Motto:
Să nu vă fie niciodată ruşine sau frică să zîmbiţi,să vorbiţi,
dar cele mai ascunse gînduri să le încredinţaţi doar lui Dumnezeu „.( PETRE TUTEA ) .
E TOAMNA in toata regula !!!
” TOAMNA este un andante melancolic si gratios care pregateste admirabilul adagio al iernii ” ( George Sand ) .
Mai sunt doar 32 de ore si intram in luna OCTOMBRIE , cea mai frumoasa luna de TOAMNA cantata din belsug in versuri pline de culoare , gust de must rubiniu, pastrama de oaie si voie buna din belsug dar si de rapsozi vestiti in TARA si renumiti peste HOTARE cum este si interpretul din videoclipul de mai jos :
Mai jos postez si POEZIA ca sa „prindeti DOI IEPURI DEODATA :
– ascultati vocea INEGALABILA si INCONFUNDABILA a rapsodului de talie internationala TUDOR GHEORGHE si,
-in acelasi timp, urmariti versurile poetului ce a scris asa de frumos despre TOAMNA
,” Zana malopeelor, spaima florilor si
DOAMNA Curcubitaceelor ” :
OCTOMBRIE
George Toparceanu
Covoare galbene şi roşii.
Trec nouri de argint în valuri
Şi cânta-a dragoste cocoşii
Si mă-nfior când scade-un pic,
Căci soarele e tot mai mic
În diametru.
Trec zile albe după zile,
Mai nestatornice şi mai
Subtile…Întârziată fără vreme
Se plimbă Toamna prin grădini
Cu faldurii hlamidei plini
De crizanteme.
Ca o marchiză,
De parcă-ntregul univers
Priveşte-n urma-i cu surpriză,
De-alura ei de domnişoară
S-a-ngălbenit, s-a zăpăcit
Şi de emoţie-a-nflorit
A doua oară…

Toamna
Octavian Goga.
Val de bruma argintie
Mi-a impodobit gradina,
Firelor de lamaita
Li se usca radacina.
Peste crestet de dumbrava
Norii suri isi poarta plumbul,
cu podoaba zdrentuita
Tremura pe camp porumbul.
Si cum de la miazanoapte
Vine vantul fara mila,
Depe varful surii noastre
Smulge-n zbor cate-o sindrila
Amurg de toamnă
– George Bacovia
Amurg de toamnă pustiu, de humă, Pe câmp sinistre şoapte trec pe vânt - Departe plopii s-apleacă la pământ În larg balans lenevos, de gumă. Pustiu adânc... şi-ncepe a-nnopta, Şi-aud gemând amorul meu defunct, Ascult atent privind un singur punct Şi gem, şi plâng, şi râd în hî, în ha... Seara, Bucureşti, an IV, nr 1709, 20 octombrie 1914, p 1 (cu titlul Plumb de toamnă) Vasile Alecsandri Romanta de toamna . De-aş fi-n a tinereţii floare, Când toate zilele sunt bune, Pe când din inima cu soare În veci lumina nu apune, Multe-aş avea în taină-a-ţi spune Ca să devii tu gânditoare. De-aş fi ce-am fost pe lume-odată, Privind în faţă viitorul, Când mă-ndrăgeam de orice fată Ce-mi părea soră cu amorul, Aş deştepta în tine dorul Cu-a mea cântare înfocată. Dar nu-s în floarea tinereţii, Şi nu-ndrăznesc nimic a-ţi zice! Mergi dar, copilă,-n calea vieţii Întâmpinând zâmbiri amice. Eu te-oi privi oftând, ferice, Răpit de farmecul frumuseţii. Şi însă de-ai vrea să ai parte... Dar ce zic? Timpul ne disparte. Tu eşti sosind, eu în plecare, A ziorilor vie lucire Nu poate, ah! avea-ntâlnire Cu-apusul palid ce dispare! Mihai Eminescu Afara-i toamna . Afară-i toamnă, frunza 'mprăştiată, Iar vântul svârlă 'n geamuri grele picuri; Şi tu citeşti scrisori din roase plicuri Şi într'un ceas gândeşti la viaţa toată. Pierzându-ţi timpul tău cu dulci nimicuri, N'ai vrea ca nimeni 'n uşa ta să bată; Dar şi mai bine-i, când afară-i sloată, Să stai visând la foc, de somn să picuri. Şi eu astfel mă uit din jet de gânduri, Visez la basmul vechiu al zânei Dochii, În juru-mi ceaţa creşte rânduri-rânduri; De odat'aud foşnirea unei rochii, Un moale pas abia atins de scânduri... Iar mâni subţiri şi reci mi-acoper ochii. @@@ Si fiindca am inceput cu TOPARCEANU Caci EL a cantat cel mai bine TOAMNA O sa inchei desi nu-s GREUNCEANU Cu RAPSODII DE TOAMNA pentru DOAMNA : George Topârceanu Rapsodii de toamna A trecut întâi o boare Pe deasupra viilor, Şi-a furat de prin ponoare Puful păpădiilor. Cu acorduri lungi de liră I-au răspuns fâneţele. Toate florile şoptiră, Întorcându-şi feţele. Un salcâm privi spre munte Mândru ca o flamură. Solzii frunzelor mărunte S-au zburlit pe-o ramură. Mai târziu, o coţofană Fără ocupaţie A adus o veste-n goană Şi-a făcut senzaţie: Cică-n munte, la povarnă, Plopii şi răsurile Spun că vine-un vânt de iarnă Răscolind pădurile. Şi-auzind din depărtare Vocea lui tiranică, Toţi ciulinii pe cărare Fug cuprinşi de panică... Zvonul prin livezi coboară. Colo jos, pe mlaştină. S-a-ntâlnit un pui de cioară C-un bâtlan de baştină Şi din treacăt îi aruncă Altă veste stranie, C-au pornit-o peste luncă Frunzele-n bejanie! Într-o clipă, alarmate, Ies din şanţuri vrăbiile. Papura pe lac se zbate Legănându-şi săbiile. Un lăstun, în frac, apare Sus pe-un vârf de trestie Ca să ţie-o cuvântare În această chestie. Dar broscoii din răstoacă Îl insultă-n pauze Şi din papură-l provoacă Cu prelungi aplauze. Lişiţele-ncep să strige Ca de mama focului. Cocostârci, pe catalige, Vin la faţa locului. Un ţânţar, nervos şi foarte Slab de constituţie, În zadar vrea să ia parte Şi el la discuţie. Când deodată un erete, Poliţai din naştere, Peste baltă şi boschete Vine-n recunoaştere Cu poruncă de la centru Contra vinovatului, Ca să-l aresteze pentru Siguranţa statului... De emoţie, în surdină, Sub un snop de bozie, O păstaie de sulcină A făcut explozie. Florile-n grădini s-agită. Peste straturi, dalia, Ca o doamnă din elită Îşi îndreaptă talia. Trei petunii subţirele, Farmec dând regretelor, Stau de vorbă între ele: "Ce ne facem, fetelor?..." Floarea-soarelui, bătrână, De pe-acum se sperie C-au să-i cadă în ţărână Dinţii, de mizerie. Şi cu galbena ei zdreanţă Stă-n lumina matură, Ca un talger de balanţă Aplecat pe-o latură... Între gâze, fără frică Se re-ncep idilele. Doar o gărgăriţă mică, Blestemându-şi zilele, Necăjită cere sfatul Unei molii tinere, Că i-a dispărut bărbatul În costum de ginere. Împrejur îi cântă-n şagă Greierii din flaute. "Uf, ce lume, soro dragă!" Unde să-l mai caute? L-a găsit sub trei grăunţe Mort de inaniţie. Şi-acum pleacă să anunţe Cazul la poliţie. Buruienile-ngrozite De-aşa vremi protivnice Se vorbiră pe şoptite Să se facă schivnice. Şi cum ştie-o rugăciune Doamna măsălariţă, Tot soborul îi propune S-o aleagă stariţă. Numai colo sus, prin vie, Rumenele lobode Vor de-acuma-n văduvie Să trăiască slobode. Vezi! de-aceea mătrăguna A-nvăţat un brusture Să le spuie-n faţă una Care să le usture!... Jos, pe-un vârf de campanulă Pururea-n vibraţie, Şi-a oprit o libelulă Zborul plin de graţie. Mic, cu solzi ca de balaur, Trupu-i fin se clatină, Giuvaer de smalţ şi aur Cu sclipiri de platină Dar deodată, pe coline Scade animaţia... De mirare parcă-şi ţine Vântul respiraţia. Zboară veşti contradictorii, Se-ntretaie ştirile... Ce e?... Ce e?... Spre podgorii Toţi întorc privirile. Iat-o!... Sus în deal, la strungă, Aşternând pământului Haina ei cu trenă lungă De culoarea vântului, S-a ivit pe culme Toamna, Zâna melopeelor, Spaima florilor şi Doamna Cucurbitaceelor... Lung îşi flutură spre vale, Ca-ntr-un nimb de glorie, Peste şolduri triumfale Haina iluzorie. Apoi pleacă mai departe Pustiind cărările, Cu alai de frunze moarte Să colinde zările. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . Gâze, flori întârziate! Muza mea satirică V-a-nchinat de drag la toate Câte-o strofă lirică. Dar când ştiu c-o să vă-ngheţe Iarna mizerabilă, Mă cuprinde o tristeţe Iremediabilă... Sursa acestor minunate POEZII ca canta TOAMNA: Internetul. Normal ca sunt foarte multi poeti ce au cantat in versuri TOAMNA dar eu m-am oprit doar la cei nominalizati mai sus ! Tu, stimata cititoare si stimate cititor, poti IMBOGATI de vei vrea, articolul de fata, postand o POEZIE cu TOAMNA scrisa de poetul preferat domniei tale! . O TOAMNA cat mai frumoasa ! Cu prietenie, Aliosa.
@ Cosmin,
Buna ziua !
Bine ai revenit pe blogul meu !
Weekend placut !
Aliosa.
Comentariu de Aliosa — 29/09/2012 @ 4:41 pm |
COSMIN,
Cand m-am intors acasa astazi de la piata
Din instinct sau poate chiar din intuitie
Am deschis cutiuta postala din fata
Impins de-o mare premonitie !
Asteptam inca de ieri niste poze
Cand colo, in ea eu am gasit
Expediata de tine,revista ” METAMORFOZE ”
In plicul mere si impaturit .
Urgent eu m-am schimbat
Si fara a mai face prognoze
Cu nesat am lecturat
Revista METAMORFOZE .
Parerea mea despre REVISTA ?
Nu stiu daca sunt indriguit s-o mi-o exprim
Cum e ” DE SPIRITUALITATE SI ATITUDINE CIVICA ”
In fata ei cu drag ma-nchin !!!
In EA eu am regasit
Articole de mult gustate
Iar pofta de ceva basist
Mi-a revenit in parte .
Multumesc pentru REVISTA
Si-i doresc o viata lunga
Sa nu fie nicicand trista
Caci tristetea ma repugna .
O duminica frumoasa !
Cu prietenie,
Aliosa.
Comentariu de Aliosa — 30/09/2012 @ 4:59 pm |
Toamna în poezie întotdeauna e asociată cu melancolia.
Mie îmi place foarte mult
Rainer Maria Rilke.
Aşa că o să-ţi las o
” ZI DE TOAMNA .
Doamne, e timpul. Vara a fost mare.
Aşterne-ti umbra pe cadranele solare,
si vântului dă-i drumul pe câmpii.
Poruncă pentru pârgă dă poamelor târzii,
mai dăruie-le două zile calde,
grăbeşte împlinirea, să se scalde
o ultimă dulceaţă în vinul greu din vii.
Cel care n-are casa, nu-şi va mai construi.
De-acum, cel singur, singur o să fie:
veghind, citind, el lungi scrisori va scrie
şi pe alei mereu va rătăci,
neliniştit, când frunzele adie”.
Comentariu de almanahe — 29/09/2012 @ 8:03 pm |
@Almanahe,
Buna dimineata!
Multumesc frumos pentru vizita, comentariu si like !
Datorita generozitatii tale, am aflat si eu de acest interesant POET
Rainer Maria Rilke !!!
Cum INTERNETUL este generos iar GOOGLE fabulos, al ajuns imediat
la POETUL ce-ti place atat de mult si, dupa o citire sumara, mi-am dat seama ca-i plin de profunzime si mister si are multe poezii frumoase.
Cum am vizitat de mai multe ori in plina TOAMNA ,
VENEZIA cu farmecele si misterele ei
,facand plimbari cu VAPORETTUL pe CANAL GRANDE ca sa ma satur de minunatiile din orasul laguna, am ales ca raspuns si-n mod special pentru tine,
o poezie tot despre TOAMNA :
„Rainer Maria Rilke
– Toamna tarzie in Venetia
Orasul nu mai curge greu, ca o momeala
ce prinde toate zilele, pe rînd.
Palatele suna fragil, a sticla goala
sub ochii tai. Vezi vara atîrnînd
de prin gradini, ciorchini de marionete
cu capetele-n jos, inerte, ca si moarte.
Dar din adîncuri de paduri-schelete,
rasare o vointa: parca peste noapte,
stapînul peste-armate, al marii capitan,
dublînd galere lungi si arsenale,
de mîine vrea sa-nece zorii în catran
si flotele-i, cu vîslele batînd
sa-si napusteasca, steaguri fluturînd
de vînt purtate, stralucind, fatale „.
Sursa : Internetul.
O duminica de TOAMNA frumoasa
La pranz cu o mancare gustoasa
Si-apoi, o plimbare sanatoasa
Pe o strada putin zgomotoasa !
Cu drag ,
Aliosa.
Comentariu de Aliosa — 30/09/2012 @ 6:46 am |
@ ALL !!!
RISIPA DE CULOARE
TOAMNA asta iar sa fie
O RISIPA DE CULOARE
Si sa iti aduca tie
Numai zile roditoare !
TOAMNA cu carcei de vita
Nobila pe la urechi
Pe ie si pe altita,
Amintind de vremuri vechi ,
Roadele-ti sa-i fie zestre
Doar FECIOAREI din poveste
Iar la zi de sarbatoare
Sa-i faci zilele cu soare !
Autor: Prof.Dr.Constantin MIU,
Redactor sef al Revistei METAMORFOZE
http://metamorfoze.wordpress.com
Redactor asociat ;
Cosmin STEFANESCU
http://cosminstefanescu.wordpress.com
Comentariu de Aliosa — 30/09/2012 @ 5:08 pm |
@ ALL !!!
Buna dimineata si auditie placuta !
O saptamana minunata va doresc !
Cu prietenie,
Aliosa.
Comentariu de Aliosa — 01/10/2012 @ 5:56 am |
@ Bmarinescu41,
Buna seara !
Multumesc pentru LIKE !
La ora cand scriu acest mic comentariu, in CL,
CFR CLUJ-MANCHESTER UNITED
1 ( UNU ) – 0 ( ZERO ) !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!
Sa dea bunul DUMNEZEU sa ramana acest SCOR pana la sfarsitul meciului !!!
HAI CFR !!!
Aliosa.
Comentariu de Aliosa — 02/10/2012 @ 9:09 pm |
Din pacate, in minutul 29 , MANCHESTER UNITED a marcat prin vulpoiul V.Persie si a egalat scorul :
CFR CLUJ-MANCHESTER UNITED
1-1 !!!!!!!!!!!!!!
Faca-se voia DOMNULUI !!!
Aliosa.
Comentariu de Aliosa — 02/10/2012 @ 9:25 pm |
@ ALL !!!
ZODIAC cu FEMEI
Iubita mea eternă, te desfac
În filele acestui zodiac,
Tu ai de toate şi tu eşti din toate
Femeile din vis, din realitate.
Ai fost un foc mutat într-un berbec
Cu care îmi doream la drum să plec,
Nu am crezut că inima se-ndoaie
Şi că poţi deveni o biată oaie.
Ai fost un tauraspru în cuvânt,
Un semn solid, pământ, cum însumi sunt,
Nu pot să cred că şira ţi se pleacă
Şi că poţi paşte ca o simplă vacă.
Ai fost şi eşti ambiguu stol de gemeni,
Dar în adâncul meu speram că semeni
Cu mine. Şi-n oglindă mă încaier
Când te arată că eşti vid, nu aer.
Ai fost, de firea mea-ncleştată, rac,
Un semn de apă, un fluid opac,
Am vrut să facem lumea doar în doi,
Dar tu te-ai dus pe drumul înapoi.
Ai fost mutată-n strigătul de leu
Din jungla mea şi har din harul meu,
Şi, când credeam că lumea ni-i prea mică,
Te-ai dovedit în luptă o pisică.
Când te-am atins şi te-am găsit fecioară,
Povara am simţit cum mă doboară,
Dar, mai târziu, din pură peste poate,
Ai decăzut în curiozitate.
Mi-ai fost balanţăîn haotica viaţă,
De tine am văzut cum mi se-agaţă
Speranţe, vise, binele, amarul,
Dar n-am ştiut că ţi-e nebun cântarul.
Mi-ai fost în plin deşert un scorpion
Ce m-a tratat cu un venin afon,
Am mai rămas o clipă pe picioare,
Pân-am simţit cât de uşor se moare.
Ai fost arcaşul, tu, săgetătoare,
Şi am sperat că dragostea nu moare,
Când o loveşti în inima deschisă,
Dar miza ta era o biată fisă.
Ai fost şi capricornde vreme lungă,
Fugeam de toţi, să nu ne mai ajungă,
Dar eu o conturam prea omeneşte
Pe capra care-n drum se răzgândeşte.
Mi-ai fost şi vărsător, să simt cum trece
Un râu de dragoste-n ulciorul rece,
Eu te ţineam, îndrăgostit, de toartă,
Iar tu mă iroseai prin vâna spartă.
În tot oceanul, am văzut doar peşti
Şi mântuire am crezut că mi-eşti,
Dar binele s-a transformat în rău,
Când ai plecat în hău cu bancul tău.
Nu cred în horoscop, în zodiac,
Iubirile din liste nu se fac,
Cu şobolani, cu bivoli şi vreun câine,
Cu capre şi cocoşi, de azi pe mâine.
Dragoni şi cai, maimuţe cu dispreţ
Şi iepuri, tigri, şerpi şi un mistreţ
Pot să se-adune şi să se răsfire,
Cred doar în visul de-a iubi-iubire.
Iubita mea eternă, te refac
În semnele acestui zodiac
Pământ, metal, lemn, aer, foc şi apă
Nu au putere toate să te-ncapă.
Şi, dacă noi ne-am risipit mereu,
Şi, dacă te-a lovit cuvântul greu,
De vină nu eşti tu, nu-i Dumnezeu,
Ci vinovat sunt eu, mereu doar eu.
Andrei Păunescu,
din volumul omonim, în pregătire
Sursa : Yahoo ! Mail ( de la un bun prieten ) .
Aliosa.
Comentariu de Aliosa — 02/10/2012 @ 9:10 pm |