interacţionat vreodată, chiar şi ale acelor persoane despre care ştiţi că nu v-au supărat niciodată. Veţi vedea că pe măsură ce veţi întocmi aceste liste şi veţi pune în practică această metodă de vindecare a sufletului, veţi trezi o grămadă de amintiri din viața voastră ” .
    Autor :Cristian Constantin Țurcanu.
    Sursa : blogosfera.
    Stimate vizitatoare și stimați viziotatori ai blogului meu !
    Fie ca Sfintele Sărbători a PAȘTELUI să vă aducă vouă și celor dragi , sănătate, pace și liniște
    iar Lumina ÎNVIERII DOMNULUI IISUS HRISTOS să vă lumineze sufletul și viața !
    PAȘTE FERICIT !
    Cu aleasă stimă și deosebit respect,
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 14/04/2012 @ 7:11 am | Răspunde

  8. […] Sandu, Gabriela, Cella, Maria, Oana, Luminiţa, Livia , Octavian, Nea Costache. Like this:LikeBe the […]
    Sfântul mormânt din Biserica Învierii de la Ierusalim
    Mormântul lui Iisus a fost descoperit de către împărăteasa Elena, mama împăratului Constantin cel Mare. Ea se afla la Ierusalim, când într-un vis i s-a arăta locul unde a fost îngropat şi a înviat Domnul nostru Iisus Hristos.
    După Consiliul de la Nicea ( 325 e.n.) împăratul Constantin cel Mare a dat ordin să se construiască Biserica Mormântului sau a Învierii (cum o numesc creştinii ortodocşi). Ea fost distrusă de către persani în anul 614, a fost reconstruită, apoi a fost distrusă, de data aceasta, de către califul Hakim în anul 1009.
    Biserica Învierii, aşa cum arată astăzi, a fost restaurată de către cruciaţi în 1149 după ce cuceriseră Ierusalimul.
    Învierea Domnului nostru Iisus Hristos să ne umple de LUMINA casa sufletului!

    Apreciază

    Pingback de Mormântul Sfânt | Nicu Scutaru — 14/04/2012 @ 11:06 am | Răspunde

  9. Linişte şi senin în sufletul domniei voastre, suflet ce este dinăuntrul nostru şi al iubirii de aproape fie-ne tuturor întru atingere, căci iubirea este în noi, lăuntrul nostru;iubirea este esenţa creştinismului ce nu va pieri vreodată.
    Sărbători Pascale în Lumina înalturilor cerurilor din noi, cea călăuză nouă înspre înafară.

    Apreciază

    Comentariu de Camelia — 14/04/2012 @ 1:42 pm | Răspunde

    • @ Camelia,
      De „ liniște și senin în suflet ” avem nevoie ca de aer !
      Fără liniște și senin în suflet, mintea o ia razna, picoarele încotro le vine mai ușor iar inima,
      INIMA biata de EA, bate mai tare obosind parcă mai repede dând de furcă celor de la SMURD !
      Vizita ta înaintea ÎNVIERII DOMNULUI,îmi umple INIMA de bucurie și-mi aduce liniște și senin în suflet .
      Am trecut de mai multe ori pe la ultimul tău articol și am găsit ușa comentariilor închisă ( COMENTARIILE AU FOST DEZACTIVATE ) .
      Nu îți cer socoteală ci mai degrabă m-am scuzat de ce nu am făcut nici un comentariu.
      Noroc cu LIKE ….
      Fie ca LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI să-ți aducă în casă lumină,dragoste, înțelegere și sănătate !
      PAȘTE FERICIT !
      Cu stimă,
      Alioșa.

      Apreciază

      Comentariu de Aliosa — 14/04/2012 @ 3:51 pm | Răspunde

  10. @ De la Yousef59,

    Sarbatoarea Domnului cu bucurie!
    HRISTOS A INVIAT!

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 14/04/2012 @ 3:26 pm | Răspunde

    • @ Yousef59,
      Mulțumesc pentru frumoasa urare trimisă prin e-mail dar și pentru videoclipul „ LUMINA SFÂNTĂ 2012 ” !
      Sper că nu te vei supăra dacă am postat aici și mesajul și videoclipul dar, am găsit de cuviință
      că aici îi este locul .
      Astăzi sâmbătă,la miezul nopții când voi auzi glasul protopopului CATEDRALEI Sfântul HARALAMBIE din oraș spunând
      „ VENIȚI DE LUAȚI LUMINĂ ” ,
      voi lua și eu LUMINA ÎNVIERIII DOMNULUI și-apoi, cu lumânarea aprinsă, mă voi reîntoarce acasă să ciocnim
      în famile OUĂ ROȘII după cuvintele :
      – HRISTOS A ÎNVIAT !
      – ADEVĂRAT CA ÎNVIAT !
      Chiar dacă ești departe de casa -n care te-ai născut și crescut iar familia din care faci parte are alte tradiții,
      în sufletul și-n inima ta, serbezi PAȘTELE ORTODOX așa că,
      din toată inima pentru inima ta,
      HRISTOS A ÎNVIAT ,
      PAȘTE FERICIT !!!
      Cu respect,
      Alioșa.

      Apreciază

      Comentariu de Aliosa — 14/04/2012 @ 4:07 pm | Răspunde

  11. @ ALL !!!
    Doamnelor, domnișoarelor și domnilor ce mi-ați trecut pragul casei virtuale de la PAȘTELE din 2011
    până la PAȘTELE din 2012 :
    În noaptea ÎNVIERII, când clopotele bat,
    Cu lumânări aprinse, cu sufletul curat,
    Să spunem împreună,
    HRISTOS A ÎNVIAT !!!
    Fie ca SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII DOMNULUI
    să vă aducă în case lumină,dragoste, înțelegere și sănătate !!!
    HRISTOS A ÎNVIAT !
    PAȘTE FERICIT !
    Cu stimă și respect,
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 14/04/2012 @ 4:13 pm | Răspunde

  12. @ ALL !!!
    HRISTOS A ÎNVIAT !!!
    ADEVĂRAT A ÎNVIAT !!!
    „ HRISTOS a ÎNVIAT din morți , cu moartea pe moarte călcând , și celor din mormânturi viață dăruindu-le ” !!!
    HRISTOS A ÎNVIAT !!!
    ADEVĂRAT A ÎNVIAT !!!
    Sute de milioane de credincioși ortodocși și și greco -catolici din întreaga lume ORTODOXĂ și GRECO-CATOLICĂ,
    la vorba magică a preoților spusă sâmbătă la miezul nopții „ VENIȚI DE LUAȚI LUMINĂ ”
    s-au grăbit să ia LUMINĂ din LUMINĂ și să răspundă-n cor cu o mare bucurie de nedescris la cuvântul ,
    HRISTOS A ÎNVIAT !!!
    cu ADEVĂRAT A ÎNVIAT !!!
    Daca în lumea asta celor care cuvantă fără sa priceapa înseamnatatea altui semn de punctuatie în afara de cel al exclamarii când cu o obediență crasă își etalează bolizii de lux sau palatele cu multe turnulețe făcute din cupru și alama furate de la bisericile și mănăsirile construite cu trudă și credință de stră-stră-bunicii noștri isi face loc, se strecoara macar o data pe an o secunda de civilizatie a iubirii, mai avem o sansa !!!
    Sa ne punem la adapost, asadar, facand bine! Caci daca la inceput facem un experiment si gasim puterea sa-l repetam, vom ajunge sa nu ne mai intrebam care-i rostul lui, si vom trai cu sentimentul ca e cald si senin. Si în tipizatul unde ne înghesuim dorind sa traim, nu sa vietuim, vom adauga pana la urma înca o rubrica, fericiti sa descoperim ca noi alcatuim formularele!
    Săvârșirea faptelor bune se afla la îndemana noastra, caci ura nu este compatibila cu Dumnezeu. Mai ramane sa se scoatem virusul din vene si sa-l condamnam sa devina leac. Dar nu o pastila pe care o iei si te ține bolnav, ci o alinare spirituala. Întai ajutati de o interfata a dorintei de a ne schimba, pe urma mânati de puterea de a fi consecventi.
    Sunt convins ca în momentul chinurilor la care a fost supus dar mai ales în momentul RĂSTIGNIRII pe crucea din lemn masiv,
    „Tata, iarta-i, caci nu stiu ce fac!”,
    IISUS HRISTOS a zambit. Rastignirea, metoda de executie mai brutala decat oricare alta, deoarece dupa un preambul de umilire în public presupunea un mod crud, lent, degradant de a muri, o suspendare abrupta într-o agonie între cer si pamant, s-a dovedit a fi o poteca spre viata.
    Între timp,societatea omenească a evoluat spre forme moderne de tortura inventate și puse în practică în numele unor idealuri doar de ea știută,am numit aici INCHIZIȚIA , unde ,gândul neîmplinirii, frustrarea, pizma si îndoiala reprezintau o mutilare a vointei cu consecinte fatale pentru spirit. Însa doar daca nu cumva ,
    „ ELI, ELI,LAMA SABACTANI ” din ebraică , în traducere românească
    „ DUMNEZEUL MEU,DE CE M-AI PĂRĂSIT ” , titlul articolului de față,n-a fost un mobil .Căci, a fost !
    Daca reusim să ne debarasăm de orgoliile uneori bolnave din noi și sa înțelegem ca din încredintarea spre iubire a limitelor noastre se naste si puterea de a ne birui demonii , atunci , vom putea sa fim un exemplu pentru altii. Căci dacă raul se ia cel mai iute, binele, care se naste în chinuri, staruie și nu dispare niciodată !
    Fie ca SĂRBĂTOAREA ÎNVIERII DOMNULUI IISIS HRISTOS să vă aducă în case LUMINĂ, DRAGOSTE, ÎNȚELEGERE,IUBIRE și
    SĂNĂTATE că-i mai bună decât toate !!!
    HRISTOS A ÎNVIAT !!!
    Cu toată dragostea,
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 15/04/2012 @ 7:58 am | Răspunde

  13. Sa dea Domnul tuturor romanilor Lumina in gandire!

    Apreciază

    Comentariu de Popateapa — 15/04/2012 @ 8:07 am | Răspunde

    • @ Popică,
      HRISTOS A ÎNVIAT !!!
      ……………………………
      ADEVĂRAT A ÎNVIAT !!!
      Am înțeles mesajul :
      „ Să dea Domnul tuturor românilor Lumină în gândire ” !
      Ce bine-ar fi să fie așa !!!
      Din păcate, „ Lumina în gândire” trece prin burta românului sărac iar SĂRCIA UCIDE OMENIA
      și ROMÂNUL va VOTA cu cine dă cel mai mult în campania electorală!!!
      Mulțumesc pentru pingback, like și urări !
      Cu prietenie,
      Alioșa.

      Apreciază

      Comentariu de Aliosa — 15/04/2012 @ 5:12 pm | Răspunde

  14. @ ALL !!!
    Pentru toate domnișoarele, doamnele și domnii care m-au felicitat de PAȘTE,
    CEI MAI FRUMOȘI IEPURAȘI :

    http://life.hotnews.ro/stiri-fun-11995462-clipul-zilei-cei-mai-draguti-iepurasi-pasti.htm

    HRISTOS A ÎNVIAT !!!
    PAȘTE FERICIT !!!
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 15/04/2012 @ 8:23 am | Răspunde

  15. Sandu,
    HRISTOS A INVIAT! Lumina învierii să-ţi umple casa sufletului de bucurie şi fericire. Poftă bună la masa cu bucate tradiţionale de Paşte!

    Apreciază

    Comentariu de Nicu — 15/04/2012 @ 11:04 am | Răspunde

    • @ Nicu,
      ADEVĂRAT A ÎNVIAT !
      Aceleași frumoase urări și din partea mea !
      Din păcate, LUMINA ÎNVIERII adusă cu avionul da la MORMÂNTUL SFÂNT din IERUSALIM,
      a ajuns în ROMÂNIA cu o întârziere de vreo două ore iar cum la „ OMUL SĂRAC NICI BOII NU TRAG ” ,
      de pe aeroportul din IAȘIa plecat spre județul „ PĂSTORIT” de unul FLUTUR…………………,
      cu o întârziere și mai mare :

      „ Lumina Sfanta de la Ierusalim a ajuns in Romania, cu intarziere

      Avionul care aduce in Romania Lumina Sfanta de la Ierusalim cu ocazia Sarbatorii Pastelui a aterizat pe Aeroportul International “Henri Coanda” din Capitala in jurul orei 20.30.

      Avionul ar fi trebuit sa aterizeze la ora 18.30, insa a avut o intarziere de doua ore pentru ca a plecat mai tarziu din Ierusalim din cauza sutelor de aeronave care asteptau, la randul lor, sa decoleze ca sa transporte Lumina Sfanta in celelalte tari crestin-ortodoxe.

      Este prima data in ultimii patru ani cand avionul care aduce Lumina Sfanta intarzie.

      Delegatia Patriarhiei Romane condusa de Episcopul vicar al Arhiepiscopiei Bucurestilor, Varsanufie Prahoveanul, a adus Lumina Sfanta de la biserica Sfantului Mormant din Ierusalim.

      De la Aeroportul International Henri Coanda, avionul special va duce Lumina Sfanta la Suceava, Cluj-Napoca, Satu Mare si pentru clerul si credinciosii din nordul tarii.
      Sursa :Ziare.com ”.

      Mă întreb și eu așa, ca omul simplu, oare cei ce nu au BANI să plătească cursa dus-întors executată la comandă cu AVIONUL din ȚARA lor la IERUSALIM,
      nu mai PRIMESC LUMINA SFÂNTĂ A ÎNVIERII ???
      De ce nu au lăsat tradițiile așa cum au fost transmise de înaintații noștri?
      De ce până și bucuria ÎNVIERII DOMNULUI este comercializată ??
      De ce PATRIARHIA ROMÂNĂ la ordinul BOR a confecționat CANDELE speciale
      pe care credincioșii să le cumpere de la ea chipurile pentru construirea CATEDRALEI MÂNTUIRII NEAMULUI ???
      Au uitat oare șefii BOR că „ BANUL ESTE OCHIUL DRACULUI ” ????
      Unde s-au DUS miliardele de miliarde DONAȚI de români în anii din urmă pentru construirea CMN?????
      De ce PREOȚII fac politică??????
      Mulțumesc pentru vizită, like și urări de Sfintele Sărbători pascale !
      Cu prietenie,
      Alioșa.

      Apreciază

      Comentariu de Aliosa — 15/04/2012 @ 4:59 pm | Răspunde

      • Sandu,
        La Brasov ploaia s-a oprit cu o ora inainte de inviere! O minune pentru noi cei pacatosi! Lumina a ajuns la timp. Pe viitor, ar trebui ca Israelul sa mareasca capacitatea aeroportului Ben Gurion din Tel Aviv, mai ales de Pastile nostru. In rest, ce sa zic, crede si nu cerceta!
        Cu bucurie!

        Apreciază

        Comentariu de Nicu — 15/04/2012 @ 5:28 pm | Răspunde

        • @ Nicu prietene,
          Ca de fiecare dată mă readuci cu „ picioarele pe pământ ” !!!
          Bine ai zis :
          „ În rest, ce să zic, CREDE ȘI NU CERCETA ” !!!
          Ai dreptate: nu trebuia să politizez PAȘTELE dar,
          ce să-i faci, EU NU MĂ POT ABȚINE ȘI SPUN CE GÂNDESC
          plasând șirul gândurilor mele acolo unde trebuie( adică la articolul nimerit ) !
          Când STEAUA va câștiga campionatul intern de fotbal ediția 2011/2012,
          o să vorbesc despre „ DOSARUL TRANSFERURILOR ÎN FOTBAL ”
          și despre GOGOMĂNIILE AGRAMATULUI Gigi BEHEEEEEEEEEEEEEEEEEEE!
          În noaptea de ÎNVIERE la noi nu a plouat dar astăzi între 17-18.30 a plouat un pic cât să-i
          alunge în casă pe cei care-au stabilit să serbeze PAȘTELE în spatele blocului
          la un grătar de MIEL PASCAL pe ritm de manele semnate de salam de soia….
          Mulțumesc pentru că mi-ai fost alături în ziua de PAȘTI !!!
          Cu prietenie,
          Alioșa.

          Apreciază

          Comentariu de Aliosa — 15/04/2012 @ 5:47 pm

  16. @ ALL !!!

    Chemarea lui Iisus :
    ”Voi, care nu stiurati ce-i binele in viata

    Si nici caldura sfanta ce inima dezgheata,

    Voi, care in durere ati suspinat si-ati plans

    Si cantul fericirii in inimi vi s-a stins,

    Veniti, Stapanul lumii, Iisus, va cheama-ntr-una

    Si mainile-Si intinde s-astampere furtuna.

    Voi, pentru care viata n-a fost decat un chin

    Si zambetul durere, iar rasul un suspin,

    Voi, ce-ati ascuns trecutul sub lespezile reci

    Si plangeti fericirea ce ati pierdut in veci,

    Veniti cu ochii-n lacrimi, dar cu privirea sus,

    Gasi-veti mangaiere la sanul lui Iisus.

    Voi toti, care in viata ati cautat uitarea

    Pacatelor in cupa, ce v-o intinse desfatarea

    Si surzi ati fost la glasul ce cobora de sus,

    Azi, pana mai e vreme, va-ntoarceti la Iisus ;

    Spuneti-I Lui durerea si El va va-ntari,

    Povara vietii voastre cu El veti imparti.

    Voi, care nu stiurati ce-i adevarul viu

    Si-n aiurare spuneti ca cerul e pustiu,

    Satui de-ntelepciune, o, voi ce va truditi

    Sa daramati si-n urma nimic sa nu claditi,

    Rugati-va, si-atunci ca sa simtiti nu-i greu

    Si-n cer, si-n jurul vostru, si-n voi pe Dumnezeu.

    Oricare-ati fi in pace, veniti, veniti la El,

    Pe nimeni niciodata n-a izgonit defel ;

    Cu mila va primeste si bratele-Si intinde,

    In dragostea-I cereasca Iisus pe toti cuprinde ;

    La pieptul Lui cel dulce iubindu-l va-ncalziti,

    Iisus este-nvierea, veniti la El, veniti !”

    Parintele Arsenie Boca

    Sarbatori Luminate si Binecuvantate!
    Sursa : blogosfera ( Karyn )
    Bucurați-vă din plin de prima zi de PAȘTE !
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 15/04/2012 @ 5:20 pm | Răspunde

  17. @ ALL !!!
    Pentru cine m-a felicitat de PAȘTE ,
    HRISTOS A ÎNVIAT
    de Tatiana Stepa DUMNEZEU s-o odihnească-n pace !!!
    Doar trebuie să dați click pe linck-ul ce urmează :

    http://www.trilulilu.ro/muzica-diverse/hristos-a-inviat-tatiana-stepa

    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 15/04/2012 @ 5:28 pm | Răspunde

  18. @Alioșa,
    Adevărat a înviat !
    Îți doresc ție și întregii tale familii un Paști fericit !
    Cu aceeași considerație,
    Carmen

    Apreciază

    Comentariu de dictaturajustitiei — 15/04/2012 @ 5:50 pm | Răspunde

    • @ Carmen,
      Adevărat a înviat !
      Din toată inima , ție și celor dragi ție,
      PAȘTE FERICIT !!!
      Mulțumesc pentru vizită, like și comentariu !
      Cu același respect,
      Alioșa.

      Apreciază

      Comentariu de Aliosa — 15/04/2012 @ 5:58 pm | Răspunde

  19. @ De la
    Col.( r ) Dumitru Roman
    redactor șef la revista ROMÂNIA ERIOCĂ ,
    prin e-mail :

    „ HRISTOS A ÎNVIAT !!!
    Sandule, Aliosa!
    Multumesc pentru urari. Sfintele Sarbatori pascale sa-ti aduca numai bucurii. Multa sanatate si liniste sufleteasca!
    Am fost la Valcea, in formatie cu Lucica Costache si Nelu Stanciu. Ne-am intalnit cu colonelul Guminschi, care ne-a facut o primire deosebita. Ne-a invitat la dansul acasa, ne-a insotit in oras, la Scoala, unde ne-a primit comandantul. Am discutat despre activitatea noastra. Comandantul s-a aratat binevoitor si dispus sa ne puna la dispozitie 10 camere din Hotelul militar, sala de festivitati etc. Din restaurantele vizitate, am preferat pe cel de la Hotelul CAPELA, care are conditii acceptabile si ne ofera si cazare, parcare… Ramane sa stabilim meniul. Bauturile le putem aduce noi. Nu avem restrictii. Administrator este un fost ofiter de geniu, care a lucrat la scoala.
    Ne-am intalnit si cu colonelul Mocofan.
    Stima,
    D. Roman ” .

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 16/04/2012 @ 8:57 am | Răspunde

    • @ Mitică,
      Mulțumesc pentru urările PASCALE dar mai ales pentru INFORMAȚIILE
      vs. de perfectarea tuturor formalităților legate de
      ÎNTÂLNIREA de 40 de ani de la absolvirea
      Școlii Militate de Ofițeri activi „ NICOLAE BĂLCESCU ” SIBIU, promoția 1972 !!!
      Așa după cum am promis, voi veni și abia aștept să mă REÎNTÂLNESC cu foștii mei colegi
      de „ instrucție la sânge ” pe dealurile din POPLACA , pe văile CIBINULUI
      sau în taberele de la cursul de apă ( râul MUREȘ ) de la PARTOȘ ( ALBA IULIA ) și nu numai.
      Cu unii dintre ei nu m-am mai reîntâlnit NICIODATĂ de la absolvire,pe alții i-am revăzut cu ocazia participării
      la Spartachiadele Militare de VARĂ și de IARNĂ când,ofițer cu pregătirea fizică ,
      eram ANTRENORUL LOTULUI CTG ; pe alții i-am controlat pe linia ARMEI GENIU când făceam parte din
      Comisia de Inspecție a MApN sau CTG , cu alții am lucrat împreună la R.2 Po.„ EFTIMIE CROITORU ” ani buni,
      cu alții am lucrat la construcția MAGISTRALEI ALBASTRE ( CDMN ),
      cu alții am fost coleg de ACADEMIE DE ÎNALTE STUDII MILITARRE , iar cu tine,
      m-am reîntîlnit în BUCUREȘTI atât la sediul Fundației „ CULTUL EROILOR ” cât și al revistei….
      Să dea DOMNUL să fim sănătoși iar la vară în august să ne REÎNTÂLNIM voioși
      și cu inima tânăra ca acum 40 de ani când eram elevi de școală militară de ofițeri !!!
      Cu prietenie veșnică,
      SANDU ( Alioșa ) .

      Apreciază

      Comentariu de Aliosa — 16/04/2012 @ 9:14 am | Răspunde

  20. @ Oanaclara,
    Mulțumesc pentru vizită și like !
    Să te bucuri la fel ca ieri și de următoarele zile de PAȘTE !!!
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 16/04/2012 @ 9:17 am | Răspunde

  21. @ De la C.Moșneguțu,via e-mail :
    „ Pentru lucrurile materiale facem tot ce este posibil si imposibil,
    dar binele primit de la Cel de Sus, nici nu reusim sa-l identificam,de cele mai multe ori.
    Putem sa speram ca aceasta zi, acest simbol al trecerii,
    al eliberarii, al inoirii si al renasterii, sa fie importanta pentru noi toti.

    Sarbatori fericite
    si Viata linistita !

    Invaluiti in lumina invierii sa primim intelepciunea de a darui, puterea de a trai si bucuria de a iubi.
    Sufletul sa va fie cald si primitor, obrazul sa va fie ferit de lacrima tristetii, iar lumina calauzitoare a Lui sa va fie un bun tovaras de drum !
    HRISTOS A INVIAT !

    Din toata inima,
    Fam. Constantin MOSNEGUTU ” .

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 16/04/2012 @ 9:22 am | Răspunde

    • @ Costică,
      ADEVĂRAT A ÎNVIAT !!!
      Mulțumesc pentru frumoasele urări PASCALE !
      Cu toată simpatia,
      Alioșa.

      Apreciază

      Comentariu de Aliosa — 16/04/2012 @ 9:23 am | Răspunde

  22. @ Yousef59,
    Mulțumesc pentru vizită și like !

    Și fiindcă-i mult pân” la anu”
    Când iarăși ne vom bucura
    Să zâmbim acum cu Topârceanu
    Citindu-i poezia sa :

    „ Astãzi în sufragerie
    Dormitau pe-o farfurie,
    Necãjite si mânjite,
    Zece ouã înrosite .
    Un ou alb , abia ouat,
    Cu mirare le-a-ntrebat:
    – Ce vã este , frãtioare,
    – Ce vã doare ?
    Nu vã ninge, nu vã plouã,
    Stati gãtite-n hainã nou ã,
    Parcã, Dumnezeu mã ierte,
    N-ati fi ouã…
    – Suntem fierte !
    Zise-un ou rotund si fraise
    Lânga pasca cu orez.
    Si schimbindu-si brusc alura,
    Toate-au început cu gura:
    – Pân’la urmã tot nu scap!
    – Ne gãteste de paradã .
    – Ne ciocneste cap în cap
    Si ne zvârle coaja-n stradã…
    – Ce rusine!
    – Ce dezastru!
    – Preferam sã fiu omletã !
    – Eu, de m-ar fi dat la closcã ,
    As fi scos un pui albastru…
    – Si eu unul violet…
    – Eu, mai bine-ar fi sã tac:
    Asa galben sunt, cã-mi vine
    Sã-mi închipui cã pe mine
    M-a ouat un cozonac ! ”

    PAȘTE FERICIT !!!
    Cu respect,
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 16/04/2012 @ 4:57 pm | Răspunde

  23. @ Aliosa,
    Cu mult drag !

    Apreciază

    Comentariu de dictaturajustitiei — 16/04/2012 @ 6:55 pm | Răspunde

    • @ Carmen,
      Mulțumesc frumos pentru postarea VIDEOCLIPULUI „ NU VREAU SĂ FIU GROPAR ”
      ( http://www.stareanatiunii.com ) !
      Ca să vin în ajtorul celor ce vor să rețină mai ușor VERSURILE poetului
      postez mai jos în întregime poezia :

      „ NU VREAU SĂ FIU GROPAR !!!
      de MARIN NEACŞU

      Nu vreau sa fiu groparul unui neam
      Nu vreau sa fiu călăul unei ţări,
      Nu vreau să stau şi să privesc pe geam
      Cum suntem spulberaţi în patru zări.

      Nu vreau sa tac, s-aştept şi să înghit
      Vânzări batjocoriri şi nesimţire
      Nu vreau să mai ascult stereotip
      Poveşti despre promisa fericire.

      M-am săturat să tac şi să privesc
      Călcâiul ce striveşte un gândac
      Am glas să ţip şi să mă răzvrătesc
      Am glas ca să vorbesc şi nu să tac.

      Nu vreau să mă complic din plictiseală
      Dar nici să fiu complice unor hoţi
      Tăcerea ce ucide ca o boală
      Ne face hoţi şi criminali pe toţi.

      Nu vreau să lâncezesc o viaţă iar
      Să mă cuprindă lenea ca o moarte
      Dacă va trebui să mor, atunci măcar
      Să mor strigându-mi dorul de dreptate.

      Nu vreau să tac, nu vreau să stau şi nici
      Să mai aştept umil cu mâna-ntinsă
      Să vină vreun „0 seven agarici”
      S-aprindă iar o candelă nestinsă.

      M-am săturat să strâng şi să tot tac
      Nevoile, şi grijile şi dorul
      Să fierb ca ciorba-n oală sub capac
      La foc arzând cu încetinitorul.

      Nu vreau, nu pot să mai suport
      Atâta delăsare criminală
      A celor ce vor tot, fără efort.
      Nu vreau să mai bolborosesc în oală.

      Nu vreau să fiu părtaş al celor care
      Îmi vând pământul şi mă vând pe mine
      De astăzi mă ridic iar în picioare
      Nu vreau să mai accept mersul pe vine.

      Priviţi-mă, la cât arăt de mic,
      Eu mă aşez cu mult deasupra voastră
      Căci eu de astăzi, iată, mă ridic
      Şi nu mai stau pasiv lângă fereastră.

      Căci nu mai vreau şi n-am să mai accept
      Să fiu călău, secure şi gropar
      Cât îmi va bate inima în piept
      Voi fi copac semeţ, protestatar ” .
      Sursa : blogosfera .

      cu o mică completare de la mine :

      Aidoma poetului, nici eu
      NU VREAU SĂ FIU GROPAR
      Ci mai degrabă PROMETEU
      Să țin în mână nu un lanț, ci-un par
      Cu care iute să lovesc ca și un ZEU
      Pe guvernanții ipocriți și fără har
      Fără de cap și DUMNEZEU
      Ce vor să ne prostească iar
      Și să-i votăm din nou, instantaneu.
      Că eu NU VREAU SĂ FIU GROPAR
      Rezultă clar din crezul meu
      Și deși n-am nici un pic de har
      Îl demasc mereu pe pedeleu
      Cu gașca lui de cioflingar
      De trădător ca și cel de la udemereu
      Și traseist politic ca și un ogar.
      …………………………………………….
      Iar ca să nu mă acuze udemeriștii că mă leg de ei ca „ boala de om sănătos ” ,
      aduc la cunoștință cu durere-n suflet că, maghiarii dintr-o comună de hotar din județul NEAMȚ,
      profitând de faptul că ROMÂNII serbau a doua zi de PAȘTE, s-au dus ca HOȚII și au TĂIAT 50 de BRAZI
      din pășunea comună susținând în fața celor care i-au prins că au APROBARE de la cei responsabili cu PĂDURILE
      în ROMÂNIA …………….
      Ghici ghicitoarea mea :
      „ Cine-i cel mai mare și mai tare pe linia PĂDURILOR ” ???
      Nu cumva un ministru maghiar ( de la UDMR ) ???
      …………………………………………………………………….
      „ M-am săturat să strâng și să tot tac ” …………………..
      ………………………………………………………….
      Cu același respect,
      Alioșa.

      Apreciază

      Comentariu de Aliosa — 16/04/2012 @ 9:25 pm | Răspunde

  24. @ ALL !!!
    „ M-am săturat să strig și să tot tac ”
    De-aceea scriu ce văd și ce aud .
    Aud cum cântă PRIVIGHETOAREA în copac
    Într-un copac ce se numește DUD .

    Ascută dar și tu PRIVIGHETOAREA
    În primul ceas al dimineții
    Ea îți alungă supărarea
    Schimbându-ți chiar culoarea feții.

    Sărbători pascale fericite!
    Bucuria vine din lucruri mărunte.
    Liniștea vine din suflet.
    Lumina vine din inima fiecăruia.
    Să vă bucurați din plin de magia ÎNVIERII lui IISUS HRISTOS , alaturi de cei dragi!
    PAȘTE FERICIT !
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 17/04/2012 @ 8:39 am | Răspunde

  25. @ ALL !!!
    CAPCANE ȘI CURSE PE CALEA ÎNĂLȚĂRII .

    “In calatoriile mele prin viata ca invatator spiritual, psiholog spiritual si discipol pe calea spirituala, am devenit constient de faptul ca exista multe capcane si curse de-a lungul acestui drum. Intr-un fel ma consider expert in acest domeniu, deoarece chiar eu am cazut in majoritatea dintre ele..Va recomand neaparat sa meditati asupra urmatoarei liste acapcanelor. Desi exprimata in putine cuvinte, este profunda in interior. Scopul meu pentru care vreau sa va impartasesc aceasta lista, este acela de a va scuti de suferinta, karma si de intarziere pe cararea Inaltarii, care rezulta din neinsusirea acestor lectii.

    Calea spirituala este foarte simpla pe de o parte, dar incredibil de complicata de cealalta parte. Exista atractii misterioase, fascinante si capcane pe care eul negativ si fortele intunericului Ie pun la tot pasul. Nu este nici o problema daca faci greseli sau cazi in ele. Grija mea este aceea de a va ajuta sa nu stati blocati prea mult timp acolo, sau in unele cazuri pentru mai multe vieti.”

    1. Sa oferi puterea ta personala altor oameni (sau subconstientul tau, eul negativ, cele cinci simturi, corpul fizic, corpul emotional, corpul mental, constiinta ta de copil ).
    2. Sa ii iubesti pe ceilalti, chiar daca nu te iubesti pe tine insuti.
    3. Sa nu iti recunosti egoul tau negativ ca fiind sursa tuturor problemelor tale.
    4. Indreptarea spre Dumnezeu, fara sa te integrezi corect sau sa cresti copilul din tine.
    5. Sa nu mananci corect si sa nu faci suficiente exercitii fizice – ceea ce duce la boli fizice si limiteaza toate celelalte nivele energetice.
    6.Sa te fixezi profund in viata spirituala, fara sa-ti recunosti nivelul psihologic, care trebuie de asemenea inteles si stapanit.
    7. Dorintele materiale.
    8. Capcana, fascinatia si controlul puterii asupra celorlalti in momentul in care ai succes.
    9. Sa fii prea putin impamantat, ceea ce poate cauza probleme corpului fizic.
    10. Incercarea de a evada de pe Pamant, In loc sa incerci sa creezi raiul pe Pamant.
    11. Sa vezi aparentele, in loc sa vezi adevarata realitate din spatele tuturor aparentelor.
    12. Incercarea de a deveni Dumnezeu, in loc sa realizezi ca de fapt esti deja suflet divin, ca si toti ceilalti.
    13. Sa nu iti dai seama ca, de fapt, tu determini totuI.
    14 Sa ii ajuti pe altii total, inainte ca tu sa fii pus la punct, indreptat in toate privintele
    15. Sa crezi ca exista „manie justificata” (furia este o capcana majora).
    16. Sa devii extremist si sa nu fii ponderat in toate.
    17. Sa crezi ca trebuie sa fii ascet, ca sa poti fi spiritualizat.
    18. Sa devii prea serios, sa nu ai suficienta bucurie, fericire si buna dispozitie in viata ta.( sa-ti pierzi simtul umorului )
    19. Sa nu fii disciplinat in timp ce, in mod constant, continui practicile spirituale.
    20. Sa incetezi practicile spirituale si studiile, atunci cand te implici intr-o relatie.
    21. Sa pui o anumita relatie inaintea sinelui tau sau inaintea lui Dumnezeu (una dintre capcanele majore).
    22. Sa lasi ca viata ta sa fie condusa de constiinta ta de copil.
    23. Sa fii prea critic sau dur cu tine insuti.
    24. Sa te lasi prins in fascinatia si iluzia puterilor psihice.
    25. Sa vrei sa-ti stapanesti puterea, fara sa inveti sa te supui in acelasi timp lui Dumnezeu, sau sa te supui lui Dumnezeu fara sa-ti stapanesti puterea in acelasi timp.
    26. Sa-ti pierzi puterea personala, in momentul in care obosesti fizic sau esti extenuat.
    27.Sa te astepti ca toate problemele tale sa fie rezolvate de catre Dumnezeu sau de catre maestrii inaltati.
    28. Sa te lasi pe pilot automat si sa-ti pierzi vigilenta.
    29. Sa-ti oferi total puterea entitatilor pe care le transmiti prin channeling.
    30.. Sa citesti prea mult, fara sa meditezi suficient.
    31. Sa lasi sexualitatea sa te domine, in loc sa o stapanesti.
    32. Sa te supraidentifici cu corpul tau mental sau emotional si sa nu realizezi starea de echilibru..
    33. Sa crezi ca este necesar sa fii un canal sonor, sau sa vezi sau sa experimentezi tot felul de fenomene psihice pentru a fi spiritualizat sau pentru a te inalta.
    34.. Sa fortezi ridicarea energiei kundalini.
    35. Sa fortezi deschiderea chakrelor.
    36. Sa crezi ca drumul spiritual pe care tu l-ai gasit este „cea mai buna cale”.
    37.. Sa judeci oamenii dupa gradul de initiere la care au ajuns.
    38.. Sa le vorbesti oamenilor despre nivelul „avansat” la care tu te afli..
    39. Sa le spui oamenilor despre „efortul spiritual benefic” pe care tu il depui, in loc sa fii doar smerit.
    40. Sa crezi ca emotiile negative sunt ceva ce trebuie sa detii.
    41. Sa te izolezi de oameni si sa crezi ca aceasta inseamna a fi spiritualizat.
    42.. Lipsa de relationare cu alte grupuri, chiar daca nu sunt pe aceeasi linie cu convingerile proprii.
    43. Sa crezi ca suferinta prin care treci nu va trece niciodata.
    44. Sa crezi ca poti sa atingi iluminarea prin droguri sau medicamente (este cel mai inalt grad al iluziei).
    45. Sa crezi ca alti oameni nu depun un efort la fel de mare pe calea lor spirituala, asa cum faci tu.
    46. Sa urmaresti, orbeste, faima.
    47.Sa te dedici unui guru care te face mai mic, in loc sa te dedici Eului tau etern, care esti tu.
    48. Sa te compari sau sa concurezi cu altii asupra „initierii”.
    49. Sa crezi ca alte persoane se pot inalta, iar tu nu poti, sau cel putin nu in viata actuala.
    50. Sa incerci sa faci totul de unul singur, fara sa ceri ajutorul lui Dumnezeu sau, in mod constant, sa ceri ajutorul lui Dumnezeu fara sa te ajuti tu insuti.

    Aceasta lista ar trebui sa ne dea mult de gandit. Sinele inferior, fascinatia, maya, iluzia si egoul negativ sunt incredibil de versatili si inselatori in natura lor. Asa cum a spus Master Yoda in filmul Razboiul stelelor :”Nu subestima puterea fetei intunecate a puterii”? Odata ce esti prins in mrejele ei, este extrem de dificil sa te eliberezi de ea. Sa stai deoparte, necesita o vigilenta enorma, autodisciplina, angajament, introspectie si onestitate mai presus de toate. Daca egoul nu te poate face sa te simti ca un caine inferior, te va face sa te simti ca un caine superior, ceea ce este chiar mai seducator.
    Tot ce este in universul Divin este guvernat de legi. Exista legi fizice, emotionale, mentale si spirituale. Invatand sa intelegi aceste legi si sa te supui lor, noi de fapt Ie indeplinim , ceea ce reprezinta calea spre Inaltare.. Aceste reflectii pot fi utile pe calea progresului nostru spiritual. Ruga mea este ca noi toti sa ne traim viata prin Gratia Divina, in loc sa ne acceptam KARMA, care implica suferinta.”
    DJWHAL KHUL, mesaj primit prin ALICE BAILEY
    Sursa: blogosfera.
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 17/04/2012 @ 4:26 pm | Răspunde

  26. @ ALL !!!
    Pentru doamnele, domnișoarele și domnii care au vizitat, citit și comentat acest post tare drag mie și
    care mi-au fost alături de Sfintele SĂRBĂTORI PASCALE, postez mai jos ca un semn al prețuirii mele
    pentru domniile lor,

    SEMNIFICAȚIA RELIGIOASĂ A ZILELOR SĂPTĂMÂNII :

    DUMINICĂ :
    În majoritatea culturilor şi religiilor duminica este considerată prima zi a săptămânii, naşterea Domnului, ziua în care a înviat Iisus, Sabat. Ziuă considerată de odihnă, relaxare şi rugăciune.
    LUNI:
    Prima zi a săptămânii moderne este de fapt a doua zi, denumită şi deutera, a doua zi de când a înviat Isus. Considerată tot sărbătoare. Pop…ar nu e bine să dai din casă, să împrumuţi bani, să lucrezi în afara casei…pentru astea ai timp destul în celelalte zile.
    MARȚI:
    Zi aducătoare de ghinion şi nenorociri în cele trei ceasuri… însă cum nimeni nu ştie în care parte a zilei sunt cele trei ceasuri (ore) se stă cu smerenie toată ziua.
    MIERCURI:
    Ziuă de căinţă şi rugăciune . Aproape toate religiile o recomandă ca zi de abstinenţă în plăcerile lumeşti, culinare etc…
    JOI:
    – Ziua de la mijlocul săptămânii când este permis creștinului să se bucure de gustul prepartatelor culinare de dulce și nu numai.
    VINERI:
    E sfânta Vineri, sărbătoare şi cinstire a sfinţilor. Post negru clar.
    SÂMBĂTĂ:
    Ultima zi din săptămână este considerată ziua morţilor, zi în care se cinstesc cei plecaţi la cele sfinte.
    Pe deasupra, această zi este sora geamănă a zilei de marţi – aducătoare de ghinion.

    Cum astăzi este VINERI , este dublă sărbătoare :
    – Sfânta VINERI când se cinstesc MORȚII și,
    – IZVORUL TĂMĂDUIRII !!!
    Bucurați-vă cei ce ajungeți pe aici, de dubla sărbătoare !
    Cu prietenie,
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 20/04/2012 @ 8:18 am | Răspunde

  27. @ ALL !!!
    E sărbătoarea IZVORUL TĂMĂDUIRII !
    Haideți să ne relaxăm !

    „ Dumnezeu coboara pe pamant sa-si aleaga poporul.

    Se duce la tigani:
    „Vreti sa fiti poporul ales?”
    „Vrem”
    „Dar trebuie sa va dau o porunca…”
    „Da-ne-o, mosule”
    „Sa nu mai furati.”
    „Haoleuuu, mersi mosule, nu ne intereseaza”

    Se duce la italieni:
    „Vreti sa fiti poporul ales?”
    „Vrem.”
    „Dar trebuie sa va dau o porunca…”
    „Da-ne-o.”
    „Sa o lasati mai moale cu femeile.”
    „Mamma mia .. multumim, nu ne mai intereseaza”

    Se duce la rusi:
    „Vreti sa fiti poporul ales?”
    „Vrem Doamne”
    „Dar trebuie sa va dau o porunca.. ”
    „Da-ne-o.”
    „Lasati-o mai moale cu Votka.”
    „Aaaa spasiva .. nu cred ca putem !”

    Ajunge si la la evrei:
    „Vreti sa fiti poporul ales?”
    „Vrem Yahve.”
    „Dar trebuie sa va dau o porunca…”
    „O porunca ! Cat costa ?”
    „?!?!. Pai nu costa nimic….”
    „Oooo, atunci da-ne 10 !!!”
    Sursa : blogosfera .
    Alioșa.

    Apreciază

    Comentariu de Aliosa — 20/04/2012 @ 8:44 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Mulțumesc WordPress.com/

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.

Blog la WordPress.com.