” RAPSODII DE TOAMNA ” !

Motto:

” Dacă spui lucruri serioase,dar zîmbeşti, lumea zice că eşti nebun.

Dacă eşti nebun şi nu spui nimic,lumea zice că eşti prost.

Dacă eşti prost şi spui adevărul,lumea zice că eşti arogant.
Să nu vă fie niciodată ruşine sau frică să zîmbiţi,să vorbiţi,

dar cele mai ascunse gînduri să le încredinţaţi doar lui Dumnezeu „.(  PETRE TUTEA ) .

E TOAMNA  in toata regula !!!

” TOAMNA este un andante melancolic si gratios care pregateste admirabilul adagio al iernii ” ( George Sand ) .

Mai sunt doar 32 de ore si intram in luna OCTOMBRIE , cea mai frumoasa luna de TOAMNA cantata din belsug  in versuri pline de culoare , gust de must rubiniu, pastrama de oaie si voie buna din belsug  dar si de rapsozi vestiti in TARA si renumiti peste HOTARE cum este si interpretul din videoclipul de mai jos :

Mai jos postez si POEZIA ca sa „prindeti DOI IEPURI DEODATA :

– ascultati vocea INEGALABILA si INCONFUNDABILA a rapsodului de talie internationala TUDOR GHEORGHE si,

-in acelasi timp, urmariti versurile poetului ce a scris asa de frumos despre TOAMNA

,” Zana malopeelor, spaima florilor si

DOAMNA Curcubitaceelor ” :

 

OCTOMBRIE

George Toparceanu

Octombrie-a lăsat pe dealuri
Covoare galbene şi roşii.
Trec nouri de argint în valuri
Şi cânta-a dragoste cocoşii

.Mă uit mereu la barometru
Si mă-nfior când scade-un pic,
Căci soarele e tot mai mic
În diametru.

Dar pe sub cerul cald ca-n mai
Trec zile albe după zile,
Mai nestatornice şi mai
Subtile…Întârziată fără vreme
Se plimbă Toamna prin grădini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme.

Şi cum abia pluteşte-n mers
Ca o marchiză,
De parcă-ntregul univers
Priveşte-n urma-i cu surpriză,

-Un liliac nedumerit
De-alura ei de domnişoară
S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit
Şi de emoţie-a-nflorit
A doua oară…

Toamna

Octavian Goga.

Val de bruma argintie
Mi-a impodobit gradina,
Firelor de lamaita
Li se usca radacina.

Peste crestet de dumbrava
Norii suri isi poarta plumbul,
cu podoaba zdrentuita
Tremura pe camp porumbul.

Si cum de la miazanoapte
Vine vantul fara mila,
Depe varful surii noastre
Smulge-n zbor cate-o sindrila

Amurg de toamnă

– George Bacovia

Amurg de toamnă pustiu, de humă,
Pe câmp sinistre şoapte trec pe vânt -
Departe plopii s-apleacă la pământ
În larg balans lenevos, de gumă.

Pustiu adânc... şi-ncepe a-nnopta,
Şi-aud gemând amorul meu defunct,
Ascult atent privind un singur punct
Şi gem, şi plâng, şi râd în hî, în ha...

Seara, Bucureşti, an IV, nr 1709, 20 octombrie 1914, p 1 (cu titlul Plumb de toamnă)

Vasile Alecsandri
Romanta de toamna .
De-aş fi-n a tinereţii floare,
 Când toate zilele sunt bune,
 Pe când din inima cu soare
 În veci lumina nu apune,
 Multe-aş avea în taină-a-ţi spune
 Ca să devii tu gânditoare.

 De-aş fi ce-am fost pe lume-odată,
 Privind în faţă viitorul,
 Când mă-ndrăgeam de orice fată
 Ce-mi părea soră cu amorul,
 Aş deştepta în tine dorul
 Cu-a mea cântare înfocată.

 Dar nu-s în floarea tinereţii,
 Şi nu-ndrăznesc nimic a-ţi zice!
 Mergi dar, copilă,-n calea vieţii
 Întâmpinând zâmbiri amice.
 Eu te-oi privi oftând, ferice,
 Răpit de farmecul frumuseţii.

 Şi însă de-ai vrea să ai parte...
 Dar ce zic? Timpul ne disparte.
 Tu eşti sosind, eu în plecare,
 A ziorilor vie lucire
 Nu poate, ah! avea-ntâlnire
 Cu-apusul palid ce dispare!

Mihai Eminescu
Afara-i toamna .

 Afară-i toamnă, frunza 'mprăştiată,
 Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri;
 Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri
 Şi într'un ceas gândeşti la viaţa toată.

 Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri,
 N'ai vrea ca nimeni 'n uşa ta să bată;
 Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată, 
 Să stai visând la foc, de somn să picuri.

 Şi eu astfel mă uit din jet de gânduri,
 Visez la basmul vechiu al zânei Dochii,
 În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri;

 De odat'aud foşnirea unei rochii,
 Un moale pas abia atins de scânduri...
 Iar mâni subţiri şi reci mi-acoper ochii.
                         @@@
Si fiindca am inceput cu TOPARCEANU 
Caci EL  a cantat cel mai bine TOAMNA
O sa inchei desi nu-s GREUNCEANU 
Cu RAPSODII DE TOAMNA pentru  DOAMNA :

George Topârceanu
Rapsodii de toamna
A trecut întâi o boare
 Pe deasupra viilor,
 Şi-a furat de prin ponoare
 Puful păpădiilor.

 Cu acorduri lungi de liră
 I-au răspuns fâneţele.
 Toate florile şoptiră,
 Întorcându-şi feţele.

 Un salcâm privi spre munte
 Mândru ca o flamură.
 Solzii frunzelor mărunte
 S-au zburlit pe-o ramură.

 Mai târziu, o coţofană
 Fără ocupaţie
 A adus o veste-n goană
 Şi-a făcut senzaţie:

 Cică-n munte, la povarnă,
 Plopii şi răsurile
 Spun că vine-un vânt de iarnă
 Răscolind pădurile.

 Şi-auzind din depărtare
 Vocea lui tiranică,
 Toţi ciulinii pe cărare
 Fug cuprinşi de panică...

 Zvonul prin livezi coboară.
 Colo jos, pe mlaştină.
 S-a-ntâlnit un pui de cioară
 C-un bâtlan de baştină

 Şi din treacăt îi aruncă
 Altă veste stranie,
 C-au pornit-o peste luncă
 Frunzele-n bejanie!

 Într-o clipă, alarmate,
 Ies din şanţuri vrăbiile.
 Papura pe lac se zbate
 Legănându-şi săbiile.

 Un lăstun, în frac, apare
 Sus pe-un vârf de trestie
 Ca să ţie-o cuvântare
 În această chestie.

 Dar broscoii din răstoacă
 Îl insultă-n pauze
 Şi din papură-l provoacă
 Cu prelungi aplauze.

 Lişiţele-ncep să strige
 Ca de mama focului.
 Cocostârci, pe catalige,
 Vin la faţa locului.

 Un ţânţar, nervos şi foarte
 Slab de constituţie,
 În zadar vrea să ia parte
 Şi el la discuţie.

 Când deodată un erete,
 Poliţai din naştere,
 Peste baltă şi boschete
 Vine-n recunoaştere

 Cu poruncă de la centru
 Contra vinovatului,
 Ca să-l aresteze pentru
 Siguranţa statului...

 De emoţie, în surdină,
 Sub un snop de bozie,
 O păstaie de sulcină
 A făcut explozie.

 Florile-n grădini s-agită.
 Peste straturi, dalia,
 Ca o doamnă din elită
 Îşi îndreaptă talia.

 Trei petunii subţirele,
 Farmec dând regretelor,
 Stau de vorbă între ele:
 "Ce ne facem, fetelor?..."

 Floarea-soarelui, bătrână,
 De pe-acum se sperie
 C-au să-i cadă în ţărână
 Dinţii, de mizerie.

 Şi cu galbena ei zdreanţă
 Stă-n lumina matură,
 Ca un talger de balanţă
 Aplecat pe-o latură...

 Între gâze, fără frică
 Se re-ncep idilele.
 Doar o gărgăriţă mică,
 Blestemându-şi zilele,

 Necăjită cere sfatul
 Unei molii tinere,
 Că i-a dispărut bărbatul
 În costum de ginere.

 Împrejur îi cântă-n şagă
 Greierii din flaute.
 "Uf, ce lume, soro dragă!"
 Unde să-l mai caute?

 L-a găsit sub trei grăunţe
 Mort de inaniţie.
 Şi-acum pleacă să anunţe
 Cazul la poliţie.

 Buruienile-ngrozite
 De-aşa vremi protivnice
 Se vorbiră pe şoptite
 Să se facă schivnice.

 Şi cum ştie-o rugăciune
 Doamna măsălariţă,
 Tot soborul îi propune
 S-o aleagă stariţă.

 Numai colo sus, prin vie,
 Rumenele lobode
 Vor de-acuma-n văduvie
 Să trăiască slobode.

 Vezi! de-aceea mătrăguna
 A-nvăţat un brusture
 Să le spuie-n faţă una
 Care să le usture!...

 Jos, pe-un vârf de campanulă
 Pururea-n vibraţie,
 Şi-a oprit o libelulă
 Zborul plin de graţie.

 Mic, cu solzi ca de balaur,
 Trupu-i fin se clatină,
 Giuvaer de smalţ şi aur
 Cu sclipiri de platină

 Dar deodată, pe coline
 Scade animaţia...
 De mirare parcă-şi ţine
 Vântul respiraţia.

 Zboară veşti contradictorii,
 Se-ntretaie ştirile...
 Ce e?... Ce e?... Spre podgorii
 Toţi întorc privirile.

 Iat-o!... Sus în deal, la strungă,
 Aşternând pământului
 Haina ei cu trenă lungă
 De culoarea vântului,

 S-a ivit pe culme Toamna,
 Zâna melopeelor,
 Spaima florilor şi Doamna
 Cucurbitaceelor...

 Lung îşi flutură spre vale,
 Ca-ntr-un nimb de glorie,
 Peste şolduri triumfale
 Haina iluzorie.

 Apoi pleacă mai departe
 Pustiind cărările,
 Cu alai de frunze moarte
 Să colinde zările.

 . . . . . . . . . . . . . . .
 . . . . . . . . . . . . . . .

 Gâze, flori întârziate!
 Muza mea satirică
 V-a-nchinat de drag la toate
 Câte-o strofă lirică.

 Dar când ştiu c-o să vă-ngheţe
 Iarna mizerabilă,
 Mă cuprinde o tristeţe
 Iremediabilă...
Sursa acestor minunate POEZII ca canta TOAMNA:
           Internetul.
Normal ca sunt foarte multi poeti ce au cantat in versuri TOAMNA
dar eu m-am oprit doar la cei nominalizati mai sus ! 
Tu, stimata cititoare si stimate cititor,
 poti IMBOGATI de vei vrea, articolul de fata,
 postand o POEZIE cu TOAMNA scrisa de poetul preferat domniei tale!   .
O TOAMNA cat mai frumoasa !
Cu prietenie, 
Aliosa.