Fara teama de a gresi pot afirma ca inca de la aparitia mea pe pamantul parjolit de secete,inundatii,cutremure,ierni geroase si veri caniculare am fost urmarit de GHINIOANE !
Am fost adus pe lume intr-o zi de DUMINICA in 12 februarie cand afara era un ger de crapau pietrele ( dupa spusele bunei mele MAME multi ani mai tarziu cand am inceput sa inteleg cate ceva despre viata ).Am inteles mai tarziu ca asa mi-a fost harazit de CEL DE SUS sa fiu adus pe lume intr-o zi geroasa de februarie si n-am mai spus nimic. Pe masura ce cresteam simteam ca ceva nu era in regula caci parca toate mergeau pe dos.Un frate de-al meu facea o nazbatie si toate oalele se spargeau in capul meu desi eram nevinovat.Intr-o zi de sarbatoare dupa masa dormeam bustean cand tata vine si ma cearta zdravan ca am lasat poarta deschisa si cainele a fugit pe ulita satului ca turbat.In realitate un frate mai mic uitase sa inchida poarta dar de frica bataii a spus tatei ca eu am lasat poarta deschisa si astfel am incasat-o nevinovat.Exemplele ar putea continua pana la nesfarsit dar ma rezum doar le acesta. Cand sa termin si eu clasa a saptea sa merg mai departe MINISTERUL INVATAMANTULUI hotaraste ca sa facem 8 (OPT ) clase primare si dupa aceea sa dam admitere la liceu. Un an din viata pierdut mi-am spus atunci si m-am intrebat de ce tocmai cu mine sa inceapa reforma invatamantului ? De ca sa mai invat inca un an la scoala generala ? De ce sa fiu EU prima PROMOTIE CU OPT CLASE ? Pentru ca am fost un ghinionist ! Si tot atunci M.Inv. a hotarat ca liceul sa se prelungeasca la 12 clase si iar m-am intrebat: tot eu DOAMNE ? Sa mai pierd inca un an ? Am absolvit si cele opt clase,am reusit la LICEUL MILITAR „STEFAN CEL MARE ” din Campulung Moldovenesc si eram cel mai ferici adolescent uitand de anul „pierdut” cu clasa a opta. In primavara anului 1969 m-am prezentat increzator si sigur de reusita la VIZITA MEDICALA la BUCURESTI in vederea selectionarii pentru sustinerea examanului de admitere la Scoala Militara de Ofiteri de AVIATIE.GHINIONUL si-a adus aminte de mine si mi-a franat elanul prin respingerea la vizita medicala din cauza unei banale afectiuni oftalmologice de moment si care prin tratament putea fi inlaturata.S-a naruit visul meu de a deveni aviator iar intrebarea fatidica imi mistuia intreaga fiinta : DE CE OARE TOATE MI SE-NTAMPLA NUMAI MIE ? Am ales apoi arma GENIU, am intrat,am absolvit si SCOALA DE OFITERI ACTIVI „NICOLAE BALCESCU” fara a fi scutit de ghinioane dar nu la mai pomenesc si am fost repartizat acolo unde am vrut eu cu gandul ca ,GATA AM SCAPAT DE GHINIOANE ! Da de unde ? Trecusera doar doua luni de cand comandam plutonul de pontonieri cand,intr-o duminica dimineata sunt chemat prin agent la unitate ca soldatul „X ” a parasit cazarma fara aprobare de sambata seara si daca nu-l gasesc imediat intra la „ABSENTA NEJUSTIFICATA ” si de aici „vai de capul meu ”. Indisciplinatul era din apropiere asa ca am plecat cu un coleg cu masina in satul sau de „CUTITASI RENUMITI PE JUDET ” dar nu l-am gasit acasa fiindca era la o nunta in alt sat ce depasea granitele judetului.Fara sa cer aprobarea cuiva am plecat acolo,l-am gasit,l-am luat mai mult cu forta si l-am sdus la cazarma dar,GHINIONUL care ma urmarea peste tot ne-a scos in calea masinii un biciclist afumat care a intrat in roata din stanga-fata a masinii si am fost nevoiti sa asteptam MILITIA care sa constate „ ce si cum”.Luni de dimineata ,inainte de raportul cp.am fost chemat de cdt.unitatii care m a intrebat scurt:„cu a cui aprobare ai parasit garnizoana ” ? Si uite-asa ,vrand sa fac un bine ,am ajuns sa fiu certat . Putin mai târziu când mă hotărâsem să mă căsătoresc, comandantul unitătii m-a chemat la el spunându-mi clar si răspicat că vrea să-mi fie NAS de cununie civilă, nu la biserică cu lumânări si preoti ( pe-atunci, religia si comunismul erau ca șoarecele cu pisica ) ci doar asa, de ochii lumii iar NUNTA să aibă los la Casa Armatei in stil socialist, fără daruri si strigături la microfon ci cu cadourile absolut necesare pentru intemeierea unei noi familii : aragaz, butelie, televizor, frigider, masină de spălat, călcat, aspirator si ceva seturi de oale, cratite, pahare , cutite, linguri si furculite din banii făcuti chetă de participantii din oficiu la nuntă. Am refuzat politicos spunându-i că mă vor cununa NASII de botez iar nunta o voi face la tară , in satu-n care m-am născut, crescut si invătat cele opt clase primare. Aflând refuzul meu, s-a ridicat din scaunul unde stătea si cu o mină serioasă mi-a spus scurt: „ esti liber domnule ” ! Da, a spus DOMNULE ( desi eram tovarăsi de muncă socialistă ) căci asta era vorba lui ( Dumnezeu să-l odihnească in pace ) când se supăra pe cineva si-i dădea de inteles că-i liber să plece. Am plecat dar el nu a uitat nici până la trecerea sa in rezervă iar eu am devenit pentru el „ persona non grata ” si indiferent de succesele si rezultatele pozitive obtinute in pregătirea de lupătă si politică, nu a uitat si m-a taxat permanent mergând până intr-acolo incât nu mi-a aprobat niciodată raportul pentru a da examen de admitere la ACADEMIA MILITARĂ , Facultatea de comandă si stat major . Din acea zi , pentru mine , a rămas NAȘUL ! Ar mai fi multe de spus dar mă opresc aici si voi continua altădată sub forma unor comentarii ce vor duce acest post din an in an până când, puterea mintii mă va tine si DOMNUL mă va chema la EL !
DE CE OARE TOATE MI SE-NTAMPLA NUMAI MIE ?
20 comentarii »
Feed RSS pentru acest post. Urmăreşte URI
Aliosa
Am aratat mai sus ca NASUL refuzat a devenit distant si foarte exigent cu mine in toate actiunile de instruire a subordonatilor si a inceput MONITORIZAREA cu maxima atentie a tot ce faceam.Asta m-a ambitionat si mai mult si am dat tot ce aveam mai bun ca sa obtin rezultate superioare la toate categoriile de pregatire iesind in evidenta si fiind remarcat si de esaloanele superioare cu ocazia inspectiilor si controalelor facute inopinat sau planificat.Ca urmare a acelor rezultate am fost propus pentru inaintarea in gradul urmator la EXCEPTIONAL in preajma aniversarii Zilei Republicii.Cum in acea perioada militarii participau la strangerea bogatelor recolte de pe ogoarele PATRIEI SOCIALISTE subunitatea pe care o comandam era detasata sub comanda altui ofiter din unitate la munci agricole iar eu in concediu de odihna asteptam clipa fericita cand primeam O NOUA STELUTA pe epoletul meu de pe care nu se uscase inca cerneala acordarii primelor doua stelute.GHINIONUL ce toata viata m-a urmarit cu o obsesie bolnavicioasa, si-a adus aminte de mine si desi eram la tara ajutandu-mi bunii parinti la treburile gospodariei,a lovit din nou indirect de data asta cand in cardasie cu aceeasi forta malefica a bagat zazanie intre soldatii scapati de sub controlul incompetentului de sef de detasament de munci agricole determinandu-i datorita alcolului din sangele lor tanar sa savarseasca UN EVENIMENT DEOSEBIT care a ajuns imediat la urechile CDT.CTG.care a dat ordin ca sa se ia masuri impotriva cdt.de sub.din care faceau parte participantii la aceea nefericita intamplare.Si asfel,am fost radiat de pe lista, ramanand doar cu amintirea propunerii de inaintare in grad la exceptional. Inaintea cutremurului din martie 1977 am primit ordin sa ma deplasez cu cp.la MOTRU sa construiesc un pod din pontoane peste paraul cu acelasi nume in locul podului din lemn luat de apele rezultate din topirea brusca a zapezii ,ploilor torentiale si a viiturii formate.Pe drum una din masinile cu pontoane s-a rasturnat si un soldat s-a ranit grav iar autospeciala avariat 80%.Probleme,discutii,masuri etc.etc.si intrebarea „de ce toate mi se-ntampla numai mie” ?
Comentariu prin Aliosa — 23/07/2009 @ 9:35 am |
Intinderea podului peste paraul MOTRU intr-un timp record si peste asteptarile organelor locale de partid ale orasului au mai atenuat supararea cdt.unitatii legata de accidentul de circulatie mai ales ca primise intre timp o scrisoare de multumire din partea primului secretar de partid pe oras.Coroborat cu repararea autospecialei pe plan local ce arata ca noua si cu acordarea primului ajutor calificat soldatului ranit care nu a ramas cu sechele, accidentul stupid datorat poleiului de pe soseaua in curba deosebit de periculoasa a fost uitat repede si nu s-a soldat cu masuri impotriva mea.Intrebarea din titlul articolului mi-a staruit insa mult timp in memorie .
La cateva zile dupa reantoarcerea de la MOTRU am fost planificat ca OSR in data de 4/5 martie 1977 iar la ora 21.21 minute cand desfasuram apelul de seara GHINIONUL iar si-a adus aminte de mine lovindu-ne pe toti prin CUTREMURUL devastator ce-a provocat distrugeri imense in BUCURESTI si-n toata partea de sud a tarii si moartea multor fiinte nevinovate.A doua zi in loc sa-mi dea voie sa merg macar pentru a-mi vedea sotia si fetita de nici un anisor am fost trimis cu subunitatea pe care o comandam la ZIMNICEA oras cu case din chirpici de pamant amestecat cu apa si paie ce era afectat 80% fiind o mare de moloz,praf si hoti la drumul mare ce jefuiau magazine,silozuri,alimentare si tot ce le ieseau in cale.Nasul refuzat si ghinionul m-au tinut departe de fetele mele dragi peste o luna si jumatate cand numai datorita prevederilor RSI am reusit sa le imbratisez . Credincios ideii de a face cat mai mult si cat mai bine m-am remarcat la toate concursurile sportive pe unitate si la CUPA APARAREA PATRIEI ce se desfasura anual in toata armata si-n cele din urma la propunerea comitetuluide partid pe unitate cdt.unitatii a fost de acord sa urmez CURSUL DE CALIFICARE OFITERI CU PREGATIREA FIZICA ce se desfasura la BUCURESTI in cadrul IEFS la locatia din incinta stadionului REPUBLICII ( demolat ulterior pentru construirea CASEI POPORULUI ).Am absolvit cursul respectiv si numit ofiter cu pregatirea fizica pe unitate ,am participat cu LOTUL CTG in calitate de sef de lot la spartachiada de iarna ( PREDEAL,1979 ) unde tot datorita aceleeasi devize „mai mult,mai bine” am spart gheata clasandu-ma pentru prima data in istoria esalonului superior pe un onorant loc trei ( BUN SI BRONZUL ) mi-am spus atunci. Dar,ghinionul ce ma urmarea permanent in cardasie cu cine stiu eu l-au momit pe NASUL REFUZAT sa ma promoveze in alta functie tocmai atunci cand prinsesem gustul locurilor pe podium.
Comentariu prin Aliosa — 23/07/2009 @ 1:30 pm |
NASUL REFUZAT a iesit la pensie dar a avut grija sa ma predea si la propiu si la figurat celui ce avea sa-i ia locul,un barbat cam tuciuriu si plin de el desi nu prea avea multe in cap.Daca primul lucra cu multa diplomatie tocandu-ti marunt nervii si lovindu-te atunci cand nu te asteptai,TUCIURIUL ,prieten bun cu BACHUS,te lovea imediat si foarte dur dar si fara scrupule.Mariajul meu cu domnia sa a tinut doar doi ani caci a facut ce-a facut pe la CTGe.si,SUB MASCA PROMOVARII INTR-O FUNCTIE F.MARE PENTRU GRADUL SI VARSTA MEA m-a MUTAT la CDMN,scapand astfel de mine care i-am spus in fata ca nu stie sa lucreze cu omul si multe altele.
Acolo la CANAL DUNARE MAREA NEAGRA am muncit asa cum stiam eu mai bine si imediat am si primit aprobarea pentru a da examen de admitere la ACADEMIA MILITARA ( de eram la TURNU nu primeam ),am intrat cu nota destul de mare ,am absolvit cu 10 ( ZECE ) la LICENTA si am primit reparizarea acolo unde am vrut,adica tot la TURNU dar ,TUCIURIUL plecase de mult si-acum era unul UNS CU TOATE ALIFIILE care -mi studiase cu atentie DOSARUL MEU si-si luase toate masurile de precautie.Am fost numit cdt.de batalion dar n-am stat decat cateva luni de zile fiind numit pe o functie in statul major pentru a conduce si coordona toate compartimentele legate de instruire,aprovizionare,verificare etc.etc.adica,sa primesc tot felul de sarcini din partea CDT.U.,misiuni in afara unitatii,cu alte cuvinte,eram CALUL DE BATAIE SI PRIMEAM CELE MAI DIFICILE SARCINI mai ales ca nu mai aveam in directa subordonare oameni.
Si ,cand cel uns cu toate alifiile se supara pe mine din varii motive,minore bineanteles,ma trimitea sau imi dadea o sarcina ca sa nu mai am timp sa ma gandesc la ce invarte el ca groful pe mosie.
DE CE TOATE MI SE-NTAMPLA OARE NUMAI MIE ?
Comentariu prin Aliosa — 24/07/2009 @ 8:55 am |
Am lucrat multi ani impreuna cu cel uns cu toate alifiile si ma intelegeam bine in problemele principale ale meseriei noastre comune dar mai putin in privinta problemelor provocate de el si care necesitau o apreciere din partea mea caci atunci cand gresea ii spuneam in fata ca a gresit lucru care-l deranja tare rau si devenea isteric si razbunator.Imi amintesc mai in amanunt o intamplare provocata de el in momentele de deruta ,dezordine,nesiguranta si neprevazut din decembrie 1989.Am fost impreuna din prima clipa,am actionat energic si conform situatiei de moment impusa de schimbarile de la o ora la alta a mersului evenimentelor si cand la un moment dat a deturnat destinatia unor AJUTOARE MATERIALE CU O DESTINATIE SPECIALA in una personala si de grup clientelar am luat atitudine,s-a infuriat rau mergand pana la indepartarea mea din jurul lui ,numai ca sa nu mai vad ce alte escrocherii va mai face aducandu-si langa el unul din lingaii lui care in cele din urma a profitat din plin de avantajele aduse de schimbarea de regim si de pe urma linguselilor sale primind grade mari chiar daca nu absolvise ACADEMIA MILITARA ca mine.
Cel uns cu toate alifiile a plecat dupa ce s-au potolit spiritele iar mai tarziu am aflat ca LACOMIA LUI NEMASURATA l-a dus pe mana justitiei caci niciodata nu se mai satura.
Partea aceasta din urma nu m-a incalzit cu nimic dar in sufletul meu mereu m-am intrebat: DE CE OARE TOATE MI SE-NTAMPLA NUMAI MIE ?
Comentariu prin Aliosa — 24/07/2009 @ 3:30 pm |
A venit asfel la comanda unitatii un alt personaj cu alte principii si orgolii nemasurate ce si-a aratat repede fata si pe buna dreptate a fost poreclit de marea majoritate a subordonatilor „NASUL ” , porecla ce nu are nici o legatura cu prima din comentariile mele de mai sus.Aceasta porecla se potrivea perfect cu starea de spirit a personajului intrucat i se tragea de la faptul ca in foarte scurt timp din dorinta de a se impune in randul colectivitatii pe care o pastorea si-a facut multi FINI in sensul ca nu ierta nici o greseala oricat de mica era si lua masuri disciplinare la tot pasul ,masuri de cele mai multe ori prea severe in raport cu fapta comisa.Si astfel a fost poreclit NASUL caci cei sanctionati deveneau automat finii lui care-si mareau numarul pe zi ce trece.Cu personajul respectiv m-am inteles destul de bine fiindca crezul meu a fost dintotdeauna sa fac treaba repede si foarte bine.Din aceasta cauza mi-a acordat incredere deplina in actul de comanda dar in acelasi timp si cele mai multe si grele misiuni desi mai erau inca doi comandanti de batalioane cu aceleasi efective si tehnica de lupta.S-a prins de la inceput ca am mari posibilitati de exprimare si afirmare si-mi incredinta cele mai dificile si pline de risc misiuni pe linia intinderii podurilor din pontoane peste fluviul DUNAREA si nu numai . La sedintele de lucru eram singurul dintre cdt.de batalioane care prezentam situatia reala din B.si dadeam raspunsuri ce nu-i conveneau.Nu concepeam sa fiu luat la intrebari din cauza neasigurarii cu materilae si piese de schimb de catre serviciul logistic sau esalonul superior ce creau disfunctionalitati in bunul mers al pregatirii si operativitatii si pe masura ce prezentam situatia reala personajul imi spunea ca nici el nu-i vinovat dar nici nu facea demersurile respective iar din dorinta de a nu se pune rau cu sefii de la BUCURESTI tacea si ne indemna pe noi sa ne descurcam .Cum insa sa te descurci ca doar benzina nu izvora din pamant iar electromotoarele nu cresteau in pom ? Ceilalti colegi cdt.de B.stateau cuminti in banca lor,se termina sedinta si se asezau linistiti la cafeaua pregatita de furierul zelos sau LINGUSITORUL DE PROFESIE iar eu eram chemat si certat in particular de cel care prezidase sedinta de lucru pe motiv de incitarea spiritelor.Adica cum ?Fiindaca am prezentat situatia reala ( nu ca inainte de 1989 ) si am aratat ca neasigurarea cu materiale si piese de schimb este obligatia logisticii R. si nu a subunitatii ,INCITEZ SPIRITELE ?
Acesta situatie se repeta aproape la fiecare sedinta de lucru ce se desfasura saptamanal si -n mod obligatoriu .Ca sa-mi franeze elanul si pofta de a vorbi ,NASUL imi incredinta misiune dupa misiune ca sa scape de prezenta mea la sedinta de lucru si sa ma tina cat mai departe de ce se-ntampla curent in unitate.Aceasta boala incurabila s-a manifestat permanent pe toata perioada de activitate si s-a oprit abia atunci cand am iesit la pensie. In toamna anului 2000 ca o ultima razbunare mi-a incredintat functia de COMANDANT al taberei de instruire la cursul de apa ( fluviul DUNAREA,la ISLAZ ) in vederea participarii la APLICATIA BLUE DANUBE ce se desfasura sub comanda SMFT si avea ca scop o ultima verificare a NATO inaintea acceptarii intrarii ROMANIEI.Mai erau inca doi cdt.de batalioane,cdt.taberei trebuia dupa toate regulile sa fie numit seful de stat major de R.si nicidecum eu care aveam oameni si tehnica in subordine si raspundeam de integritatea lor si nu sa -mi disturbe atentia cu problemele ce erau in sarcina cdm.u.Tactica NASULUI a fost simpla dar si abjecta caci in gandirea lui parsiva a pus raul in fata si i-ar fi placut sa ma taxeze in caz de esec,nenorociri la apa,dezertari -etc.etc. decat sa o pateasca seful de stat major de R de care era doar gura si amenintarile caci PONTONIERIE NU PREA STIA .
Muncind asa cum am facut toata viata n-am avut nici un fel de probleme de disciplina desi am avut in subordine toata subunitatile R.2 Po.„EFTIMIE CROITORU”si am facut zeci de antrenamente de intindere a podului peste DUNARE timp de doua luni de zile in conditii de canicula. GHINIONUL care m-a urmarit toata viata si-a aratat din nou fata sa hidoasa si m-a lovit cum nu se mai putea mai rau de data asta indirect caci direct n-a reusit eu gestionand foarte bine toata activitatile si alegand mereu calea cea buna si dreapta.M-a lovit crunt in cuget si-n simtiri trmitandu-si necuratii lui in coloana vertebrala a fratiorului meu GHEORGHE POPOVICI aviator de profesie in varsta de numai 39 de ani care ,din cauza unei crancene si incurabile boli a decedat pe 19 septembrie 2000 cu noua zile inaintea fazei finale a APLICATIEI BLUE DANUBE 2000 al carei conducator eram . DE CE TOATE MI SE-NTAMPLA NUMAI MIE,DOAMNE ? Ce ai cu mie ai,dar ce-ai avut cu fratiorul meu de l-ai luat la dreapta ta asa devreme ? De ce-i iei DOAMNE numai pe cei buni? Cu ochi-n lacrimi si mana tremuranda am ridicat receptorul si-am sunat la cel care fara sa fie mai destoinic decat mine,imi era sef numit de cei pe care el ii peria mutumindu-i cu vorba buna si peste proaspat ,anuntandu-l printre sughituri cumplita veste a mortii fratelui meu aviatorul si solicitandu-i asa cum prevedea RSI cateva zile permisie sa-mi pot CONDUCE PE ULTIMUL SAU DRUM fratele decedat.Probabil ca l-am gasit asa cum obisnuia sa fie in ultima perioada in biroul sau mirosind a vodca ieftina ca mi-a raspuns de parca era de pe alta planeta dar destul de clar ca sa inteleg ca NU EL IMI APROBA PERMISIA ci BUCURESTIUL caruia ii sunt subordonat direct pe linia APLICATIEI.Am inchis nervos si contrariat si-am sunat imediat la BUCURESTI care mi-a aprobat solicitarea legala si crestineasca. Ultimul drum al celui mai mic dintre frati „ ULTIMUL MOHICAN” din familia batranului meu tata in varsta de 92 de ani,singur de 9 ani caci buna lui SOATA plecase in locuri doar de ea stiute inca din 1991,a fost trist dar plin de flori si de coroane,de oameni multi in uniforma de aviator,de GARDA DE ONOARE cu DRAPELUL de lupta flturand pentru ultima data in onoarea celui ce a fost AVIATORUL maior POPOVICI GHEORGHE in varsta doar de 39 de ani. Iar cand COLEGII lui de-o viata l-au coborat in cripta din beton adanca pamantul s-a cutremurat de vibratiile produse de AVIOANELE IN ZBOR CE-AU PREZENTAT ONORUL pentru cel ce a zburat pe ultimul tip de AVION DE V.B.MIG-21 mandria pana atunci a FLOTILEI ROMANE DE AVIOANE. Candva a fost ucenicul regretatului aviator -romancier D.DAVIDOVICI, DUMNEZEU sa-i tina pe-amandoi la dreapta sa in loc cu lumina si verdeata multa . Mai aveam inca doua zile de permisie pana la faza finala a APLICATIEI si cel poreclit pe buna dreptate NASUL a pus pe cineva de la esalonul superior sa ma cheme la munca caci in lipsa mea cel ramas la comanda nu facuse decat boacane. Nerefacut complet din socul produs de pierderea fratelui am inteles totusi importanta momentului si a faptului ca in joc era ONOAREA ROMANIEI si nicidecum obrazul imbujorat de vodca an NASULUI si m-am prezentat la treaba ca si cum nimic nu s-ar fi intamplat .APLICATIA a fost o mare reusita fiind apreciata cu calificative exceptionale de conducerea NATO si ROMANA prezenta la actul final in 28 sept .2000.
Pentu mine AVEA sa fie ULTIMA DATA CAND MAI INTINDEAM UN POD DIN PONTOANE PESTE batranul DANUBIUS,dupa cum voi relata ulterior.
Comentariu prin Aliosa — 25/07/2009 @ 11:35 am |
Doar PESCARII PASIONATI ce stateau ore-ntregi pe malul garlei uneori doar pentru cativa pestisori AU MAI SIMTIT DIN PLIN TEROAREA MILIOANELOR DE TANTARI ce roiau la lasarea serii piscandu-te dureros de rau imi pot intelege frustrarea . Era mai comod sa stai in papuci la birou decat pe malul DUNARII cu grija permanenta ca un neatent poate aluneca in apa rece si murdara inecandu-se cu urmarile ce decurg din acea nenorocire. Era foarte simplu sa faci act de control aratandu-ti permanent nemultumirea in loc sa conduci nemijlocit activitatea cu adevarat importanta si care era a R.si nicidecum a B.Dar,NASUL ca sa fuga de raspundere si sa-si protejeze statul major sa nu aiba necazuri ma trimitea pe mine si numai pe mine cand era vorba de misiuni cu risc maxim poate,poate voi calca pe bec si sa aiba astfel motiv sa se razbune pe mine cel care aveam curajul sa-i spun in sedintele de lucru de cate ori gresea sau nu avea dreptate in ce emitea pe gura mirosind a vodca ieftina.Dupa aplicatia incheiata cu succes a mai trecut putin timp si ROMANIA a aderat la structurile euroatlantice( NATO ) si odata cu asta a inceput si RESTRUCTURAREA ARMATEI ROMANE conform celor dictate de cei care aveau tot interesul ca sa fim mai putini si dotati cu tehnica lor deja scoasa din uz pe motiv de uzura fizica si morala.Ma saturasem de capriciile NASULUI si coroborat cu alte criterii si interese personsle am iesit la pensie beneficiind si de faptul ca indeplineam toate conditiile impuse de LEGEA 85/1995 privind STATUTUL CADRELOR MILITARE ,LEGEA 138 privind salarizarea bugetarilor, de O.G.-7/1995 si de noua LEGE 164 privind PENSIILE MILITARE/2001,cu PENSIE INTEGRALA.
Scapasem de NASUL,de stresul inutil dar foarte periculos,de LINGUSITORI,OPORTUNISTI,LENESI,INVIDIOSI si RAUTACIOSI !
Lasam in urma doar regretul ca mai puteam sa mai muncesc inca patru ani adica pana la 55 de ani varsta obligatorie de iesit la pensie dar ,din cauza celor spuse mai sus si a faptului ca R.2 Po.„EFTIMIE CROITORU ” avea sa fie DESFIINTAT n-am mai rezistat moral si am cerut trecerea in rezerva gandindu-ma ca poate SCAP DE GHINIONUL CE M-A URMARIT TOATA VIATA ! (Am uitat sa mentionez un fapt care-l caracteriza foarte bine pe cel ce mi-a fost cdt.de u.in opera lui parsiva de razbunare: in anul 1998 am facut RAPORT SA URMEZ UN CURS POSTACADEMIC DE COMANDA SI STAT MAJOR si cu o nesimtire crasa a pus urmatoarea rezolutie catre seful biroului personal „ Daca se va repartiza vreun loc R.2 Po. va merge „ X ” de parca „X” facuse raport si nicidecum eu ).
Ar mai fi multe de spus pe acceasta tema dar ma opresc aici caci e destul ca le am in minte si oricand mi le pot reaminti.
Ca tanar pensionar fara alte obligatii decat accea de a ma simti bine si de a ma ingriji ca sa nu le lipseasca nimic copiilor ce erau amandoi la facultate,am crezut ca GHINIONULa uitat de mine dar ma inselasem amarnic .Era permanent cu ochii pe mine,in preajma si-n sufletul meu lovindu-ma cand ma asteptam cel mai putin .Despre perioada de dupa iesirea la pensie voi vorbi putin mai incolo caci timp am destul iar canicula nu ma lasa deloc acum.
Comentariu prin Aliosa — 25/07/2009 @ 12:45 pm |
Acum cand scriu aceste ganduri in TURNU MAGURELE termometrul a depasit 39 de grade C. si-i un aer sufocant de cald si inabusitor .Cu toate acestea la ora 17.00 am iesit din casa pregatit a infrunta canicula de-afara pentru a merge la gara sa-mi cumpar bilete de intoarcere de la CAMPULUNG M. la TR.MAGURELE la vagonul de dormit pentru data de 23 aug.a.c. caci a astepta sa le cumpar de acolo ar fi cea mai mare greseala caci nu voi mai gasi si a calatori cu trenul aproape noua ore supunandu-ti coloana vertebrala la mari vibratii ar fi o mare prostie ( pentru dus am luat in data de 23/07 caci se pun in vanzare cu 30 de zile inainte de plecare dar pentru intors nu mi-a eliberat atunci ca nu erau introduse in calculator ).Socotind ca s-au facut cele 30 de zile m-am dus dar tot nu erau scoase la vanzare asa ca trebuie sa mai fac un drum la gara luni pe 27/07.GHINIONUL meu care se tine scai de mine si-acum in 2009 desi au trecut opt ani de cand am iesit la pensie crezand c-am scapat definitiv de el . Si daca am ajuns sa vorbesc despre ghinionul de astazi hai sa lamuresc si cu data de 27/07 cand trebuia sa fim la ora 10.35 in avionul companiei MY AIR in cursa pe ruta BUCURESTI BANEASA-RIMINI ( ITALIA ) unde trebiua sa ajungem la ora 12.35.Aveam locurile rezervate,bagajele deja facute,planul de a vedea frumoasa plaja de la RIMINI si a face o baie in apa calda si curata a MARII ADRIATICE cand ,GHINIONUL si-a adus aminte iar de mine si a determinat compania MY AIR sa -si anuleze toate cursele din cauze financiare grave ( datorii de peste 1,5 miliarde euro ) si sa lase cumparatorii de bilete cu ochi-n soare si c-un mare gol in suflet.Emotii,telefoane peste telefoane si-n cele din urma am facut o alta rezervare de data asta la Compania BLUE AIR care a preluat cursele anulate.Ghinionul m-a costat o amanare de o saptamana a plecarii in ITALIA si 126 de euro in plus la care s-au adaugat stresul,nervii si tracasarea copiilor care nu aveau nici o vina.
Sper din toata inima ca cel putin acum sa ma lase-n pace sa pot ajunge si intoarce sanatos din ITALIA si CAMPULUNG MOLDOVENESC caci dupa aia nu ma mai intereseaza. Am sarit deliberat dar foarte enervat de la momentul iesirii la pensie la aceasta zi caniculara de 25 iulie tocmai din cauza GHINIONULUI ce se tine scai de mine si nu ma lasa-n pace de loc. O sa revin cu detalii despre perioada 2001-2009 alta data cand voi fi mai putin stresat de intrebarea „DE CE TOATE MI SE-NTAMPLA NUMAI MIE ”.
Comentariu prin Aliosa — 25/07/2009 @ 5:44 pm |
Pe 27 iulie asa dupa cum imi planificasem am fost la gara sa-mi cumpar bilete cu locuri la vagonul de dormit la clasa intai cu plecarea din Campulung Moldovenesc la ora 22.45 si ajungerea la BUCURESTI la 07.50 ( timp destul de odihna in cuseta cu doua locuri si de depanat amintiri de la intalnirea dupa 40 de ani ). Functionara de la ghiseu a facut ce trebuia si mi-a cerut o suma ce era cu 77 ron mai mare decat dadusem pe biletele de DUS si automat am intrebat-o daca s-au schimbat tarifele de pe 23 iulie cand am dat suma X si de ce acum imi cere X + 77 ron. Zambind in timp ce-si cerea scuze mi-a raspuns ca nu-mi calculase diferenta de clasa la vagonul de dormit adaugand ca daca nu sesiza ulterior,observau CONDUCTORII de tren si as fi platit mai mult. GHINIONUL m-a lovise iarasi caci biletele de DUS erau acasa si-am fost nevoit sa mai fac un drum desi afara erau aproape 40 de grade C .In drum spre casa ( dupa ce verificasem cu doamna de la ghiseu de doua ori sa vedem daca totul e in regula ) fredonam pe canicula „ DE CE OARE TOATE MI SE-NTAMPLA NUMAI MIE ”?
Comentariu prin Aliosa — 28/07/2009 @ 4:01 pm |
Dupa iesire la pensie speram ca GHINIONUL sa ma lase-n pace ! DA DE UNDE ! Mai intai m-a sicanat cu DECIZIA DE PENSIONARE care a fost emisa mult dupa cele 45 de zile,apoi cu PLATILE COMPENSATORII care mi-au fost expediate in trei transe parca intentionat sa nu pot face nimic si a continuat pe probleme diverse tocmai sa nu ma lase sa ma bucur de postura de TANAR PENSIONAR.
Batranul meu TATA parasit de credincioasa lui sotie,buna mea MAMA simtea din plin greutatea celor 91 de ani si ca sa-i alin singuratatea si sa-l ajut cat mai mult mergeam de 3-4 ori sa-i rezolv toate problemele .Am luat specialisti care-au lucrat PAMANTUL ca la carte de la arat,discuit,semanat,prasit ( la porumb ) de doua ori mecanic si manual printre randuri si cand ziceam ca o sa avem recolta record ( in luna august era porumbul mare,cu trei stiuleti fiecar,dar,GHINIONUL si-a bagat coada trimitand doar canicula in loc de ploaie atunci cand avea nevoie ca sa ajunga boabele la maturitate.Si astfel RECOLTA BOGATA PRECONIZATA la inceputul lunii august s-a transformat IN MASA FURAJERA iar cu banii dat pe lucrarile agricole tata isi putea cumpara numai cozonaci si icre negre ! Anul urmator am dat tot pamantul in arenda iar cand mergeam la tata stateam la umbra nucului la fel de tanar ca si mine de vorba cu vecinii . Pe 14 martie 2003 batranul meu tata s-a dus dupa credincioasa lui sotie pa care n-o mai vazuse de 12 ani spunandu-i despre ghinionul meu cu recolta bogata preconizata.
Comentariu prin Aliosa — 28/07/2009 @ 4:39 pm |
Dupa cum am afirmat anterior, toata perioada carierei militare am fost urmarit de ghinioane.Acum mi-am adus aminte de perioada cand fortele interesate in destabilizarea situatiei politice din RSF IUGOSLAVIA au bagat vrajba in natiunile ce-au convietuit zeci de ani in armonie si pace determinandu-le sa-si proclame unilateral independenta si de acolo la RAZBOIUL INEVITABIL nu a mai fost decat o chestiune de timp. Si ce si-au propus cei interesati s-a intamplat mai repede decat se asteptau si inevitabilul s-a produs iar APELE BATRANULUI DANUBIUS s-au umplut de de tot felul de obiecte plutitoare unele chiar aducatoare de moarte cum au fost MINELE PLUTITOARE ce erau lansate cu scopul clar de a distruge barajele ridicate de-a lungul anilor pe DUNAREA pasnica si de a intrerupe navigatia convoaielor de barje cu combustibil ,armament si alte materiale strategice . Se impuneau masuri imediate de inlaturare a tuturor obiectelor dubioase ce pluteau pe DUNARE din amonte in aval ce puneau in pericol inclusiv siguranta nationala a ROMANIEI prin eventuala distrugere a barajului de la PORTILE DE FIER .
Din ordinul esalonului superior aceasta dificila si deosebit de periculoasa MISIUNE A FOST INCREDINTATA R.2 Po.iar NASUL PORECLIT a dat urgent ordinul de constituire a unui DETASAMENT DE DEMINARE dotat cu toate cele necesare. Pe cine credeti ca a numit COMANDANT de DETASAMENT ? Pe nimeni altul decat pe subsemnatul,GHINIONISTUL DE PROFESIE ! Si astfel mai bine de trei saptamani ,ziua si noaptea pe schimburi, am stat de paza in amonte de PORTILE DE FIER scotand din apa DUNARII tot felul de ragalii,animale moarte,copaci cu tot cu radacini smulsi de furia furtunilor,butoaie goale,busteni si nu numai DAR,NICI O MINA PLUTITOARE DE CURENT ( mai bine ca n-am avut ocazia caci o simpla greseala ne-ar fi costat VIATA iar urmarile ar fi fost tragice si deosebit de grave daca barajul de la PORTILE DE FIER ar fi fost afectat ). Intrebarea din titlul articolului m-a framantat insa toata perioada misiunii caci tot pe mine m-a trimis desi logic ar fi trebuit sa mai fie numiti si altii caci eu abia ma intorsesem din satul natal unde fusesem SA-MI CONDUC MAMA PE ULTIMUL EI DRUM si logic eram distrus sufleteste.
Comentariu prin Aliosa — 01/08/2009 @ 10:37 am |
Nu ma pot abtine si fidel crezului de a-mi revedea in fiecare an COPIII si nepotelul EMANUEL ,inca din 27 iulie mi-am procurat bilete la o cursa a companiei MY AIR spre RIMINI dar,GHINIONUL si criza financiara mondiala au falimentat compania ce si-a anulat toate zborurile.Numai rapiditatea baiatului meu DORU m-a salvat de a pierde banii dati pe bilete.Miscandu-se rapid pe net mi-a cumparat bilete la compania BLUE AIR si astfel chiar daca cu o intarziere de o saptamana tot am ajuns in ITALIA,unde m-am simtit foarte bine in compania copiilor si a nepotelului. La reantoarcerea in tara cursa de ora 19.10 din aeroportul din BOLOGNA a plecat cu o intarziere de 50 de minute si ghinionul din nou mi-a reamintit ca este cu ochii pe mine iar pe aeroportul din BANEASA mi-a demonstrat inca odata acest lucru producand o mare aglomeratie si invalmaseala la ridicarea bagajelor din cala avionului cand am asteptat cu teama peste o ora ca sa intru in posesia lor.Stiind cu cata nerabdare astept participarea la a 40-a aniversare a absolvirii liceului militar ,m-a lasat in pace o vreme, astfel ca am ajuns la timp si cu bine la MAREA SARBATOARE din perioada 21-23 august 2009 de la Campulung Moldovenesc care a fost EMOTIONANTA si MAGNIFICA si despre care am vorbit pe larg la articolul Dupa 40 de ani .
Comentariu prin ALIOSA — 27/08/2009 @ 10:30 am |
In perioada 30/10-03/11 am avut sansa să particip la NUNTA nepotului meu DANIEL SERBAN la BUCURESTI ce s-a desfăsurat spre norocul tuturor participantilor pe un timp destul de frumos pentru această perioadă a anului cînd in alte zone ale tării ningea,ploua sau lapovita . Pe data de 31/10 a avut loc CUNUNIA CIVILĂ la Primăria sectorului 1 iar CUNUNIA RELIGIOASĂ pe 01/11 la o cochetă biserică construită după 1990 chiar lângă UNIVERSITATEA NATIONALĂ DE APĂRARE .Cu această fericită ocazie am avut posibilitatea să revăd ( inaintea inceperii slujbei religioase ) CĂMINUL unde timp de doi ani ( 1985-1987 ) am fost cazat pe timpul cînd am fost STUDENT la ACADEMIA MILITARĂ ( Facultatea Arme sectia GENIU ). După terminarea ceremonialului prevăzut de canoanele B.O.R. toti participantii am plecat cu microbuze si masini special angajate la Restaurantul Hotel HILTON unde a avut loc MASA,FELICITĂRILE SI DANSUL . Intr-o organizare perfectă datorată profesionalismului angajatilor H.HILTON ,cu băuturi fine si alese,aperitive si mâncăruri cu specific românesc,american si italian ,cu multi invitati tineri si frumosi ,cu lume selectă si două perechi de NASI dintre care una de origine ROMÂNO-AMERICANĂ ,PETRECEREA A FOST MAGNIFICĂ iar atmosfera SUPERBĂ !
O echipă de cameramani si fotografi profesionisti a imortalizat toate aspectele incepând cu CUNUNIA CIVILĂ si terminând cu clipa de RĂMAS BUN si LUNĂ DE MIERE PLĂCUTĂ ( căci chiar in acea dimineată mirele DANIEL si mireasa ANTOANETA s-au ambarcat la bordul unui avion cu destinatia CARAIBE ). Ca să descriu pas cu pas tot ce s-a intâmplat pe parcursul celor două zile mi-ar trebui mult timp dar mă voi opri doar la un aspect ce a ridicat in picioare toată asistenta din marea sală in care mirosurile de băuturi fine si mâncăruri alese se completau reciproc cu mirosul de parfumuri de firmă si cu tineretea majoritătii mesenilor : PRIMUL DANS al SERII care a fost executat intr-o manieră strălucitoare,ametitoare si total surprinzătoare de către MIREASA ANTOANETA si MIRELE DANIEL pe parcursul câtorva minute si pe ritmuri ce se practică din ROMÂNIA până in CARAIBE . Au fost magnifici iar toată asistenta ii urmărea in picioare aplaudând continuu.
NUNTA a fost O MARE REUSITĂ,atmosfera a fost superbă,mesenii la inăltime iar ospătarii „argint viu” !
Si totusi,de ce am spus toate aceste fapte MINUNATE la pagina „DE CE TOATE MI SE-NTÂMPLĂ NUMAI MIE”?
Pentru simplul motiv că DOAR MIE MI SE POATE INTÂMPLA ceva care sa-mi strice buna dispozitie .
a) In săptămâna premergătoare plecării la BUCURESTI am fost sunat de persoane ce până atunci nu m-au contactat telefonic niciodată SĂ ACCEPT O FUNCTIE DE CONDUCERE pe plan local in cadrul PDL . Am bănuit că motivul il constituie postările mele pe blogul promotiei si personal legate de situatia actuală din tară si de cei care se fac VINOVATI de ea si coroborate cu principiile si convingerile mele politice de OM INDEPENDENT ,AM REFUZAT OFERTA . Mi-a rămas insă in subconstient intrebarea din TITLUL de mai sus la care as mai adăuga DE CE TOCMAI ACUM când se apropie alegerile prezidentiale si nu mai inainte ?
b ) Nici n-am ajuns bine acasă că m-a si cuprins o stare de febră,răceală sau mai stiu eu ce ducându-mă la gândul că POATE AM CONTACTAT „pandemia” cum spune presedintele BĂSESCU adică gripa AH1N1 ferească DUMNEZEU. Si de ce n-ar fi asa mai ales că am cutreierat tot BUCURESTIUL de la Primăria sectorului 1 până la UNAP sectorul 5 ?
Pentru orice eventualitate am contactat medicul de familie si a rezultat că nu am avut decât O BANALĂ RĂCEALĂ datorată trecerii bruste de la CALD la RECE,de la MASĂ la DANS ,de la limuzină la masina rapidă si-apoi la microbuzul ce m-a adus acasă .
„NU MOR CAII CÂND VOR CÂINII” !
Comentariu prin Aliosa — 05/11/2009 @ 2:15 pm |
Au trecut deja patru zile din NOUL AN 2010 si au inceput să cadă ca fulgii de zăpadă pe pământul negru dar mănos , REPROSURILE unora sau altora la adresa mea . Este foarte dureros să constati că,desi vrei să faci doar bine pentru toti din jurul tău, te alegi doar cu reprosuri ce de cele mai multe ori izvorăsc numai din invidie si răutate , necunostintă de cauză si egoism feroce . Imi pare tare rău că sunt nevoit să fac asemenea afirmatii dar nu pot a mă abtine iar cei vizati ce se cred mai eruditi ca mine ,trebuie să inteleagă mesajul meu. Eu nicodată nu am postat cu intentia de a jigni pe colegii mei de L.M. cu care am petrecut cei mai frumosi ani ai adolescentei mele. Dacă in graba mea de a scrie cât mai multe dintre gândurile mele am lăsat să se inteleagă altceva jignind fără intentie ,mi-am cerut scuze iar cei inteligenti le-au acceptat .Cârcotasii si invidiosii s-au agătat ca inecatii de pai si au persistat in a mă bârfi si jigni. Este NORMAL ca din MII DE PROPOZITII si FRAZE postate pe blogul promotiei să mai si gresesti comparativ cu altii care au postat trei-patru rânduri având ca idee principală un nonsesns. Durerea mea este cu atât mai mare constatând că cei ce se dădeau apropiati si prieteni au devenit acum critici de marcă desi nici ei nu prea stiu ce inseamnă cu adevărat cuvântul CRITIC. E trist si foarte dureros că s-a ajuns aici dar, timpul si DUMNEZEU va demonstra adevărul. In anul care a trecut am postat mai multe articole pe teme politice in mod deosebit iar AUDIENTA si comentariile i-au făcut pe unii invidiosi pe inspiratia mea si,ca drept răsplată am fost atacat cum sunt de fapt si acum pentru nimicuri. Cel mai rău mă doare că altii văd PAIUL din ochiul meu dar nu si BÂRNA din ochiul lui.
Comentariu prin Aliosa — 04/01/2010 @ 5:12 pm |
Programul „ prima casă” initiat de guvernul BOC 2 si care se voia un mare sprijin atât pentru cei fără de casă dar si pentru cei cu case mai vechi dar de vânzare, a fost modificat de guvernul BOC 4 ! Modificarea făcută din ratiuni politice loveste in cei săraci si fără casă care ,in prima formă puteau să se imprumute la bănci pentru un credit mai mic cumpărându-si o casă mai veche si implicit mai ieftină. Noua formă a programului „prima casă” prevede acordarea de CREDITE BANCARE numai celor care vor să-si cumpere o CASĂ NOUĂ ! ( Banul se reintoarce la locul de unde a plecat ! Adică: proprieterii caselor noi au SPONSORIZAT si acum isi cer banii inapoi ) . De unde se trage usor concluzia că săracul tot sărac rămâne chiar dacă in campania electorală i s-a promis marea cu sarea ca să voteze cu BĂSESCU si PDL. Bine o să spună un vizitator al blogului meu , de ce mă frământă pe mine si această problemă si ce legătură are ea cu titlul paginii ? Are o mare legătură căci aveam incă de la sfârsitul lui 2009 perfectate toate documentele de vănzare -cumpărare a unui apartament construit prin anii ” 80 iar tinerii făcuseră toate demersurile pentru acordarea unui credit prin programul „prima casă ” . După BOC 4 nu se mai acordă credite decât pentru cei car vor să-si cumpere CASE NOI .
Păcat de acea familie tânără care-si făcuse mari vise mai ales că banii ce-i dau ca chirie acolo unde locuiesc ar fi insemnat o rată lunară de rambursat la bancă . Păcat de timpul consumat si de mine si de ei pentru perfectarea precontractului de vânzare-cumpărare si nu in ultimul rând de banii cheltuiti cu drumurile si notarul. Si toate acestea din cauza PDL care in campania electorală a spus una si după ce-au ajuns la ciolanul mult râvnit s-au răzgândit lovind in foarte multi oameni fără casă si care erau multumiti si cu-n apartament mai vechi dar absolut necesar pentru ei si accesibil din punct de vedere financiar .
„DE CE OARE TOATE MI SE-NTÂMPLĂ NUMAI MIE ”?
Comentariu prin Aliosa — 06/01/2010 @ 2:07 pm |
Acum la ora 18.55 cănd postez aceste rânduri am aflat spre marea mea bucurie că APA SFINTITĂ ce se consumă din belsug la BOBOTEAZĂ i-a dat guvernului BOC 4 un semn de la DUMNEZEU ca să nu uite de cei care deja si-au pus mari sperante in programul „Prima Casă” BOC 2 având deja precontracte făcute si astfel a PRELUNGIT până la 31 ia. 2010 posibilitatea ca si cel sărac să-si cumpere măcar o casă veche căci de una nouă nu are bani . De la 01 februarie, DUMNEZEU cu mila !
Adevărul este că sunt foarte multi cei care au demarat procedurile cerute de programul initial si sunt convins că se mai ascultă si GLASUL MULTIMII nemultumite .
Comentariu prin Aliosa — 06/01/2010 @ 7:09 pm |
Ca urmare a celor postate mai sus si nu numai, mai multi vizitatori ai blogului personal dar si ai articolelor postate de mine pe blogul promotiei, ca un fel de „ drept la replică” cu sau fără logare am primit tot felul de mesaje si comentarii in care, acuzele si jignirile la adresa mea sunt din ce in ce mai virulente si asta numai din cauza faptului că am avut curajul să spun adevărul . Stiu că adevărul deranjează rău pe unii dar eu ce am spus omului adevărul in fată nu mă pot abtine nici acum mai ales că nu mă mai poate afecta ca pe timpul când eram la mâna marilor sefi ce nu suportau să fie criticati,să li se spună ce-au gresit.
Inteleg „ dreptul la replică” dacă se referă doar la subiectul in cauză si-n acest caz este binevenit pe blog dar,să mai adaugi si de la tine tot felul de aberatii si acuze nefondate, atunci datele problemei se schimbă iar de ai nesimtirea să publici ce ai discutat telefonic in anumite momente pe cale privată, atunci nu mai este vorba de drept la replică ci la cu totul altceva. Asa ceva practică politicienii in lupta lor pentru putere si nicidecum cei ce se consideră a fi fost colegi si prieteni.
Dacă ai ceva personal de spus ,corect si demn ar fi să folosesti YAHOO MAIL nu să arunci in blogosferă tot felul de acuze si jigniri . Cu alte cuvinte să te folosesti de inteleptul proverb românesc ce spune că rufele se spală in familie nu in public.
Cât priveste blogul personal ii anunt pe toti vizitatorii că voi da cu „ delete ” pe comentariile ce folosesc un limbaj vulgar si atacuri la persoană comandate .
Comentariu prin Aliosa — 16/01/2010 @ 12:16 pm |
Aliosa,
De ce sa stergi, si sa nu pastrezi dovada , ca Ursitoarea din 12 februarie te-a inzestrat cu o minte si un bun simt aparte, ca spui lucruri, care nu trec neobservate sau mai presus de intelegerea celor care au reactionat >/< adecvat?
Si cate si mai cate, care nu-mi vin acum in minte?
Am insa o nedumerire: de ce tema amintirilor neplacute? Te alinti? Crezi ca ceilalti n-au avut patimirile lor? Uite, spre exemplu, si eu, am fost muscat de caini, zgariat de pisici, si vaaaai, de cate ori, de fetele pe care le necajeam; de pureci, de albine, iar in jungla africana, de musca tete.Dar,toate releleaveau si partile lor afective, placute: doctoritele, ma mangaiau, fetele ma alintau cu apelativul prostutule,musca tete, dupa ce m-a intepat, a cazut ca fulgerata in fata mea, cel care m-a injurat, a primit o piatra-n cap.Si, uite-asa, motive de nostalgie, pentru ca toate trec, si odata trecute, au iesit din mintea mea.Dar ai dreptate cu vulgaritatile; nici eu nu le accept si tolerez.
PS.Madi te roaga sa nu te superi, ca din lipsa de timp, a renuntat la pinguri.Iar eu, se intelege!Toate bune! Madi si Onu
Alt PS:Aspectul ludic al comentariului este sa uiti cele neplacute.Tot noi, Madi si Onu, prietenii tai.
Comentariu prin World of Solitaire — 24/05/2011 @ 10:47 am |
@ Madi si Onu !!!!!!!!
Bună ziua dragii mei prieteni !
Vizita si comentariul vostru pe această PAGINĂ este cea mai mare SURPRIZĂ si BUCURIE pe ziua de astăzi !
Sincer, mă simt onorat si in acelasi timp recunoscător . Eram convins că nimeni nu-si va pierde timpul citind AMINTIRILE MELE DIN COPILĂRIE insirate in fuga calului pe această pagină intitulată sugestiv „ de ce toate mi se-ntâmplă numai mie ” ? De ce acest titlu ? „ de ce teama amintirilor neplăcute ” ? Nu-i vorba de nici o teamă ci este in fapt o descătusare a sufletului meu prea impovărat si stresat de nedreptătile la care am fost supus o viată intreagă, de felul partinic la care erau tratati unii dintre colegi in comparatie cu mine . O vorbă din bătrâni spune că „ vorba bate c….” si cum eu am spus omului in fată adevărul , ce gândeam in fapt, indiferent de consecinte, aveam mereu de suferit mai ales că in ARMATĂ vorbe precum : „ In fata sefului si la coada calului să nu stai niciodată țanțos ” , „ Sefu-i sef si-atunci când doarme ” , „ De te pui rău cu seful ai incurcat-o ” s.a., erau la mare căutare, fiind aplicate de foarte multi dar niciodată de mine, urmările erau dintre cele mai sumbre pentru firea mea incăpătânată, impulsivă si orgolioasă. Nu am suportat lingăii , oportunistii, lingusitorii, pupinsefistii si parvenitii iar când constatam că cineva era nedreptătit sau lipsit de ceea ce i se cuvenea , luam imediat atitudine iar oalele cu repeziciune in capul meu repede se spărgeau. SĂ MĂ ALINT ? Nici vorbă bunii mei prieteni ! Imi vărs oful ca să elimin si ultimul cheag de sânge ce s-a adunat de-a lungul timpului in jurul inimii mele altruiste. Scuzati-mi lipsa de modestie dar, am făcut mult bine in viata mea multor persoane si prea putin bine am primit de la viată in schimb. Stiu că si alte multe persoane au pătit ca mine si au trecut peste acele momente . Eu nu pot insă trece asa de repede , eu iert dar nu uit, prea multe am pătimit in cei peste treizeci de ani de muncă in ARMATĂ , prea multe nedreptăti am suferit in comparatie cu altii inclusi in categoriile spuse mai sus dar urâte de mine o viată intreagă. Eu am fost dintre OFITERII cu SAPA nu cu MAPA ! Eu am instruit soldatii pe frig, ploaie, lapovită, ninsoare, ger, caniculă, praf si furtuni pline cu microbi ce nici acum nu mi-au iewsit din corp in timp ce cei cu MAPA stăteau in birouri, la cafele si căldurică punând la cale scenarii neortodoxe ca să găsească motive de a-i certa pe cei muncitori, pe cei cu SAPA !
Parcă acum , nu-i TOT ASA ? Nu numai in ARMATĂ ci chiar in intreaga societate ! Să nu credeti că nu mi s-au intâmplat si lucruri minunate in viată ! Dimpotrivă, ponderea lor este mult mai mare decât a celor mai rele dar, am zis că nu-i cazul să creadă cineva că mă laud …..
Dar, gata, mă opresc aici si fiti siguri că nu-s nici un pic supărat pe voi, ci, dimpotrivă, trebuie să vă multumesc pentru că de n-ati fi comentat aici si acum , cine stie când mai treceam si eu pe la această pagină de aduceri aminte.
Certamente voi incerca să uit cele neplăcute intâmplate inainte dar, ce facem cu cele de acum ?
Vă multumesc pentru vizită, comentariu si sfaturi !
Al vostru prieten dezinteresat, Alioșa.
Comentariu prin Aliosa — 24/05/2011 @ 4:44 pm |
Buna ziua, Alioșa! Am citit acest articol (nu și comentariile). Interesantă viață ați avut
iar problema dvs e pe ce parte luați lucrurile, nu e chiar așa de rău ca a mai trebuit să faceți ani în plus de învățământ, sau alte chestii pe care dvs le numiți ghinioane, iar pe care altul le-ar lua drept un semn prin care Dumnezeu vrea să atenționeze ceva, sau pur și simplu are alt plan cu viața omului și vrea să- l îndrume pe calea plăcută Lui. E important numai ca omul să poată distinge șoapta lui Dumnezeu și voia Sa și apoi s-o împlinească. Sunt destul de tânără în comparație cu dvs. nu am experiență de viață, totuși îmi permit să vă spun că atitudinea dvs trebuie schimbată față de tot ceea ce se întâmplă în jur. Nu trebuie să vă afecteze atât de mult ambianța, întâmplările etc. Trebuie să știm să trecem prin încercări, nu să ne lăsăm răpuși de ele.
O zi binecuvântată!
Comentariu prin Cristina Ghedea — 20/10/2011 @ 12:54 pm |
@ Cristina,
Bună seara !
E primul tău comentariu pe blogul meu și de aceea îți urez un BUN VENIT în casa mea virtuală și, ȘEDERE cât mai lungă !
Comentariul tău mă bucură și onorează în același timp. Bucuria este atât de mare încât muza mi-a secat parcă de tot.
Mă bucur că ai ajuns la acest post vizitat și comentat doar de bunii mei prieteni din blogosferă, MADI și ONU și care, în sinceritatea ce-i caracterizează permanent, m-au sfătuit aidoma ție. Mi-am dat seama de la intrarea pe blogul tău că ești mai tânără ca mine dar asta nu m-a împiedicat să-ți citesc toate posturile și să comentez câte ceva la fiecare. Nu mă deranjează, ci, dimpotrivă mă bucură să COMUNIC ADEVĂRUL DESPRE VIAȚĂ ( așa cum chiar și tu ai spus-o în postul „ DESPRE MINE ” ) cu persoane mai tinere căci, motto-ul meu este : OMUL CÂT TRĂIEȘTE, ÎNVAȚĂ de la viață și de la toți indiferent de vârstă !
Ești TÂNĂRĂ biologic dar mental ești MATURĂ pe deplin !
Mărturie stau REMARCILE și SFATURILE tale pline de adevăr și înțelepciune date aici la mine dar, și dincolo de PRUT, la tine !
Îți mulțumesc din toată inima pentru vizită, comentariu și înțeleptele sfaturi date !
Voi ține cont de ele căci sunt pornite din sufletul tău tânăr și inima plină de bunătatea crezului tău benefic.
Numai dacă mă opresc la „ trebuie să știm să trecem prin încercări, nu să ne lăsăm răpuși de ele ” și am dovada clară a ÎNȚELEPCIUNII tale ce -ar dăuna grav SPIRITULUI dacă n-ar fi urmată !
Încă odată îți mulțumesc !
Sper din toată inima să ne vizităm ORI DE CÂTE ORI AVEM OCAZIA , chiar cum tu ai precizat pe blogul tău !
O seară binecuvântată !
Cu tot respectul,
Alioșa.
Comentariu prin Aliosa — 20/10/2011 @ 6:12 pm |