Alioşa ” File de Jurnal ”

16/09/2012

ROMANIA, INCOTRO? Capitolul VII .

Filed under: generale — Aliosa @ 3:56 pm
UMORUL , INFRACTIUNE ???
Inainte de 1989 BANCUL era ” sarea si piperul ” zilei, ” tinea parca de foame ” !!!
De foame si frig, de lipsuri si nevoi,de necaz si bucurii,ROMANII spuneau BANCURI .
Multi dintre ei insa, au avut de suferit din cauza unor BANCURI spuse in fata TURNATORILOR, INFORMATORILOR si COLABORATORILOR  oamenilor de toate varstele, sexele, etniile, religiile si doctrinele politice la care,” slabi de inger ” fiind, frustrati  pe altii din varii motive, rautacioasi  si  fara frica de DUMNEZEU , dadeau navala la  SECURITATE si PARTID turnandu-si semenii care spuneau BANCURI cu trimitere directa la adresa  OAMENILOR PUTERII de atunci .
În anii ’50, o anecdotă,un catren ( cazul actorului C.TANASE care, dupa ultima reprezentatie pe scena  cu referire la ” APUCATURILE ” ( DAVAI CEAS, DAVAI PALTON…..) ostasilor sovietici eliberatori, a fost gasit a doua zi mort…. )  un calambur, o vorbă cu două sensuri,
putea să ghilotineze un cap, să curme o carieră, sa duca direct la inchisoare de unde, numai DUMNEZEU mai stia daca se mai iesea intreg la minte si la corp.
Profesorul de economie Belu Zilber, un comunist ilegalist, avea mintea-brici şi gura cam slobodă.
N-a dat atenţie cine-l asculta atunci când a spus că„Clasa muncitoare nu mai are răbdare până ce tovarăşul Gheorghe-Dej îşi va da bacalaureatul la seral.”

Pentru această glumă nesăbuită,Belu Zilber a petrecut 17 ani în închisoare.Desigur, nu orice anecdotă „duşmănoasă” interceptată de urechile vigilente ale securităţii se solda neapărat cu o condamnare.
Dar era,obligatoriu,notarea cu meticulozitate la dosar.
Românii erau conştienţi de asta.
Cu atât mai mult bancurile politice deveniseră un risc asumat şi un gest de frondă.Nu au întârziat să apară glume şi pe această temă.
Consemnate,evident,în arhivele Securităţii.
Iată un exemplu:” În Statele Unite, capitaliştii, ca să nu se plictisească, se distrau făcând concursuri speciale de viteză: 10 maşini iau startul, una din ele are frâna defectă dar nimeni nu ştie care.
În Anglia, zece oameni joacă ruleta rusească, toţi duc revolverele la tâmplă şi trag,dar numai un singur pistol are glonţ pe ţeavă şi nimeni nu ştie care.
În România, zece inşi spun bancuri politice, unul dintre ei e turnător dar nimeni nu ştie care.”

Nici măcar în perioada „deschiderii” din anii ’70, Securitatea nu a renunţat la obiceiul de a consemna, conştiincios, infracţiunile prin umor.
Turnătorii rămăseseră la fel de zeloşi.
Unul informa că un amic obişnuieşte să spună:

„Pământul este al aceluia care îl munceşte-dar recolta nu!”
Altul pâra o colegă de cancelarie, care ar fi spus, în septembrie 1975:

„Va trebui să învăţăm să înotăm pe spate fiindcă, dacă vin alte inundaţii, vom fi nevoiţi să facem pluta, iar cu mâinile să aplaudăm elicopterul prezidenţial”.

Tot o profesoară face obiectul unui alt denunţ:

„Permiteţi-mi să raportez, în legătură cu glumele tendenţioase, profesoara M.A. mai scapă din când în când câte o astfel de glumă.
În ziua de 22.10.1976 i-a explicat profesorului de muzică

Cum cântă un surdo-mut melodia M-am născut în România: îşi dă cu pumnii în cap”.

Într-un alt document de arhivă citim:
„S. informează că A. i-a recitat lui N. (care a râs) versurile:

Aş citi, dar n-am lumină
Aş pleca,dar n-am benzină
Aş mânca,dar n-am mâncare
Aş muri,n-am lumânare.”

Bancuri la dosar
Bancurile erau vânate cu străşnicie de oamenii Securităţii.
Informatorii le comunicau, solicitând în prealabil iertarea organului competent.
Dar erau ascultate şi colportate chiar de securişti, între ei.
Comedianul Mircea Crişan, după ce a rămas în străinătate, era ascultat la „Europa Liberă” şi bancurile lui erau imprimate de serviciile tehnice ale Securităţii.
L-am întrebat,odată, pe Mircea Crişan dacă nu se teme de braţul lung al Securităţii.
Mi-a răspuns zâmbind
„Nu fi prost,securiştii mă apără să nu mi se întâmple nimic rău, ei râd primii, li se pare că e vorba de şefii lor.Şi sunt satisfăcuţi”.

Înaintea unor alegeri, Mircea Crişan a lansat bancul:
„Gata tovarăşi,acum avem dreptul de a vorbi,nu e ca pe vremea burghezo-moşierimii când toţi se căcau în capul nostru.Acum avem gură”.

Spus la Europa Liberă, bancul a început să circule a doua zi în România. Sau bancul cu
Elena Ceauşescu care îi spune într-o zi marelui cârmaci:

„Maiestate”.
Ceauşescu,încurcat, îi zice:
„Ei, lasă,Leano,nici chiar aşa.”
Savanta îi răspunde:
„Am vrut să întreb dacă mai e state pe care nu le-am vizitat?”

Informările au curs o droaie.
Arhivele Securităţii memorează sute şi mii de bancuri.
Iată doar câteva:

Întrebat cu cine semănăm noi, comuniştii, un ţigan răspunde: 
„Cu Adam şi Eva,
pentru că şi ei umblau dezbrăcaţi.
Şi cu Cain şi Abel, pentru că şi ei, deşi fraţi, s-au omorât între ei.
Şi cu cei trei crai de la Răsărit, care au mers după stea şi au ajuns la iesle”

„Un internat în Azilul de nebuni e întrebat:
-Dumneata de ce eşti internat?
-Am vrut să fug peste hotare.
-Pentru aşa ceva se stă la închisoare,nu la balamuc.
-Da, dar eu am vrut să fug în Uniunea Sovietică.

„-Tovarăşe, de ce ai propus la şedinţa de partid să fim ocupaţi de chinezi?
-Să vă spun sincer? Vă daţi seamacum e, ca să ajungă la noi câteva miliarde de chinezi mărşăluind peste Uniunea Sovietică.?

„Un cetăţean a spus că şeful Partidului este un mare idiot. Pentru aceasta a fost imediat arestat şi condamnat la 25 de ani şi trei luni de închisoare.Toată lumea se întreba de ce a fost condamnat la 25 de ani şi trei luni. S-a aflat că a primit trei luni pentru insulta adusă unui cetăţean al R.S.R.şi 25 de ani pentru divulgarea secretului de stat

„Hruşciov şi Kennedy stau pe malul mării şi fac plajă.
Hruşciov citea”Capitalul”lui Karl Marx, iar Kennedy, Biblia.
La un moment dat Hruşciov începe să râdă.
Kennedy vrea să ştie de ce râde şi Hruşciov îi arată ce scrie în carte: Socialismul este groparul capitalismului.
După puţin timp începe să râdă Kennedy.
Întrebat de Hruşciov de ce râde,acesta îi arată ce e scris în Biblie:
Cine sapă groapa altuia cade el însuşi în ea.

„Nicolae Ceauşescu în vizită la Căminul Studenţesc.
Studenţii, nemulţumiţi de cantină, cer să li se mărească îndemnizaţia.
Se aprobă creşterea de la 10 lei la 12 lei pe zi.
Urmează vizita la o puşcărie, unde deţinuţii sunt şi ei nemulţumiţi.
Se aprobă creşterea îndemnizaţiei de la 5 lei la 50 de lei.
Ion Gheorghe Maurer e revoltat şi cere explicaţii.
Atunci Ceauşescu îi zice:
-Taci ma, nu fi prost, că noi studenţi nu mai ajungem.”

– Bulă, ce face tatăl tău?
– E activist de partid.
-Şi mama?
-Nici ea nu munceşte.”

Aceste anecdote şi multe, multe altele, au fost atent culese şi îndosariate de harnicii slujbaşi ai poliţiei politice.
Nu pentru hazul lor, ci pentru potenţialul incriminator.
Cei care le „raportau” aveau întotdeauna grijă să se „distanţeze” de asemenea atitudini „neprincipiale”şi să îşi arate limpede dezaprobarea.
Tonul scorţos şi impersonal al notelor informative nu face decât să sporească efectul comic:

„Tot S. informează că acelaşi A.a povestit despre

Inmânarea tovarăşei Elena Ceauşescu a Premiului pentru cea mai bună agricultoare.Pentru că a arat o ţară întreagă cu un singur bou”.

Reclame din perioada ailaltă

Vreţi să cuceriţi femeia,Folosiţi săpunul   Cheia.

Moarte sigură cu cobra,Dar mai sigură cu Mobra.

Cu motoreta Carpaţi,Staţi în „fund” şi reparaţi

Nu mai fumaţi ţigări Kent,Că vă lasă impotent.

Vreţi să deveniţi bărbaţi,Fumaţi doar ţigări Carpaţi.

Sifilisul de Constanţa,Face tenul ca faianţa.

Până şi-mpăratul Nero,Se spăla la „dos” cu Dero.

Pasta de dinţi Cristal,Face dinţii ca de cal.

Aquafresh în trei culori,Cariază de trei ori.

Dacă bei ţuică de prună,Orice-babă-ţi pare bună.

Mâncaţi coji de mere verzi,Şi-o s-ajungeţi somalezi.

Sutien de Cluj-Napoca,Face ţâţa ca şi roca ” .

Sursa: Internetul .
Ce zici, ti-au placut ?
Ne spui si tu unul de pe ” vremea ailalta ” ?
Daca nu-ti aduci aminte de atunci, spune unul de acum !
Dupa parerea ta , astazi, BANCUL ” este liber” ?
O seara minunata !
Aliosa.

ROMANIA INCOTRO ? Capitolul VI .

Filed under: generale — Aliosa @ 10:45 am

TURNUL BABEL!

             TURNUL BABEL REVINE

MAI MULTE LIMBI O SINGURĂ VOCE


“Uniunea Europeană se îndreaptă spre un totalitarism care doreşte să devină o religie de stat, o religie ateistă, nihilistă … o religie, care va deveni obligatorie pentru toţi.”
Planul ocult de cucerire a Europei se desfăşoară sub ochii noştri şi cu acceptul nostru. Al III-lea Război Mondial are loc chiar acum. Nu cu tunuri, ci cu vorbe. Nu cu armate ci cu aşa-zişii “politicieni” corupţi.
Vrem sau nu, ne opunem sau nu, în final Europa va fi cucerită.

Ce se întâmplă? Ce reprezintă de fapt Uniunea Europeană?

Uniunea Europeană este un proiect conceput încă de la începuturile sale ca promovând interesele unei elite industrial/financiare în aşa fel încât să “scape” de sub controlul naţional. Ideea fundamentală a Comunităţii Europene a fost să se erodeze puterea şi autoritatea statelor naţionale tocmai pentru a se da frâu liber acestor interese industrial-financiare.

În anii 1980 Consiliul European a pus în circulaţie un afiş interesant, înfăţişând Turnul Babel (reprodus după o pictură din 1563 a pictorului flamand Peter Brueghel cel Bătrân). O macara în jurul căreia se văd nişte muncitori, stelele Uniunii Europene precum şi sloganul “Mai multe limbi, o singură voce”, completează imaginea.

https://i2.wp.com/biblelight.net/tower-painting-poster.jpg

                Semnificaţia este cât se poate de clară: construirea unui nou turn Babel a început în forţă.

Babel era un oraş unde întreaga omenire era unită, toţi oamenii vorbind o singură limbă. Turnul Babel nu era construit pentru a aduce slavă lui Dumnezeu, ci era dedicat unei religii false. Însă Dumnezeu (scris în ebraică YHWH; tradus în română ca Yahweh, Iehova, sau cel mai adesea, Domnul), văzând că oamenii păcătuiau împotriva lui, le-a încurcat limbile şi a împrăştiat oamenii pe tot Pământul).

Turnul EuroBabel cum a fost supranumit, chiar a fost construit la Strasbourg şi în el se găseşte acum Parlamentul European. Clădirea a fost inaugurată în 1999.

https://i0.wp.com/biblelight.net/tower-painting-parliament.jpg

                Edificiul din Strasbourg este locul şi unui alt simbol păgân adoptat de UE, pe unul din pereţii interiori fiind zugrăvită răpirea Europei de către Zeus. Potrivit legendei greceşti, Zeus a dorit să se înfrupte din nurii prinţesei feniciene Europa. Ca să îi intre în graţii, el s-a transformat într-un taur de o frumuseţe răpitoare şi a îngenuncheat la picioarele tinerei. Aceasta s-a urcat pe taur, care a plonjat în apă, a înotat până în insula Creta, răpind-o pe frumoasa prinţesă.

“Cine nu-şi cunoaşte istoria, riscă să o repete”.

Pentru cei avizaţi, actualitatea clasicului dicton sare în ochi atunci când privim similitudinile dintre mitul fondator al Europei şi naşterea modernă a Uniunii Europene. Potrivit legendei, acum 4500 de ani, minciuna, seducţia şi violul au fost armele folosite de Zeus, travestit într-un taur alb, pentru a pune mâna pe frumoasa prinţesă feniciană Europa. Astăzi, aceleaşi metode – secretomania, dirijismul dim umbră şi violul conştiințelor-, sunt utilizate de “arhitecţii” proiectului european pentru a ispiti un întreg continent şi a-l face să cadă în braţele celui care va fi echivalentul contemporan al tatălui păgân al zeilor antici.

    https://i0.wp.com/gdb.rferl.org/F4B93F44-C7CD-4A1F-BCA3-31324705A726_mw800_s.jpg   https://i2.wp.com/inforomania.org/images/europe1.jpg


Semnificaţia statuii este următoarea:

– populaţia vede o Europă frumoasă şi mândră călare pe un taur puternic (o economie puternică).
– de fapt taurul îl reprezintă pe ZEUS (masonii) care prin minciuna şi înşelătorie pun mâna pe Europa şi o răpesc. De menţionat faptul că Europa s-a lăsat păcălită şi de bună voie s-a urcat pe taur (ţările Europei de bună voie au intrat în comunitate).

UE, cel mai “grandios” şi mai “democratic” proiect din istoria modernă a omenirii, aşa cum este caracterizat de liderii continentului, e în realitate opera unei elite oculte, care a construit pas cu pas, din umbră, edificiul european.

Scena seducerii este pictată şi la Bruxelles, pe bolta celuilalt sediu al Parlamentului European, pe o suprafaţă de trei ori mai mare decât mărimea naturală a personajelor. Mai mult, europenii care vizitează capitala UE se pot “delecta” privind statuia plasată chiar în faţa sediului Consiliului European, în care Europa este înfăţişată călărind taurul zeiesc.

Acest simbol este reprodus şi pe timbre, cum a fost cel emis cu ocazia alegerilor parlamentare din Marea Britanie, în 1979, sau pe moneda euro comemorativă pusă în circulaţie în Italia, unde Europa, aşezată pe taur, este reprezentată ţinând în mână un stilou şi Constituţia Europeană. Nici nu se putea găsi ceva mai “sugestiv”.

https://i1.wp.com/www.briefmarken-labus.de/WebRoot/Store20/Shops/62023647/499F/0D05/1594/441B/D0AA/C0A8/28BD/CB9B/commemorative_coin_Italy_2005.pnghttps://i0.wp.com/inforomania.org/images/2002greece2euroobv240.jpg

                DEJA TOATE ACESTEA SE ÎNTÂMPLĂ

Europa nu a putut fi cucerită prin razboi dar va fi cucerită prin mijloace economice şi financiare.
Enorma presiune financiară la care este supusă România în momentul de faţă nu are alt scop decât cucerirea ei.

Când nu mai ai frontiere, nu mai ai monedă naţională, nu mai ai armată, ţi-au distrus industria şi agricultura, sistemul de învăţământ şi de sănătate, ţi s-au furat toate resursele şi eşti obligat să te supui legilor comunităţii europene, eşti deja cucerit.

Traian Băsescu ştia acest lucru în momentul când România semna acordul cu FMI. În mai 2010 referindu-se la programul FMI, Băsescu declara: “Traian Băsescu: Acest program ne menţine suveranitatea. Ţările care sunt în mare dificultate financiară cedează mare parte din suveranitate.”
În iulie 2010 “Angela Merkel propune ca ţările-membre UE care fac excese bugetare să-şi piardă suveranitatea.”

Deci întâi ne îndatorează prin acordul cu FMI fluturând ideea că luăm împrumut ca să putem plăti pensiile şi apoi ne preiau suveranitatea şi ţara va fi practic condusă de “investitorii care vor cumpăra obligaţiunile statului respectiv”.

Ce va urma? Putem să ne dăm seama din declaraţia lui Rocco Buttiglione, fost candidat nominalizat de preşedintele Comisiei Europene:                 “Uniunea Europeană se îndreaptă spre un totalitarism care doreşte să devină o religie de stat, o religie ateistă, nihilistă … o religie, care va deveni obligatorie pentru toţi.”

SISTEMUL este atât de bine conceput încât s-a gândit şi la cei săraci, la CEI CE VOR SĂ SE REFUGIEZE în păduri, să evadeze şi să fugă de controlul total. Astfel LEGEA 171/2010: prevede că nu doar copacii sunt ai statului în PĂDURI, ci şi ciupercile, murele, perele pădureţe, plantele medicinale, peştele din apele de munte, din crescătorii, bălţi şi iazuri din fondul forestier, răşina etc., iar recoltarea lor constituie contravenţie şi se pedepseşte. (Vezi Legea 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial 513 din 23 iulie 2010).

– Va urma desfinţarea parlamentelor naţionale, desfiinţarea funcţiei de şef al statului (probabil vor mai fi 1 sau 2 alegeri prezidenţiale şi gata).
– Va exista un singur parlament, cel european şi un singur preşedinte al Europei.
– La noi va fi numit probabil un guvernator, iar ţara va ajunge o anexă a marilor puteri.
– Pentru ca suveranitatea ţării să poată fi transferată cât mai uşor către cei ce vor conduce în final întreaga lume, este necesar ca statul să fie cât mai suplu iar funcţiile lui să fie reduse la minim. De aceea e nevoie de concedieri masive în sistemul bugetar, de vânzarea tuturor activelor de stat şi desfinţarea serviciilor publice, învăţământ, sănătate etc.

Toti conducatorii pe care i-am avut de la aşa-zisa Revoluţie încoace ne-au trădat şi ne-au vândut.

Argumente referitoare la cele prezentate mai sus încep să vină din ce în ce mai multe şi într-un ritm accelerat, ceea ce înseamnă că am intrat deja în zona periculoasă în care destinele noastre ale fiecăruia vor fi pentru un timp în mâna celor care fac aceste jocuri şi noi nu avem cum interveni.
Trecerea aceasta forţată prin tumultul istoric pe care îl trăim se va lăsa şi cu victime colaterale, aşa că cine rezistă şi scapă e bine, iar cine nu…asta e…

Lupta împotriva populaţiei se duce pe toate planurile: religios, politic, economic, financiar, social, cultural, mediatic, medical.
Scopul final este reducerea populaţiei globului sau înrobirea ei, eliminarea clasei de mijloc (va exista doar un grup elitist de bogaţi care vor conduce lumea şi restul populaţiei vor fi săraci şi supuşi) şi instaurarea Noii Ordini Mondiale în care un Guvern Mondial unic va conduce şi controla toată planeta.

În mod normal, informaţiile probate şi argumentate, prezentate mai sus, precum şi o mulţime de alte informaţii de acest tip, ar trebui să reprezinte ştiri de primă mână pentru mass-media. Şi totuşi televiziunile şi presa în general nu suflă o vorbă despre aceste lucruri. Nici măcar să fie prezentate ca fapt divers sau curiozităţi. Nu v-aţi întrebat de ce?

Populaţia este masiv dezinformată prin mass-media Niciodata nu o să aflaţi aceste lucruri privind la televizor.

     https://i0.wp.com/inforomania.org/images/piramidaputerii.jpg

Întemeierea Uniunii Europene prin fraudă

Actul de întemeiere al Uniunii Europene s-a bazat pe o fraudă grosolană, fiind una dintre cele mai mari operaţiuni de manipulare colectivă din istoria omenirii.
Tratatul de la Roma, semnat în urmă cu o jumătate de secol, a fost de fapt un document cu pagini goale, parafat cu mare pompă de lideri care au interpretat magistral commedia dell’arte pusă în scenă în capitala Italiei.
Dezvăluirile şocante făcute de unul dintre protagoniştii ceremoniei desfăşurate la 25 martie 1957 au confirmat cele mai sumbre temeri ale celor ce văd în proiectul construcţiei europene materializarea unei utopii pentru subiecţii expuşi consecinţelor acesteia.
Existenţa atâtor momente controversate în procesul de constituire a Uniunii Europene, marcat de la punctul zero şi până în prezent de fraude, conspiraţionism şi eludarea regulilor democratice naşte în mod legitim următoarea întrebare: ce forţe se află la cârma proiectului UE şi ce scopuri sunt urmărite?

Un posibil răspuns la această întrebare este dat de prestigiosul istoric César Vidal, potrivit căruia, pentru a înţelege ce se întâmplă în Europa trebuie luat în considerare fenomenul francmasoneriei. În cartea “Masonii: Istoria celei mai puternice societăţi secrete”, apărută la editura Planeta, 2005, Vidal documentează rolul discret dar imens jucat de francmasoni în formarea Uniunii Europene.
Spre exemplu, istoricul spaniol afirmă că “proiectul Constituţiei Europene a fost elaborat de un francmason, Valéry Giscard D’Estaing” (fost preşedinte al Franţei în perioada 1974-1981, preşedintele Convenţiei Europene care a redactat textul tratatului constituţional – n.a.), că “masonii controlează Internaţionala Socialistă şi s-au înfiltrat puternic în partidele de dreapta” şi că aceştia exercită “o influenţă masivă în lumea comunicaţiilor şi în special în educaţie, justiţie şi forţele armate.”
Referirile privind rolul jucat de Valery Giscard d’Estaing în geneza tratatului UE şi-au găsit o confirmare şi în mărturiile celebrului fost dizident sovietic, Vladimir Bukovsky, care a avut acces la arhivele Partidului Comunist al URSS. Într-o alocuţiune rostită în acest an la Bruxelles, Bukovsky a dezvăluit că, în ianuarie 1989, o delegaţie a Comisiei Trilaterale (organizaţie privată care grupează aproximativ 300-350 dintre cei mai influenţi lideri politici şi economici ai planetei), formată din ex-premierul japonez Yasuhiro Nakasone, ex-preşedintele francez Valéry Giscard d’Estaing, bancherul american David Rockefeller şi fostul secretar de stal al SUA, Henry Kissinger, s-a întâlnit cu Mihail Gorbaciov pentru a-l convinge că URSS trebuie să se integreze în marile instituţii financiare ale lumii, GATT, FMI şi Banca Mondială.

Potrivit lui Bukovsky, la un moment dat Giscard d’Estaing a luat cuvântul şi i-a spus lui Gorbaciov: “Domnule preşedinte, nu pot să vă spun exact când se va întâmpla – probabil într-un interval de 15 ani – dar Europa va fi un stat federal şi trebuie să vă pregătiţi pentru aceasta.” Bukovsky nu şi-a putut reţine uimirea faţă de capacităţile profetice ale lui d’Estaing:”Asta se întâmpla în ianuarie 1989, într-o vreme în care tratatul de la Mastricht din 1992 nici măcar nu fusese schiţat. Cum de ştia Giscard d’Estaing ce se va întâmpla în următorii 15 ani? Şi, surpriză-surpriză, cum de a devenit autorul constituţiei europene în 2002-2003? Iată o întrebare foarte bună. Miroase a conspiraţie, nu-i aşa?”

În toamna anului 2004, un imens scandal bulversa scena politică europeană. Rocco Buttiglione, candidatul nominalizat de preşedintele Comisiei Europene, José Manuel Barroso, pentru portofoliul Justiţiei, Libertăţii şi Securităţii, era respins de una din comisiile Parlamentului European, pe motiv că este mult prea conservator.

În viziunea grupurilor euro-parlamentarilor socialişti şi ecologişti, “vina” lui Buttiglione, un catolic practicant, a fost afirmaţia făcută în cadrul audierilor cum că homosexualitatea este un păcat. Confruntat cu opoziţia furibundă a majorităţii Parlamentului European, care a ameninţat cu un vot de blam la adresa întregii Comisii, Barroso a retras candidatura lui Buttiglione. În locul acestuia, Italia l-a nominalizat pe ministrul de externe Franco Frattini, şi se părea că toate controversele vor fi date repede uitării.
Înainte însă de a pleca de la Bruxelles, Buttiglione a aruncat bomba, acuzându-l pe înlocuitorul său de apartenenţă la o societate secretă. În momentul felicitării pentru candidatura lui Frattini la postul de comisar european, politicianul creştin-democrat a afirmat: ”Sper ca audierile lui să meargă bine şi nimeni să nu îl întrebe dacă este francmason. Dacă vor face aceasta nu va fi decât repetarea aceleiaşi injustiţii care mi s-a făcut şi mie”.

Ulterior, în cadrul unei dezbateri desfăşurate la Milano, Buttiglione a spus că principiul după care funcţionează instituţiile europene este “Afară cu creştinii, înăuntru cu francmasonii”.

Declaraţiile lui Buttiglione au atins un subiect-tabu în mass-media oficiale, deşi la nivelul elitelor politico-economico-financiare acesta face parte din categoria “secretul lui Polichinelle”, adică a acelor realităţi pe care toată lumea le cunoaşte, dar aproape nimeni nu vorbeşte în public despre ele.

Cu alte cuvinte, marea “taină” a procesului de construcţie a Europei Unificate este paternitatea sa masonică, recunoscută cu mândrie chiar de arhitecţii din umbră ai edificiului UE.

În schimb, la nivelul maselor, cărora li se inculcă versiunea originii postbelice a UE, se cunosc prea puţine despre faptul că proiectul Europei unite datează încă de la mijlocul secolului XIX.”

Sursa: Internetul .
Tu, stimata cititoare si stimate cititor, ce parere ai ?
Toate cele bune !
Aliosa.

ROMANIA,INCOTRO ? Capitolul V.

Filed under: generale — Aliosa @ 6:40 am

5. ROMÂNIA , ÎN DERIVA VALURILOR DE URĂ ŞI DEZBINARE CIVICĂ

Motto: Nu sunt supărat pentru că m-ai minţit. Sunt supărat că de acum înainte, nu te mai pot crede! (Friederich Nietzsche)

Cu siguranţă, suntem la o răscruce geopolitică europeană în care, instituţii politice, economice şi financiare internaţionale,  politicieni de marcă, asociaţii şi fundaţii, servicii active de toate tipurile caută o soluţie benefică generală, în baza unei matrice strategice elaborate de vectorii hegemonici. În cadrul acestei matrice, unele personaje autohtone sunt numite şi chiar obligate şi constrânse, să joace un anumit rol. Nu cred o iotă în capacitatea lor de a servi , în totalitate, interesul naţional în condiţiile în care sunt exportate, la vedere, idealurile şi valorile creştine. Plasarea lor în această matrice  a jocurilor de interese este oarecum obiectivă, având în vedere tabloul conjunctural al integrării europene însă, cel mai tare mă tem de  capacitatea lor limitată de a înţelege şi de a reacţiona competent la ameninţările , pe termen mediu şi lung. Nu cred în obiectivitatea şi credinţa morală a unor geopoliticieni formaţi la şcolile de propagandă, diversiune  şi manipulare din exterior, de tipul Funeriştilor, Bourenilor, Paveliştilor şi Ungurenilor. De asemenea,  nici în a celor formaţi simbolic la colegiile de apărare care, prin diploma acordată îşi măresc „cota de piaţă” pentru ocuparea funcţiilor exclusiviste de parlamentari, miniştrii şi secretari de stat, „adevărate trambuline de promovare în afacerile cu destinul României”. Nu accept geopoliticieni de tipul Udrenilor, vameşilor, Mihăileştilor,  precum şi a altor pedelişti şi uselişti care nu au nimic cu interesul naţional în afara banului nemuncit. România a mai trecut prin perioade în care geopolitica a fost scoasă din programele de pregătire universitară şi postuniversitară iar oamenii de ştiinţă , din acest domeniu, marginalizaţi. Prin promovarea unor impostori, şcoliţi în fabricile de diversiune, România se poate vinde mai uşor, pe bucăţi. Poporul este blând şi tace. Din când în când, pe canalele de comunicare criptate, cancelariile hegemonice vor fi informate asupra „rezistenţei instituţiilor fundamentale ale statului de drept  la loviturile de stat” date de majoritatea parlamentară şi guvernul legal constituit. Prin acest gest de umilinţă şi obedienţă, sunt scoase din ecuaţia elementelor care definesc statul de drept, trei instituţii fundamentale, alegerile democratice, Parlamentul şi Guvernul. Mai rămân în afara acestora demne de luat în seamă, instituţia prezidenţială suspendată de popor şi parchetele. Despre CCR sunt puţine de spus în acest context. Presiunile asupra acestei instituţii există , dar se constată şi multă orbecăială juridică, sensibilitate politică, şantaj dar şi pretenţii luxoase pentru a se impune un oarecare respect public. Pentru români, anul 2012, cu siguranţă, va aduce unele clarificări, spre final. Ca orice român normal, sper să fie sfârşitul unui destin tragic şi începutul unui destin modern, democratic, prosper şi   uman. România a mai avut o asemenea şansă la sfârşitul secolului al XIX-lea şi începutul secolului XX. „E vorba de procesul început de Rǎzboiul de Independenţǎ, de stabilirea casei regale, de modernizarea societǎţii, de stabilirea instituţiilor moderne, de lentul, sinuosul proces de umplere a formelor fǎrǎ fond, de creşterea teritorialǎ de dupǎ Primul Rǎzboi Mondial (Marea Unire) şi de dezvoltarea ulterioarǎ din perioada de glorie a anilor 20-30”. Şansa este în puterea cetăţenilor români care, sper să dirijeze efortul politicii, în această direcţie. SCMD are această menire şi destin istoric. Numai că, garanţia unui destin istoric este existenţa şi acţiunea sinceră, în folosul naţiunii. Pe acest fond de structură morală vom putea lupta împotriva abuzurilor de orice fel , prin armonie şi solidaritate vom convinge, iar prin competenţă şi loialitate faţă de idealurile naţionale vom învinge. În rest, sunt vorbe goale, interese mărunte, patimi nejustificate, atitudini arogante, iar toate laolaltă, semnifică decăderea noastră din drepturi şi morală. Vom relua împreună şi lupta pentru redobândirea dreptului de proprietate asupra muncii şi sacrificiului nostru DREPTURILE DE PENSIE, grav afectate de abuzurile impostorilor. Voi l-aţi uitat pe BOC , eu, NU!

Motto: Convingerea mea este că inteligenţa i-a fost dată omului pentru a se îndoi. Ar fi nu doar ridicol să-mi închipui că adevărurile mele sunt, neapărat, mai adevărate decât adevărurile altora. Ar fi şi dăunător. M-aş lipsi pe mine însumi de şansa de a înţelege ce am greşit”(Octavian Paler)”.

Sursa:Internetul.

Comentariile le las pe seama domniilor voastre .O duminica  minunata,cu must de tamaioasa, pastrama de merinos si-un cantec frumos sa patrunda pan” la os !

Cu stima si respect deosebit,

Aliosa.

Blog la WordPress.com.