Alioşa

29/04/2013

SARBATORILE PASCALE LA ROMANI !

Filed under: generale — Aliosa @ 7:30 am

DSCN5142

Anul acesta,
STEAUA BUCURESTI,
echipa draga mie inca de pe vremea cand
eram elev al Liceului Militar ” STEFAN cel MARE ” din Campulung Moldovenesc,
va castiga TITLUL de CAMPIOANA a ROMANIEI cu numarul

STEAUA 24  TITLURI de CAMPIOANA a ROMANIEI la FOTBAL !!!
Cum speranta a devenit deja cerititudine mai ales dupa victoria de vineri seara ( 3 mai )
cu 2-0 asupra echipei PANDURII TARGU JIU ,
in semn de bucurie si recunostinta,
am scris nr. 24 cu OUA vopsite-n culorile echipei
STEAUA ( ros-albastru )
pe fondul DRAPELULUI ROMANIEI !

@ In loc de motto :
– Daca tot am petrecut impreuna
SARBATOAREA de FLORII
( https://aliosapopovici.wordpress.com/2013/04/25/ ),
haideti rogu-va frumos, sa petrecem si
Sfintele PASTI impreuna !

@
Am intrat in linie dreaptă cum spune crestinul !
Am intrat in SĂPTĂMÂNA MARE
http://www.crestinortodox.ro/paste/saptamana-patimilor/
( săptămâna patimilor lui IISUS )

vândut de Iuda celor ce aveau să-l supună unor groaznice chinuri
culminând cu RĂSTIGNIREA pe crucea de lemn masiv !
In acest an, PASTELE se serbează in cea mai frumoasa luna de PRIMAVARA ( 5-7 mai ) iar gandurile mele zboara catre cei in viată dar si la cei plecati in locuri doar de ei stiute ,
DUMNEZEU sa-i odihneasca in pace !
In primele zile din SĂPTĂMÂNA MARE ,
tot românul face curătenie in casă, in curte si-n gradina din jurul casei ,
cumpara cele necesare pregatirii bucatelor pascale,
tine post si pregăteste cele mai gustoase mâncăruri si produse de patiserie .
Gospodinele ce se respectă isi pregătesc in casă toate bunătătile PASCALE iar in ziua de PASTE, masa este plină cu de toate, după gusturile si buzunarele fiecăruia bineânteles.
Este cea mai frumoasă SĂPTĂMÂNA dintre toate cele premergătoare unei mari sărbători !
Frumos gatiti si cu gand pios, romanii merg luni, marti si miercuri seara la DENII ascultand cu evlavie slujba savarsita de preoti mai tineri si mai batrani dar cu totii slujitori fideli ai DOMNULUI IISUS RISTOS dar si ai Bisericii Ortodoxe Romane pastorita de P.F.DANIEL !
Joia pe la prânz gospodinele vopsesc
OUA in culorile DRAPELULUI ROMANIEI ! si incondeeaza OUĂLE fiecare conform traditiei locurilor natale. Pe mine, care am locuit si invatat 3 ani ca elev al Liceului Militar ” STEFAN cel MARE ” din Campulung Moldovenesc din tinutul de basm al BUCOVINEI, m-a impresionat in mod deosebit ARTA INCONDEIERII OUALOR de catre talentatele si frumoasele gospodine de la poalele RARAULUI si din OBCINELE BUCOVINENE .Cum in acea vreme NU AVEAM VACANTA de PASTE, la toti elevii din judetul SUCEAVA si din judetele apropiate liceului militar, in ziua de PASTI , veneau mamele si surorile dragute si imbracate in inegalabilul strai popular bucovinean cu COSUL plin de BUCATE PASCALE Bucatele PASCALE.
din care ma infruptam si eu caci buna si gospodina mea MAMA la sute de km.fiind si fara bani de drumul lung cu trenul, nu venea …………….
Dar, niciodata, absolut niciodata nu i-am reprosat bunei mele MAME ca nu a venit caci stiam ca de-ar fi putut , ar fi venit cu drag si la mine.
Joi seara, romanii merg la DENIA MARE seara merg la DENIA MARE .
Vineri pana seara pe la ora 18.00 gospodinele continuă pregătirea bucatelor( ciorba, stufatul si friptura de MIEL si tot felul de aperitive traditionale ) iar seara merg la biserică unde se săvârseste PROHODUL( Rastignirea pe cruce a Mantuitorului IISUS HRISTOS )

si se inconjoară cu lumânări aprinse biserica unde se desfăsoară slujba.
Sâmbătă se continuă pregătirea BUCATELOR PASCALE
( se coc cozonaciiCozonac de CASA . si pasca )iar seara pe la orele nouă, gospodinele frumos imbrăcate si cu cosul plin cu OUĂ vopsite, incondeiate , cu pască si cozonac, merg la biserică pentru a participa la slujba de INVIERE asteptând cu sufletul la gura momentul culminant al SAPTAMANII MARI de la miezul noptii când preotul rosteste solemn dar plin de mister, magicul cuvant :
„ Veniti de luati lumină ” !!!
Atunci,
in acel moment de maxima bucurie,
bucuria
INVIERII lui IISUS HRISTOS,
Învierea lui IISUS2
noaptea se transforma-n LUMINA iar romanii, se grabesc sa ajunga cat mai repede la preotul care le da LUMINA INVIERII !!!
Pentru mine, acel moment este cel mai frumos si inaltator gest crestin ce se poate savarsi pe pamant in acele clipe de bucurie si descatusare generala.
La sate in mod deosebit, Slujba INVIERII lui IISUS HRISTOS se savarseste de obicei la biserica din CIMITIRUL plin de mister si morminte ! Dupa ce romanii au luat LUMINA INVIERII ,cu lumanarile aprinse se indreapta fiecare spre MORMANTUL celor dragi infingandu-le cu piosenie la capataiul morilor din toate timpurile spre vesnica lor pomenire si mantuire.
Apoi,cu cosul cu bucatele pascale sfintite
si cu lumânarea aprinsă
Lumina INVIERII lui IISUS !

tinuta ca grija ca sa nu se stinga, romanii se intorc acasă unde cu tact si răbdare, intind masa pe care pun in ordine mancarurile alese pregatite cu mare grija..Tiptil , ca să nu facă prea mult zgomot, merg in dormitorul celor care din motive de sanatate nu au putut merge la slujba de INVIERE si-i trezesc u invitându-i să vină
„ SA IA LUMINA SI SA GUSTE DIN BUCATELE PASCALE SFINTITE ”!
Petrecerea continua si-n urmatoarele doua zile pascale
caci dupa atatea saptamani de POST,
ROMANUL vrea sa recupereze totul in doar trei zile .

In incheiere,doresc tuturor cititorilor modestului meu blog,
ca SĂPTĂMÂNA MARE să le aducă implinirea tuturor dorintelor,
BUCATE PASCALE reusite
iar LUMINA INVIERII Domnului IISUS HRISTOS
să le călăuzească pasii numai spre facerea de bine !
Multă sănătate tuturor !
PASTE FERICIT !
PASTE FERICIT !!!
Cu stima si respect,
Aliosa.
PS!!!
Este lesne de inteles ca BUCATELE PASCALE
din imaginile de mai sus imi apartin
cu singura precizare ca ele sunt din cele pregatite
in SAPTAMANA MARE a PASTELUI din anii anteriori !!!
Dupa ce voi vopsi in JOIA MARE
OUALE in culorile echipei STEAUA BUCURESTI
care va iesi CAMPIOANA ROMANIEI la FOTBAL editia 2012/2013,
obtinand TITLUL cu nr.24,
voi posta in preambulul articolului si bucate pascale din anul acesta.

Anunțuri

25/04/2013

Sarbatoarea de FLORII .

Filed under: generale — Aliosa @ 5:24 pm

Motto:
”Mai devreme sau mai târziu lucrurile se vor aranja de la sine.
Nu e nevoie să le aranjezi tu;
nu trebuie decât să te pui pe tine în ordine.
De indată ce tu eşti în ordine, întreaga lume e în ordine.
De îndată ce tu eşti în armonie, întreaga lume e în armonie!”
Osho

@@@
” Vin FLORIILE cu SOARE,
Si SOARELE cu FLORII ” !
Vasile Alexandri .

DUMINICA 28 APRILIE , romanii ortodocsi sarbatoresc
FLORIILE !
Haideti sa le sarbatorim impreuna !

FLORIILE
de Vasile Alecsandri

Iată zile-ncălzitoare
După aspre vijelii!
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Primăvara-ncântătoare
Scoate iarba pe câmpii.
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Lumea-i toată-n sărbătoare,
Ceru-i plin de ciocârlii.
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Păcat, zău, de cine moare
Şi ferice de cei vii!
Vin Floriile cu soare
Şi soarele cu Florii.

Copiliţă, nu vrei oare,
Nu vrei cu mine să vii
Când Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii?

Să culegem la răcoare
Viorele albăstrui?
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

Eu ţi-oi da de orice floare
Mii de sărutări şi mii.
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

Iar tu, dulce zâmbitoare,
Te-i face că te mânii …
Hai! Floriile-s cu soare
Şi soarele cu Florii.

„FLORIILE“

reprezintă termenul popular al sărbătorii,
amintind de o veche serbare romană de la începutul primăverii – „Floralia“.
După slujba de dimineaţă de la biserică, ramurile sfinţite şi binecuvântate de salciesalcia
sunt aduse acasă şi se ating cu ele copiii, ca să crească mari şi frumoşi. Sunt păstrate la icoane, la porţi, la grinda casei, pe morminte sau puse într-un loc curat, fiind folosite în decursul anului în gospodărie.
Alteori, crenguţele de salcie sfinţite se plantează undeva în grădină.
Se spune că ele vindecă animalele bolnave sau aduc o recoltă mai bogată.
Cele puse la icoană se păstrează tot anul
şi se folosesc ca leac împotriva relelor care ar putea lovi casa şi familia.

În plus, de Florii işi sărbătoresc ziua onomastică toti cei care la botez, au primit nume de FLORI ( sunt atat de multe NUME incat daca as incera sa le insir pe toate cu siguranta as uita vreo cateva si nu ar fi corect ) .
Sâmbăta dinaintea Floriilor este dedicată comemorării morţilor.
Ziua aceasta este numită şi Moşii de Florii sau Lazărul,
obişnuindu-se ca femeile să facă „plăcinte lui Lazăr“ şi să le dea de pomană.
La sate, femeile nu torc deloc, pentru ca nu cumva morţii, care aşteaptă la poarta Raiului,
să revină pe pământ, să se îmbăieze.
Despre Lazăr circulă mai multe legende, fiecare regiune având specificul ei.
În una dintre acestea, Lazăr moare după ce a poftit la nişte plăcinte pe care mama lui nu a putut să le facă, pentru că torcea.

La sate, pe vremuri, se practicau de Florii câteva obiceiuri păgâne.
La miezul nopţii dinspre Florii, fetele fierbeau apa cu busuiocBUSUIOCUL . şi
cu fire de la ciucurii unei năframe furate de la înmormântarea unei fete mari.
În Duminica de Florii, ele se spălau cu această apă pe cap,
aruncând-o apoi la rădăcina unui pom fructifer,
sperând că în acest fel să le crească părul frumos şi bogat.
În alte locuri, oamenii nu se spală pe cap în această zi tocmai
ca să nu încărunţească la fel ca pomii în floare.
Se crede că cel care înghite trei mâţişori întregi in ziua de Florii
nu va suferi tot anul de dureri de gât.
Tot la sate exista credinţa potrivit căreia dacă aprinzi mâţişori
şi afumi casa cu ei când este furtună, căminul va fi ferit de fulgere.
În ziua de Florii nu se lucrează, iar în toate casele de la sate se coc pâini din făină de grâu împletite şi ornate cu cruci, care se dau de pomană la săraci.

Se spune că aşa cum va fi vremea de Florii, aşa va fi şi de Pasti.

În unele sate din ROMANIA se mai păstrează încă obiceiul de a colinda de Florii.
În Sâmbăta Floriilor copiii colindă cu crenguţe de salcie sfinţite la biserică de preotul satului,
apoi merg la fiecare casă, cântă şi urează de bine şi sănătate.
Glasuri curate de copii povestesc peste vremuri despre Iisus.
Cel primit cu slavă şi ramuri de măslinmaslinul şi finic în Ierusalim de aceleaşi mulţimi care peste o săptămână aveau să-l răstignească.
Ca de fiecare dată când vin colindătorii gazdele primesc copii cu drag.
Îi ascultă şi îşi împodobesc împreună casa cu salcie sfinţită, se bucură şi speră.
Speră şi spun cu credinţă: „Vă aşteptăm şi la anul!“.
Aşa cum îşi amintesc bătrânii satului, plata pentru colindători erau ouăle albe, nefierte.
Tocmai bune pentru pregătitul Sfintelor Paşti .
Fie ca DUMINICA FLORIILOR sa va aduca PACEA sufleteasca dorita,
Porumbelul PACII !
multe bucurii ,
implinirea tuturor dorintelor,
sanatate si chibzuinta,
cumpatare si credinta !
La multi ani distinselor vizitatoare
si distinsilor vizitatori ce poarta numele de FLORI !
Cu stima si respect,
Aliosa.

24/04/2013

” PENTRU UNII MUMA, PENTRU ALTII CIUMA ” !!!

Filed under: generale — Aliosa @ 7:24 am

Motto:
” Noi vrem EGALITATE dar nu pentru catei ” !

” Interesul, poarta fesul ” !!!
Din popor .

“Omul nu s-a născut ca să fie învins”
(Hemingway)

Sincer, NU AS FI POSTAT articolul de mai jos daca
nu s-ar fi vorbit in el despre AUSTERITATE
si nu mi-as fi adus aminte ca in ROMANIA unii
NU MANANCA decat ceea ce aduna de la gropile de gunoi de la marginea oraselor
luptandu-se-ntre ei ca LEII INVINCIBILI

ca sa apuce OSUL cu cea mai multa carne
iar PENSIONARII
care au muncit o viata intreaga platindu-si la timp taxele si impozitele
au o PENSIE de cateva SUTE de lei
in timp ce smecherii agramati dar pilosi
si slugi credincioase parlamentarilor si guvernantilor
au SALARII cu adevarat NESIMTITE de ZECI de MII de lei lunar
( unul chiar de 188.000 de lei lunar ).

@@@

” Salariile directorilor din companiile de stat :
– 188.000 de lei pe lună, la Asigurări (Comisia de Supraveghere a Asigurărilor n.r.);
– 80.000 de lei pe lună la Valori Mobiliare (Comisia Naţională a Valorilor Mobiliare n.r.)
– 62.000 ca la Pensii Private (Comisia de Supraveghere a Sistemului de Pensii Private n.r.).
– 14.000 de lei/lună la Romgaz .
– 14.851 lei/luna directorul general al FDEE Electrica Distribuţie Muntenia Nord
– 18.000 lei, urmat de directorul general al Nuclearelectrica
– 14.851 lei, directorul general adjunct al Romgaz
– 14.306 lei, directorul adjunct economic al Hidroserv Sebeş
– 13.922 lei, directorul general al Complexului Energetic Oltenia
– 13.455 lei, director direcţie Hidroelectrica
– 13.183 lei, directorul adjunct tehnic la Hidroserv Curtea de Argeş
……………………………………………………………
Sursa: http://www.agerpres.ro/media/index.php/politic/item/191245-Victor-Ponta-Salariile-directorilor-din-companiile-de-stat-trebuie-sa-se-incadreze-in-standard

Asa ca, in saptamana FLORIILOR
am supus dezbaterii domniilor voastre cele de mai sus si cele de mai jos,
cu rugamintea sincera de a va exprima opiniile vis-a-vis de
SALARIILE NESIMTITE ale unor privilegiati ai sistemului
comparativ cu SARACIA majoritatii ROMANILOR condamnati
la AUSTERITATE ( adica la foamete )!!!

@@@
„Austeritatea, ca ideologie a eșecului proiectului european

Dl Barroso, președintele Comisiei Europene, își aduce aminte, strategic -doar se apropie alegerile europene! – că austeritatea nu e bună, dacă nu e și creștere economică. Doar că, până acum, toată lumea vorbește despre creșterea economică, dar nimeni nu o vede, pentru că austeritatea n-a produs nicăieri creștere economică.

Lucrurile sunt mult mai simple decât ni se prezintă nouă atât de la Bruxelles, din anumite centre financiare, și chiar și din anumite centre universitare, bastioane ale gândirii neo-liberale. Criza aceasta este criza exceselor capitalismului financiar, care s-a rupt de realitățile economiei. În prima fază, băncile, aflate pe pragul prăpastiei, au convins puterea politică să le salveze, cu argumentul că sunt prea mari pentru a fi falimentate. Puterea publică a recapitalizat băncile cu bani publici, pentru că a crezut că astfel se va relua creșterea economică, prin reluarea creditării economiei. Nu s-a întâmplat asta. Statele, puternic îndatorate, s-au trezit că băncile, pe care nu le-au lăsat să moară, au început să le jupoaie, mărind aberant costurile împrumuturilor necesare acoperirii deficitelor bugetare. Deficite mărite de planurile de salvare a băncilor și de încetinirea drastică a activității economice.

Austeritatea a părut o soluție salvatoare. Nu este, pentru că toate planurile de austeritate au dus la creșterea deficitelor, prin creșterea șomajului, scăderea impozitelor pe venit, prin scăderea salariilor și pensiilor, scăderea impozitelor pe profit. Una este pe hârtie, alta în realitate. În realitate, economia europeană este sinistrată, pierde locuri de muncă în domenii care în alte locuri sunt înfloritoare, pierde capacități de producție și a început să piardă și creiere, ceea ce este un fenomen nou și îngrijorător.

Care este răspunsul țărilor membre? Ei bine, vorbe lipsite de conținut, în spatele cărora se află intenția unor state de a domina la scară continentală. Am asistat la tot felul de experimente, primul fiind cel din România, unde s-au redus drastic salariile bugetarilor, cu 25%. Au urmat experimentele grec, italian, cipriot, mai nou. Fiecare dintre aceste experimente a avut o determinare ideologică: austeritatea, devenită dintr-un instrument anti-criză -prost, ce-i drept! – ideologie politică cu normă întreagă.

A fost și este ideologia unui grup eterogen de partide, toate având la activ măcar o criză de identitate: Partidul Popular European. Cu austeritatea s-au legitimat și s-au identificat. Aducând astfel grave prejudicii construcției europene, deoarece aceste partide au promovat egoismele naționale în locul solidarității, au adus atingere mecanismelor și principiilor democratice și au creat un mediu propice de cultură vechilor demoni ai continentului: extremism, rasism, antisemitism, discriminare, refuzul diferenței.

PPE a fost la conducerea UE aproape un deceniu. Aș spune că, pentru UE, este un deceniu pierdut, din toate punctele de vedere. Nu extinderea UE este problema: aceasta a fost o decizie înțeleaptă și vizionară, care se baza pe o experiență în domeniu, pe deplin satisfăcătoare pentru toată lumea. Problema a fost cu PPE, cu viziunea lui despre felul în care trebuie să se structureze și să funcționeze UE extinsă. Această viziune este una nedemocratică, a unei Europe conduse de un Directorat, în care membrii nu mai sunt egali, în care unor națiuni li se contestă dreptul de a alege, cărora li se impun cu forța decizii dezastruoase pentru ele, decizii pentru care nu răspunde nimeni.

Ideologia austerității este sub asediu și refuzată de toate națiunile europene. Partidele membre ale PPE știu că ea nu mai poate fi apărată, când se vor prezenta în fața alegătorilor. Domnul Barroso a dat semnalul unei schimbări de discurs, strict pentru uz electoral. Pentru că dacă ar crede cu adevărat în ceea ce spune, bugetul UE pentru perioada 2014-2020 nu ar arăta cum arată, iar țării sale de origine, Portugalia, nu i-ar impune o nou cură devastatoare de austeritate.

UE are nevoie de o schimbare de fond a politicilor sale și de revenirea la o conducere democratică, în care cetățeanul, cu nevoile și așteptările sale, să fie în centrul preocupărilor liderilor europeni și nu soarta unor entități financiare lacome și iresponsabile. Avem nevoie de o nouă Europă, o Europă a solidarității și a creșterii economice. Avem nevoie de politici economice și sociale pertinente și credibile, nu de o ideologie care ține loc de acțiune politică responsabilă. Asta este miza noilor alegeri din 2014, când sper ca la conducerea UE să ajunga un executiv de stânga, care să corecteze eșecurile guvernării PPE.
Sursa: http://corinacretu.wordpress.com/2013/04/23/

La articolul de mai sus, am postat urmatorul COMENTARIU :

@ Buna dimineata !
” AUSTERITATEA ” este privita si sustinuta atat
la BRUXELLES cat si la BUCURESTI prin prisma proverbului:
” INTERESUL POARTA FESUL ” !!!
Altfel, cum se explica faptul ca ,
UNII MANANCA CE ADUNA DE LA GROAPA DE GUNOI a orasului
iar UNII au SALARII cu adevarat NESIMTITE ???

E corect ca un pensionar care a muncit 40-50 de ani sa aiba
o PENSIE de cateva SUTE de LEI

iar un smecher agramat dar pilos si sluga
supusa politicienilor si guvernantilor sa aiba 188.000 de lei pe luna ???

Ce ne puteti spune despre aceasta DISCREPANTA NESIMTITA
stimata doamna europarlamentar Corina Cretu ???

Cu toata stima si respectul,
Aliosa.

22/04/2013

LARISA IORDACHE, FATA DE AUR A ROMANIEI !!!

Filed under: generale — Aliosa @ 7:50 am

Motto:
“Preţul succesului este munca grea, dedicarea la locul de muncă şi determinarea că
dacă vom câştiga sau pierde, am dat tot ce e mai bun din noi”
Vince Lombardi

Gimnasta romanca LARISA IORDACHE
ce-aur-si-argint-pentru-gimnastele-romane-1366605829Romania
a cucerit, duminica, medalia de AUR,
la proba de barna din cadrul
Campionatele Europene individuale de la Moscova
si,
in cadrul aceleeasi competitii
medalia de ARGINT atat
-la INDIVIDUAL COMPUS ;
-la SOL ( finala );
-cat si la SARITURI ( finala ) !!!

Cu un total de PARTU MEDALII :
-una de AUR ;
-trei de ARGINT,
gimnasta romanca LARISA IORDACHE poate fi apreciata ca
FATA DE AUR A ROMANIEI !!!

Felicitari LARISA si DUMNEZEU sa-ti de sanatate,
putere de munca iar la viitoarele competitii internationale de gimnastica sa obligi organizatorii sa inalte
DRAPELUL ROMANIEI

0-0-Drapelul ROMÂNIEI, fluturând . pe cel mai inalt catarg !!!

Aceleasi felicitari, urari si indemnuri merita si
gimnasta DIANA BULIMAR care in cadrul aceleeasi competitii
( Campionatele Europene de gimnastica feminina de la MOSCOVA, 2013 )
a obtinut medalia de:
– ARGINT la finala de la BARNA ;
– BRONZ la finala de la SOL .

Se poate afirma ca ROMANIA s-a prezentat onorabil la CE de gimnastica feminina
de la MOSCOVA 2013, obtinand nu mai putin de 6 MEDALII prin cele doua fetite
pe care eu le consider EROINELE ROMANIEI !!!

Felicitari se cuvin si antrenorilor lotului national de gimnastica feminina
care sunt obligati acum
sa munceasca din greu pentru a readuce ROMANIA
in varful piramidei asa cum era odata !!!

Pentru EROINELE ROMANIEI de la CE de GIMNASTICA FEMININA de la MOSCOVA 2013,
cele mai bune ganduri, urari de sanatate ,
cat mai multe MEDALII de AUR
la viitoarele competitii internationale
si un buchetel de lacramioare ( margaritare ) !
Lacramioare.

Cu stima si respect,
Aliosa.

19/04/2013

SA VA FIE DE FOLOS !!!

Filed under: generale — Aliosa @ 9:57 am

Motto:
“Nu este important daca ceva e bine sau rau,
adevarat sau fals,
ci daca functioneaza ” .
Black si Halford , 1999 citati de Evans&Gilbert 2010.

Remember Gheorghe Dinica :

SUPARAREA.
Supărarea este una din cele mai răspândite încălcări ale legilor universului, care poate determina mari neplăceri în viaţa, atât a celui pe care te superi, cât şi în propria ta viaţă.
Potrivit legii bumerangului, tot ceea ce emitem în atmosferă, din punct de vedere vibratoriu: gânduri, vorbe, dorinţe, fapte, sentimente se întorc la noi producând efecte perturbatoare în câmpul nostru energetic . De aceea nimeni nu poate face rău altuia, fără să plătească.

GANDUL.
Oricând aveţi gânduri negative despre o persoană,
să vă rugaţi în permanenţă pentru sănătatea ei.

Când ne gândim la cineva, se creează instantaneu o punte energetică între noi şi omul la care ne gândim. De aceea, orice gând rău reprezintă un atac energetic care aduce un prejudiciu omului respectiv. Astfel ne atacăm şi ne omorâm unul pe altul în mod inconştient, de multe ori fără să ne dăm seama de acest lucru.
Gândirea noastră dispune de cea mai puternică forţă creatoare din întregul univers. Gândul este cel care aduce pacea şi liniştea în sufletul nostru.
Gândul este cel care atrage binele sau răul în existenţa noastră.
Toate gândurile emise plutesc în aer ca nişte mine ameninţătoare pentru a lovi pe cel ce le-a produs.

IN CUPLU.
Neintelegerile într-o relatie de cuplu vin din nevoia de a-l controla şi domina pe celălalt.

Fiecare încearcă astfel să aibă controlul şi să rămână deasupra întregii situaţii.
Când controlezi o altă fiinţă îi iei energia, îţi faci plinul pe socoteala altuia.
Astfel devii vampir energetic.
Răcirea relaţiilor dintre doi parteneri se datorează creşterii nivelului de agresivitate interioară.
Lipsa de compatibilitate duce la lipsa de comunicare. Lipsa de comunicare duce la dezastru. Lipsa de comunicare prin iubire duce la ură.
O agresivitate subconştientă faţă de bărbaţi / femei se transformă într-un program de autodistrugere.
Dacă doi parteneri abuzează fizic sau emoţional unul de celălalt, atunci ei nu merită să rămână împreună.
Cu cât este mai puternică dependenţa de persoana iubită, cu atât mai numeroase sunt pretenţiile noastre faţă de ea.
Dependenţa naşte agresivitatea, iar agresivitatea produce boala. Dependenţa de dorinţe, frica, depresia şi supărarea atrag gelozia.
Orice expresie dură, afirmată pe un ton categoric poate provoca un rău atât sieşi cât şi unui alt om.
Ori de cate ori cădem în acest prost obicei, ne deconectăm de la sursă şi intrăm în suferinţă.
Cearta, mânia, nerăbdarea emit în tăcere o mare forţă destructivă.
Numai prin iubire poate seca izvorul răutăţilor.
În dragostea omenească trebuie întotdeauna să existe o detaşare de omul iubit. Cu cât aveţi mai multe pretenţii, iritări şi nemulţumiri faţă de omul apropiat, cu atât mai mult creşte dependenţa de el.
Dependenţa de valorile materiale ne va omorî încetul cu încetul şi spiritul şi sufletul.
Despre problemele personale
Să nu vorbiţi despre nenorocirile trăite, pentru că ele pot prelungi durata lor.

Când nu vorbim cuiva despre problemele noastre, noi ne îndepărtăm de ele.
Îndepărtarea de ele este primul pas pentru depăşirea acestora. Esenţial este când vorbiţi despre problemele şi emoţiile dvs. să nu căutaţi milă sau compătimiri.
Dacă aveţi o mare supărare sau tristeţe, încercaţi să nu aduceţi sentimentele acestea acasă.
Ieşiţi în stradă cu deosebire în locurile înverzite şi plimbaţi-vă! Nu faceţi din casa dvs. o groapă de gunoi energetic.
Dacă locuiţi de câţiva ani şi aţi saturat spaţiul cu regrete, supărări şi spaime, amintiţi-vă momentele în care v-aţi certat şi supărat, aşezaţi-vă în acel loc, iertaţi, anulaţi agresivitatea faţă de iubire, rugaţi-vă (de ce nu ?)!
Descărcare
Este mai bine să plângeţi, decât să urâţi.

Dacă n-aţi reuşit să vă învingeţi pe dvs. înşivă,
agresiunea se acumulează în mod inevitabil.
Atunci când plângeţi, agresiunea apărută se distruge.

MUNCA .
Munca nu trebuie să ne omoare, ci să ne dezvolte.

Înseamnă că supraîncărcările nu trebuie să fie permanente şi în fiecare ocupaţie să găsim plăcerea. Dacă nu există plăcere, orice activitate se poate transforma într-o suprasolicitare şi va dăuna sănătăţii.
Încercati sa identificati cat mai corect care este munca care v-ar aduce satisfactii prin insasi existenta ei in viata dvs.
Nu cautati neaparat satifactii materiale. Nu căutaţi plată, nici laudă şi nici o răsplată, orice aţi face. Săvârşind ceva bun noi pretindem imediat recompensă. Aceste dorinţe aduc ca rezultat suferinţa.
Cu cât veţi intensifica acest tip de pretentii, cu atât va creşte nivelul de agresivitate şi se va întări programul de autodistru-gere.

OFENSA.
Când cineva te jigneşte, nu te răzbuna pe el, nu-l urî şi nu te supăra pe el, întrucât această jignire este un dar de la Dumnezeu. Dacă n-o accepţi, urmează ca purificarea sufletului să se înfăptuiască prin boli şi nenorociri, iar dacă nu eşti pregătit nici pentru aceasta, ea vine prin moarte

Această formă de purificare ne este dată prin intermediul celor apropiaţi, de aceea în măsura în care reuşim să-i iertăm, în aceeaşi măsură sunt posibile schimbări interioare de profunzime.
Se cuvine să iertăm nu numai în gând ci şi cu sufletul. Cel mai mult ne leagă de trecut supărările neiertate. Iertând un om care ne-a jignit sau ne-a supărat, ne putem vindeca de o boală gravă.
Cum dăruieşti aşa primeşti!
Roagă-te în permanenţă ca toţi cei din jurul tău să fie fericiţi, sănătoşi şi întreaga lume să fie binecuvântată. Această rugăciune va iradia atât de multă iubire către întreaga lume, încât iubirea se va întoarce la tine din belşug.
Răzbunându-te, te faci egal cu adversarul. Iertându-l, te arăţi superior. Iertând, ne eliberăm pentru a ne putea înălţa. Ar trebui să fim conştienţi că iertând, îi eliberăm pe cei care ne-au greşit, deci iertând oferim libertate.
Să alegi calea iertării, pentru că numai ea desface rana încleştată în timp.
Iertare şi iubire
O gândire sau o acţiune negativă este resimţită dureros de mii de organisme şi de tot cosmosul.
De aceea există o lege a naturii şi a ştiinţei (Principiul al III-lea al mecanicii cunoscut şi sub numele de Principiul acţiunii şi reacţiunii), conform căreia răul pricinuit altora ne face rău şi nouă înşine.
De aceea străduinţa de a ierta duşmanii şi de a îndrepta spre ei numai gânduri de pace şi iubire constituie un act protector pentru noi.
Aşadar ,
suntem ceea ce suntem,
ca rezultat a ceea ce mâncăm,
ce gândim şi ce facem.
Să vă fie de folos!
download
Habar nu am cine l-a scris dar mi-a plăcut și îl împărtășesc cu voi!
Sursa: Yahoo!Mail.( Roryta ).
Tu, ce parere ai ?
Weekend placut !
Cu stima si respect,
Aliosa.

15/04/2013

SCANDAL IN GIULESTI la meciul RAPID-STEAUA 1-1 !!!

Filed under: generale — Aliosa @ 8:22 am

@ Motto:
“Istoria se repeta prin ea insasi
– intai ca tragedie,
a doua oara ca farsa”
(Karl Marx)

Era o vreme cand GALERIILE cantau in tribunele pline si colorate
iar jucatorii ( fotbalistii ) alergau dupa minge …………….

Duminica 14 aprilie la meciul RAPID -STEAUA desfasurat pe stadionul din GIULESTI,
dupa ce stelistul A.BOURCEANU
a inscris un SUPERB GOL egaland situatia pe tabela de marcaj ( 1-1 ),
galeria rapidista a inceput SA ARUNCE cu obiecte contondente in teren
( o BRICHETA l-a lovit in cap pe stelistul CHIRICHES !!!)
iar fotbalistii au inceput sa alerge ca turbatii:
– stelistii dupa obiectele aruncate in teren pentru a le prezenta ca PROBE ;
– rapidistii in haite spre stelisti pentru a-i impiedica sa adune
obiectele aruncate de huliganii din tribune in teren:

Ce SPECTACOL degradant !!!
Asta sa fie oare ” frumoasa galerie alb-visinie ???
Da DA, vai de ea !
Sunt convins ca luni sau marti Comisia de Disciplina a LPF
va lua cele mai juste masuri impotriva clubului si firmei de paza
vs.de actele huliganice provocate de fanii Rapidului .
Si tot la fel de CONVINS SUNT ca echipa FC RAPID va disputa urmatoarele meciuri de pe TEREN PROPRIU din actuala editie de campionat FARA SPECTATORI
iar stadionul din GIULESTI nu va mai arde-n flacari provocate intentionat de huliganii rapidisti:
Rapid-Steaua in flacari !!!

In loc de MOTTO,

„Citate despre sport

“Atunci când cineva îmi spune ca exista doar un mod de a face un lucru, reacţia mea instantanee este de-ai dovedi ca greseste” – Picabo Street
“Cand pedalezi doar cursa de ciclism este importanta” – Bill Shoemaker
“Este un drum lung dar te duce la inaltimi nemaiintalnite” – Seneca
“Daca te antrenezi cu greu nu numai ca vei fi greu dar vei fi si greu de batut” – Herschel Walker
“Ziua in care vei fi responsabil si nu vei mai gasii scuze, aceea este ziua startului si care te va purta spre succes” – O.J. Simpson
“Adversitatea face ca unii oameni sa piarda, iar altii sa doboare recorduri” – William A. Ward
“Transpiratie + sacrificiu = SUCCES” – Charlie Finley
“Nu există nici un substitut pentru curaj.” – Paul Bear Bryant
“Cum vei juca/lupta in a 2 a repriza va determina cum vei fi la final, indiferent ca pierzi sau castigi” – Lou Holtz
“Pe lângă mândrie, loialitate, disciplina, inima şi mintea, Incredere este cheia pentru toate blocajele.” – Joe Paterno
“Preţul succesului este munca grea, dedicarea la antrenament şi determinarea, chiar dacă vom câştiga sau pierde, vom stiu ca am dat tot ce e mai bun din noi pentru a reusii!” – Vince Lombardi
“Vointa de a castiga este importanta, dar sa te pregatesti este vital” – Joe Paterno

“Preţul succesului este munca grea, dedicarea la locul de muncă şi determinarea că
dacă vom câştiga sau pierde, am dat tot ce e mai bun din noi” – Vince Lombardi
“Din minutul in care vorbesti despre ce vei face daca vei pierde, ai si pierdut” – George Shultz
“Ca sa castigi ai nevoie de ceva de care sa te ti, ceva care sa te motiveze si sa te inspire” – Tony Dorsett
“Alegeti obiective mari si nu te opri pana cand nu ajungi sa le indeplinesti” – Bo Jackson
“Norocul este atunci cand antrenamentul intalneste oportunitatea” – Coach Darrel Royal
“Principiul este sa concurezi cu tine. E vorba despre imbunatatiri, despre a fi mai bun decat ai fost ieri” – Steve Young
“Trebuie sa te antrenezi cu incredere, altfel vei pierde pana a pierde va ajunge un obicei” – Joe Paterno
“Concentrarea este abilitatea sa te gandesti la nimic atunci cand e absolut necesar” – Ray Knight
“A fi pregatit e jumate din victorie” – Miguel Cervantes
“Cea mai buna si rapida metoda de a invata un sport este sa urmaresti si sa imiti campionii” – Jean-Claude Killy
“Campionii gandesc in viata dupa urmatorii termeni: POT, IMI DORESC, SUNT” – Dennis Waitley
“Talentul castiga meciuri dar munca de echipa si inteligenta castiga campionate” – Michael Jordan
Sursa: http://citate.unica.ro/2009/10/10/

Dar, cine sa le citeasca
Suporterii rapidisti ?
Sau patronul echipei care de cand cu INSOLVENTA Rapidului nu mai merge la stadion ???

Toti NEVOLNICII vor sa o vada pe STEAUA pierzand meciul jucat impotriva echipei lor de suflet !!!
Dar cum DE LA A VREA la A PUTEA
este cale lunga de parcurs,
cand mijloacele fotbalistice nu aduc rezultatul dorit de frustratii in cauza,
atat SUPORTERII cat si JUCATORII
apeleaza la MIJLOACE BARBARE care n-au nici o legatura cu FOTBALUL !
Asa s-a intamplat si aseara pe stadionul GIULESTI !!!
Toate bune si frumoase s-au petrecut pana in momentul cand NASUL rapidistilor,
nimeni altul decat Capitanul STELEI,
ALEXANDRU BOURCEANU ,
cel care in meciul tur

STEAUA -RAPID 1-0 ,
a bagat in minutul 94 galeria rapidista in
DOLUI NATIONAL PRELUNGIT toata toamna-iarna si pana aseara ,
inscriind in prelungiri GOLUL VICTORIET STELISTE,
a RECIDIVAT inscriind un GOL SUPERB din afara carelului de 16 m,
scotandu-i din sarite pe suporterii rapidisti si pe jucatorii alb-visinii ( verzui la fata de OFTICA ) !!!
In acel moment al ADEVARULUI,
suporterii rapidisti au inceput sa arunce cu obiecte contondente in teren
( o bricheta l-a LOVIT in CAP pe CHIRICHES )
jucatorii rapidisti ingroziti la gandul ca ar putea PIERDE MECIUL la masa verde
( 3-0 pentru STEAUA )
se NAPUSTEAU ca TURBATII cate 3-4 asupra jucatorului stelist care aduna din teren PROBA
( OBIECTUL ARUNCAT de ofticosii suporteri )
si daca NU INTERVENE arbitrul sa OPREASCA MECIUL,

se ajungea poate la o BATAIE in toata regula intre JUCATORII celor doua echipe !
Dupa 10 minute de discutii,
STAFF-ul echipei STEAUA dand dovada de RESPONSABILITATE maxima si ALTRUISM TOTAL,
a hotarat ca jucatorii sa revina in teren pentru
a continua PARTIDa si a termina meciul pe TEREN nu la MASA VERDE ca baselu la REFERENRUM !!!
STEAUA a DOMINAT COPIOS si ultimele minute , puteau chiar sa CASTIGE PARTIDA
( IANCU a trimis MINGEA in BARA in min.97 !!!!!!!!!!!!!! )
DOAMNE, daca STELISTII
inscriau din nou in minutele de PRELUNGIRI ,
rapidistii ( suporteri, jucatori, conducatori etc …
ajungeau cu totii la BALAMUC de turbare ……….) !
Asa ca meciul s-a terminat la EGALITATE,
STEAUA indreptandu-se IN PAS DE DEFILARE SPRE TITLUL DE CAMPIOANA cu nr.24 !!!
https://aliosapopovici.wordpress.com/2013/03/04/
FELICITARI jucatorilor pentru daruirea in joc,
antrenorilor tactica adoptata
si staff-ului tehnic pentru masura inteleapta luata
( de a continua jocul intrerupt de ATACUL tribunei asupra jucatorilor,
atac iresponsabil si care se putea solda cu PIERDEREA de catre RAPID a mecilui
la masa verde : 0-3 !
O singura precizare mai am de facut :
GALERIA echipei STEAUA,
atat Peluza NORD cat si cea SUD,
stiind de ce sunt in stare iresponsabilii suporteri rapidisti,
pentru a nu periclita situatia ECHIPEI si TITLUL de CAMPIOANA a STELEI deja ADJUDECAT,
a REFUZAT sa ASISTE la MECI !!!
E si acesrta un mod de a-ti IUBI si INCURAJA echipa favorita !!!
Tu, stimata cititoare si stimate cititor,
ce parere ai despre comportarea suporterilor rapidisti ?
FORZA STEAUA !!!
Aliosa.

12/04/2013

DATORIA GERMANIEI FATA DE ROMANIA !!!

Filed under: generale — Aliosa @ 9:14 am

Motto:
„JOCURILE sunt facute si ECHILIBRELE nu trebuie rupte ” !
Anghel Rugina .
” Daca VIATA e o calatorie scurta ,
trebuie sa incercam sa o facem la CLASA INTAI ” !!!
Philippe Noirette .

” Datoria Germaniei faţă de România,
hitler-Merkel
Angela-Merkel 1 dezbătută în Parlamentul European
Europarlamentarul român Adrian Severin a lansat seria de conferinţe „Cauzele euroscepticismului”. Prima conferinţă – care a urmărit oferirea unui răspuns la întrebarea „Există o datorie a Germaniei faţă de România?” – s-a desfăşurat miercuri, 10 aprilie, în incinta Parlamentului European din Bruxelles.
Progresul Uniunii Europene în direcţia unei integrări politice mai profunde se confruntă cu o serie de critici şi rezistenţe din partea euroscepticismului. Deşi este respins de federaliştii europeni, euroscepticismul are explicaţiile sale, care nu ar trebui ignorate.
„Printre argumentele eurosceptice, s-ar putea regăsi următoarele: deficitul democratic al UE sau pretinsa imposibilitate de a construi o democraţie transnaţională, discriminarea împotriva anumitor state membre sau a cetăţenilor acestora, tentaţiile hegemonice ale principalilor protagonişti naţionali europeni, caracterul oligarhic al birocraţiei europene, lipsa unei solidarităţi transnaţionale reale, lipsa unei atitudini corecte din partea celor mai dezvoltate naţiuni europene către cele mai puţin dezvoltate, neîncrederea indusă de datorii istorice nerezolvate etc. Astfel de argumente sunt îngrijorătoare pentru viitorul proiectului european. De aceea, dorim să oferim o platformă pentru prezentarea şi dezbaterea unor astfel de probleme. Aceasta nu este menită să promoveze euroscepticismul, ci mai degrabă să susţină pledoaria pentru «mai multă Europă» şi pentru o «Europă politică» într-un context informativ şi mai realist. Este aceasta o cauză întemeiată a euroscepticismului?,” spune Adrian Severin.
În cadrul acestei prime conferinţe au vorbit prof. dr. Adrian Severin, deputat european, dr. ec. Radu Golban, expert politic, lector şi publicist, dr. Albrecht Ritschl, profesor de istorie economică la London School of Economics, dr. Klaus Thörner, istoric, lector şi publicist, Sorin Roşca Stănescu, senator PNL, Corneliu Vlad, jurnalist şi scriitor şi dr. Lia Lucia Epure, jurnalist, directorul publicaţiilor ZIUA de Vest şi Focus Vest. Vorbitorii au prezentat concluziile şi opiniile lor privind atitudinea Germaniei faţă de România, în special în privinţa datoriilor financiare pe care Germania le are faţă de România. Lia Lucia Epure a vorbit despre faptul că Radu Golban nu este un eurosceptic şi că demersul său este unul menit să repare nedreptatea istorică pe care o face Germania faţă de România. „Radu Golban s-a născut la Timişoara şi a plecat din România, împreună cu familia, pentru persecutările la care a fost supus de regimul comunist. Acum, Golban este în continuare persecutat pentru convingerile sale. Economistul Radu Golban a susţinut cursurile la disciplina “Economie mondială, Politicile UE, Negocieri şi conflicte”, în cadrul departamentului Relaţii Internaţionale şi Studii Europene a Universităţii de Vest din TImişoara, linia de predare în limba germană. Profesorul Golban a venit la UVT la începutul anului universitar 2012-2013, pregătit să-şi reia cursurile. A avut un şoc: i s-a comunicat că nu mai este nevoie de el şi că decizia a fost luată la recomandarea consulului Germaniei. Acum „Cazul Golban” a fost adus în faţa Comisiei de Etică a UVT,” a spus Lia Lucia Epure.
Redăm în cele ce urmează discursul integral al economistului Radu Golban, cel care a descoperit datoria istorică a Germaniei faţă de România.
Onorată asistenţă,
Permiteţi-mi să încep prin a mulţumi Domnului Prof. Dr. Adrian Severin, membru al Parlamentului European şi fost ministru de externe al României, pentru receptivitatea fără rezerve manifestata faţă de ideea dezbaterii în această onorantă incintă a tendinţei, în creştere, a euroscepticismului, pe fundalul crizei dar şi al politicilor neadecvate ce s-au aplicat crizei.
Aduc, de asemenea, mulţumirile mele reputaţilor specialişti, Domnului Prof. Dr. Albrecht Ritschl şi Domnului Dr. Klaus Thörner, invitaţi să se pronunţe în acest cadru european, de pe poziţia înaltei lor competenţe, asupra studiului de caz din relaţiile germano-române ce face obiectul concret al reuniunii de astăzi.
Vă mulţumesc Dumneavoastră tuturor pentru interesul manifestat faţă de problematica dezbaterii de azi şi mă bucur că în rândurile noastre se află şi un grup de tineri ziarişti din România oaspeţi în aceste zile ai instituţiilor europene.
Constructul de integrare a Europei cunoscut sub numele de Uniune Europeană se află astăzi şi într-o criză de identitate. Pe fundalul unei perioade îndelungate de criză economică au apărut şi primele semne de îndoială faţă de proiectul de integrare a Europei. Pentru a înţelege mai bine această atitudine critică faţă de modul şi mai ales de procesul unificării Europei trebuie mai întâi să precizăm ce înseamnă şi la ce se referă termenul de euroscepticism. Acest termen nou în limbajul politic apare, tot mai frecvent, în ultima vreme, de la micul contribuabil şi până la nivel de naţiune. Neologismul compus din denumirea geografică a continentului şi substantivul scepticism, care se trage din greacă – „skeptios” = „căutător”, este mai degrabă un termen generic decât o disciplină filosofică opusă dogmatismului politic
Euroscepticismul nu trebuie confundat cu anti-europenismul sau cu naţionalismul, el nu este un ateism politic ci o căutare după o altă Europă. Motivele euroscepticismului sunt cel puţin la fel de diferite cum sunt şi popoarele Europei. Pentru a analiza şi a înţelege mai bine acest fenomen, trebuie identificate motivele particulare, adică ale fiecărui stat, ale fiecărei categorii sociale, care îi determină pe oameni să devină eurosceptici. Având în vedere faptul că Europa se afla astăzi, în ciuda aparenţelor de unitate, la începutul şi nu la apogeul integrării, are şi euroscepticismul o justificare firească, întrucât, prin logica şi definiţia sa, el este mai aproape de statutul de independenţă şi suveranitate a fiecărui stat, decât de dezideratul integrării. Deoarece procesul de unificare al Europei generează, în special la periferia continentului, probleme economice, ca urmare a dezindustrializării, cetăţenii înţeleg tot mai puţin de ce imaginea lăudabilă, însă abstractă a proiectului european numit „garant al păcii şi prosperităţii” se suprapune cu tensiunea socială devenită realitate. Pe cât de abstract şi de general pare euroscepticismul în discursul politic şi public, pe atât de concret devine protestul împotriva Germaniei prin pancartele agitate şi sloganurile scandate de la Nikosia la Lisabona. Faptul că grafica acestor pancarte prelucrează cu obstinaţie fizionomia mereu aceluiaşi dictator, cea a lui Hitler, trezeşte întrebarea de ce protestul euroscepticilor nu se îndreaptă împotriva actorilor politici de la Bruxelles ai Uniunii Europene sau împotriva altor state membre ale Uniunii decât Germania, de ce vizează mereu Berlinul şi conducerea Republicii Federale
Se pare că binomul Bruxelles – Berlin anihilează oricare iniţiativă politică a celorlalte capitale europene. Desigur că preluarea crescândă de răspundere şi responsabilitate de către Berlin în Europa creează Germaniei şi o suprafaţă mai mare pentru critică mai mult sau mai puţin fondată. Scopul final al integrării este bunăstarea tuturor cetăţenilor europeni şi nu performanţa economică a unora prin redistribuirea factorilor de producţie în Europa.
Euroscepticismul începe să se insinueze pretutindeni în Europa, inclusiv în Germania. Euroscepticismul german vizează contribuţia Germaniei la proiectul european prin transferurile germane către Bruxelles de 214 Euro pe cap de locuitor, adică o sumă uşor peste media UE-27, de 190 Euro. Proiectul european creează, prin excedentul comercial al Germaniei de peste 500 de miliarde de Euro, locuri de muncă, dar şi imaginea de performanţă economică. Aşadar, Germania, principalul contributor în Europa Unită, motor al dezvoltării generale pe continent, ba poate chiar şi filantrop pentru alte ţări membre ale Uniunii. Este oare fidelă realităţii o asemenea reprezentare?
Realităţile sunt mai nuanţate. Analiza euroscepticismului raportat de la stat la stat porneşte de la răspunderea socială faţă de proprii cetăţeni, care trebuie asigurată şi în contextul migraţiei din est spre vest a forţei de muncă
Răspunderea în această privinţă revine statului național şi nu Europei. Aşadar, europenizăm performanţa, însă nu şi răspunderea socială, care rămâne tot în sarcina statului naţional, după cum tot lui îi revine şi dreptul de a stimula economia, de a-şi proteja unităţile de producţie, astfel încât să poată asigura un trai decent propriilor cetăţeni.
Având în vedere că dreptul de vot al aşa zişilor cetăţeni europeni este limitat doar în cadrul ţărilor lor de origine şi nu este europenizat precum forţa lor de muncă, este foarte probabil că într-un viitor apropiat, forma de euroscepticism pe care o reprezintă nemulţumirile oamenilor să se articuleze prin vot la nivelul naţional al ţărilor membre. Aşteptările fireşti ale acestor cetăţeni nu pot fi satisfăcute cu lozinci de gândire grandioasă sau cu sacrificii pentru un trai mai bun în viitor. În timp ce unele state membre ale Uniunii se înzestrează mereu cu viziuni de dimensiuni politice şi arhitecturale supradimensionate, alte state membre nu au nicio viziune. Pentru unii Europa este o preocupare neîntreruptă, iar pentru alţii un subiect îndepărtat. Tocmai de aceea paşii în Europa nu se pot justifica doar prin iniţiativa unuia ci impune mereu şi acceptul celuilalt sau celorlalţi pentru un parteneriat.
În România euroscepticismul sau mai degrabă eurorealismul a apărut recent, adică mai târziu decât în alte state membre ale Uniunii Europene. Prezenţa sa, tot mai remarcată în spaţiul public, are în mare măsură, ca fond politic, intervenţia Bruxelles-ului şi a unor capitale europene în conflictul constituţional din vara anului trecut după cum se datorează şi politicii de austeritate impusă de Bruxelles. Este drept ca euroscepticismul apare cu întârziere în România, dar acest lucru nu-l împiedica să devină un factor mobilizant, aşa cum s-a întâmplat cu alte răbufniri politice din istoria recentă a ţării.
Pentru mulţi romani, aderarea la Uniunea Europeană a înlocuit în primii ani ai integrării propaganda comunistă semi-sacrosanctă cu basme de bunăstare şi fericire. Bilanţul pentru omul de rând astăzi, la peste cinci ani după aderarea la Uniunea Europeană, cuprinde inevitabil starea deplorabilă a economiei ţării pe urma dezindustrializării, suspiciunea firească faţă de climatul poliţienesc întreţinut de serviciile secrete, o atmosferă de neîncredere în instituţiile statului, corupţia, erodarea democraţiei, dar şi lipsa de speranţă într-o schimbare spre bine. Iar faptul că demnitari europeni de la Bruxelles şi lideri din state europene s-au implicat public în conflictul pe tema suspendării preşedintelui şi a îndepărtării de la putere a unei grupări politice ale cărei guverne din ultimii câţiva ani au atins o cifră record la neabsorbţia de fonduri datorită corupţiei, justifică întrebarea dacă nu cumva Bruxelles-ul sprijină de fapt corupţia în România in loc să o combată.
Raporturile între parteneri inegali sunt mult mai vulnerabile în astfel de conjuncturi. Egali la obligaţii înseamnă a fi egali şi la drepturi şi de a beneficia şi de egalitatea şanselor între ţările în curs de subdezvoltare din Europa de est şi de sud şi cele în curs de consolidare a industriei din centrul continentului. Instituţiile europene au rolul de garant al tratatelor dar şi de mediator în articularea intereselor naţionale ale diferitelor state, pentru a preveni o situaţie de folosire a corupţiei în scopul implementării unui Realpolitik. Dacă realizarea şi implementarea principiilor statului de drept şi lupta împotriva corupţiei sunt obiectivele centrale ale integrării europene, atunci trebuie să admitem că şi corupţia are nu doar corupţi, dar şi corupători.
În această privinţă, istoria cel puţin ne dă dreptate. Iar instituţia Parlamentului European reprezintă cel mai potrivit sediu pentru un management al memoriei istorice. Permiteţi-mi, de aceea, un scurt rapel istoric. După Primul Război Mondial premierii români Brătianu şi Averescu au negociat aproape şase ani cu Germania pentru o sumă de aproximativ 5 miliarde de Reichsmark din afacerea devastatoare numită „Banca Generală” din timpul ocupaţiei germane în 1918. Germania nu era dispusă să plătească absolut nimic României. Într-un limbaj ales, respectabilul ministru de externe al Germaniei, Gustav Stresemann, laureat al premiului Nobel pentru Pace, scria la data de 13 noiembrie 1926 într-o telegramă către Ambasada germană de la Bucureşti că se arată dispus de a – textual – “omorî” acea datorie a Germaniei faţă de România cu bani, solicitând ambasadorul de la Bucureşti să identifice cercuri „interesate” din ţara care ar putea, contra unei plăţi, abandona problema.
Această tactică îndoielnică s-a ascuns bine sub paravanul corectitudinii şi pretextul bunelor relaţii economice. Probabil că suma oferită pe cale privată de Stresemann a fost convingătoare pentru domnul Averescu, obiectivul recomandării germane, care a încheiat apoi pentru totdeauna tratativele pe tema „Băncii Generale”. Dacă numele “Gustav Stresemann” are astăzi o conotaţie atât de pozitivă, fiind chiar şi numele a nenumărate licee şi institute din Germania, ce garanţii avem noi că nu s-ar putea păstra tactica sa şi faţă de România din zilele noastre când este vorba de o datorie istorică mult mai mare? Precum se poate observa, discuţia pe tema datoriei neachitate a Germaniei după 1947 de peste 1 miliard de Reichsmark în baza Tratatului de Cliring, care stă astăzi în centrul atenţiei noastre la acest eveniment, nu este prima de acest gen în istoria celor două state; nu este pentru prima dată când România a rămas păgubita. O ţară la nivelul Germaniei ar trebui cu atât mai mult astăzi, în familia europeană unită şi instituţional, să trateze România ca pe un partener egal şi să se arate responsabilă pentru faptul că a rămas, nu o dată în istorie, datornică faţă de România.
Relaţia economică româno-germană din perioada 1936-1944 bazată pe cliring şi cursuri de schimb fixe mi-a trezit interesul în mod special. Mai ales extrasul de cont al Casei de Compensaţie a Germaniei, o instituţie pe lângă Reichsbank, a stat în centrul atenţiei, deoarece prezintă soldurile Germaniei faţă de ţările asociate în acest model de colaborare. Suma de 1,126 miliarde Reichsmark evidenţiată în acest extras de cont a reprezentat la început doar o constatare şi un argument în cadrul unor publicaţii; ulterior a devenit o provocare.
Lipsă acută de valută a Germaniei în urma Primului Război Mondial a determinat încheierea de contracte nonvalutare bazate pe schimburi de mărfuri între Germania şi alte state. Un asemenea acord a fost încheiat cu România deja din anul 1936. Prin acest acord s-a stabilit ca plăţile dintre România şi Germania, provenind din schimbul de mărfuri şi din alte obligaţii de stat şi particulare, să fie efectuate prin cliring bilateral între Banca Naţională a României şi Casa de Compensaţie germană. Printr-o clauză, Banca Naţională a fost însă obligată să achite exportatorii din România, chiar dacă sumele necesare pentru aceasta depăşeau vărsămintele în Lei ale importatorilor. Deoarece Germania celui de al treilea Reich importa din România mai mult decât exporta, această obligaţie, la început limitată ca sumă, a ajuns în anul 1942 să nu mai aibă nicio limită convenţională de sumă. Fluxul de mărfuri româneşti spre Germania, fără un flux corespunzător dinspre Germania spre România, s-a soldat cu sărăcirea de mărfuri a populaţiei româneşti, cu o creştere a inflaţiei şi cu o creanţă în mărci nevalorificabilă a Băncii Naţionale a României faţă de Casa de Compensaţie Germană. Această creanţă a reprezentat un credit forţat în mărfuri acordat economiei germane de economia românească. Deşi au existat preocupări şi intenţii concrete pentru frânarea creşterii şoldului (ca urmare a schimbului neechivalent cu Germania), acestea au fost respinse sau doar formal acceptate de către Berlin.
Conform lucrărilor de specialitate , la nivelul anului 1944, soldul activ pentru România rezultat ca urmare a operaţiunilor de cliring româno-german depăşea 1 miliard de Reichsmark. Acest sold este confirmat şi de surse oficiale externe, precum Casa de Compensaţie Germană – instituţie ce ţinea evidenţa operaţiunilor de cliring pe lângă Reichsbank , Banca Reglementelor din Basel şi Academia Româna.
Consider oportună prezentarea cadrului legal în contextul căruia am invocat recuperarea datoriilor Germaniei din relaţiile comerciale cu România. În primul rând, invoc art. 28, alin. 4, din Tratatul de Pace dintre România şi Puterile Aliate şi Asociate, adoptat în 10 februarie 1947, la Paris. Dat fiind faptul că derularea plăţilor dintre Germania şi România s-a făcut în baza Acordului pentru Reglementarea Plăţilor din 1936, acest acord nu cade sub incidenţa Tratatului de Pace de la Paris, care prevede explicit că România nu renunţă la pretenţii rezultând din contracte şi alte obligaţii anterioare datei de 1 septembrie 1939, precum şi din drepturi dobândite înainte de aceeaşi dată. În următoarea propoziţie citim ca „această renunţare va fi considerată ca înglobând creanţele… “. Adjectivul demonstrativ la începutul propoziţiei „această “se referă la propoziţia precedentă, în care se explic condiţiile renunţării. Formularea alin. 4 din art. 28 cu precizarea renunţării României la pretenţii împotriva Germaniei şi a fixării datei de 8 mai 1945 (ziua de armistiţiu a Reichului) pentru scadenţa pretenţiilor face ca lucrurile să fie cât se poate de clare. Efectele juridice ale Acordului pentru Reglementarea Plăţilor din 1936 sunt, fără îndoială, drepturi şi pretenţii dobândite dinainte de 1 septembrie 1939 şi ca urmare excluse de la renunţarea la pretenţii împotriva Germaniei, care se referă doar la angajamente din timpul războiului. Aşa cum reiese din reglementările Tratatului, soldul României nu s-a prescris.
Doresc să mai precizez că, în cadrul Conferinţei de la Londra, din anul 1953, când Germania şi-a asumat întreaga răspundere şi responsabilitate pentru toate datoriile Reichului, a lămurit şi problema soldurilor deficitare rezultate din operaţiunile de cliring derulate cu Belgia, Franţa, Elveţia, România etc. Motivul pentru care România nu a participat la Conferinţa de la Londra se bazează pe art. 5 alin. 4 al Tratatului acestei conferinţe, care este identic cu articolul 28 din Tratatul de Pace de la Paris. Ambele acte normative exonerează Germania de plată despăgubirilor aferente perioadei 1.09.1939 şi 8.05.1944. În concluzie, acest şold este descoperit şi în ziua de astăzi. Este bine de ştiut că această sumă nu reprezintă nici o despăgubire de război.
Se poate naşte întrebarea cum se calculează suma de 19,5 miliarde Euro?
Plecând de la aprecierea că 1 Reichsmark este evaluat, în prezent, la 3,3 Euro, se poate calcula, estimativ, valoarea cuantumului datoriei: 3,717 miliarde Euro, fără a mai adăuga şi dobânda aferentă celor 69 de ani – din 1944 până în 2013; fără a ne lansa într-un calcul matematic costisitor de actualizare, ci doar dacă am calcula o dobândă moderată de doar 2,5% pe an, se poate aprecia că valoarea totală a datoriei (suma iniţială şi dobânda capitalizată) se ridică la aproximativ 19,5 miliarde de Euro.
În cadrul unei dezbateri din luna martie 2012, sub egida Consiliului de Administraţie al Băncii Naţionale a României se confirmă existenţa creanţei asupra Germaniei la Casa de Compensaţie de aproximativ 1 miliard Reichsmark la sfârşitul anului 1944, fapt ce constituie un mare progres faţă de discreţia remarcabilă a acestei instituţii în ultimii doi ani. Cel mai mare succes al acestei dezbateri îl reprezintă faptul că totuşi Bana Naţională admite existenţa unei datorii a Germaniei faţă de România în 1947 de 14 miliarde de Lei, ce a fost considerată de autorităţile acelor timpuri ca fiind o „creanţă nesigură asupra străinătăţii “. Ceea ce a fost nesigur în 1947 nu se mai poate spune astăzi despre motorul economic al Europei.
Pe scurt doresc sa menționez că sub incidenţa Tratatului de Pace de la Paris cad de asemenea şi creanțele private necompensate în valoare de mai multe sute de milioane de Reichsmark ale firmelor şi persoanelor din Romania care au obținut o sentința favorabila în baza Tribunalului Arbitrar Mixt, romano-german în perioada 1919-1928, înființat în baza art. 304, alin. b 2 al Tratatului de la Versailles.
În privinţa părerii românilor despre datoria Germaniei, aş aminti faptul că până în prezent peste 5600 de români au semnat o petiţie lansată de mine pentru a determina guvernul să negocieze cu Germania pentru recuperarea creanţei din acordul de cliring cu Germania. Având în vedere că rata de penetrare a serviciilor web este în Germania conform unui studiu publicat recent dublă faţă de rata de penetrare a serviciilor web din România şi că Germania are o populaţie de aproape patru ori mai mare decât România, 5600 de semnături în ţară ar fi echivalentul la aproximativ 45000 de semnături în Germania. Această cifră de proporţii arată incontestabil că românul nu a uitat de această datorie istorică.
România nu are nimic de ascuns, ci doar de profitat de transparenţa maximă în aceste demersuri. Să nu uităm că Germania este o ţară cu un codex moral recunoscut, care se manifestă şi prin demersurile partidului „Die Linke“, partid cu 12% din Bundestag, în lămurirea acestei creanţe iniţiind in 2010 două interpelări.
Distinsă asistenţă,
Permiteţi-mi, înainte de a încheia, câteva remarci. Demersul tematic al acestui simpozion nu este unul antieuropean, nici unul antigerman.
Incidentele de parcurs european (fie el şi un parcurs istoric) nu trebuie instrumentate sau dramatizate, dar nici trecute cu vederea şi cronicizate, ci gestionate cu bună credinţă. Rezervele faţă de instituţiile europene şi faţă de preeminenţa Germaniei în Europa Unită nu trebuie să-şi găsească în asemenea situaţii surse de potenţare a euroscepticismului.
Euroscepticismul zilei de astăzi nu este un obstacol de neocolit şi nici o boală incurabilă, ci mai degrabă un simptom şi un semnal faţă de care se poate acţiona în conformitate cu interesele generale europene.
Marile mutaţii istorice se nasc de obicei din acumulări de detalii – şi izbucnesc nu odată tot printr-un detaliu – pentru a ajunge la o nouă stare. Studiul de caz prezentat aici este doar unul din sumedenia de detalii care se aglutinează zi de zi pentru a da consistenta euroscepticismului ridicat pe valul crizei şi al politicilor de austeritate aflate într-o nefericită modă. Situaţia, rămasă deschisă, din relaţiile româno-germane prezentată aici generează, şi ea, o doză mai mare sau mai mică de scepticism şi neîncredere – şi în privinţa politicii Germaniei faţă de partenerii săi europeni de ieri şi de azi, şi faţă de etaloanele morale ale Europei Unite.
Euroscepticismul de astăzi nu este însă o tendinţă inexorabilă şi el începe de altfel a fi convertit în eurorealism. Următorul pas, salutar, ar trebui să fie o tendinţă pe care aş numi-o euroconstructivism. Într-o asemenea viziune poate fi soluţionat şi cazul încă deschis din relaţiile româno-germane dezbătut astăzi aici.
Sursa:
http://www.actualitati.net/local-timis/datoria-germaniei-fata-romania-dezbatuta-parlamentul-european-673852
PS !
Tu, ROMANE-ROMANE, ce parere ai ?
Eu zic ca de aceea cancelarul german A.Merkel
” l-a tinut si-l tine inca-n brate ”
pe Traian Basescu :
CA SA TACA din gura vis-a-vis de DATORIA GERMANIEI fata de ROMANIA !!!!
Am avut si noi o DATORIE veche fata de SUEDIA dar ne-am ONORATO !!!
Are si UNGARIA o datorie fata de ROMANIA ( mostenirea GOJDU ) :
http://www.antena3.ro/politica/mihai-razvan-ungureanu-a-cedat-ungariei-mostenirea-gojdu-in-valoare-de-1-miliard-de-dolari-acum-risca-sa-fie-cercetat-204130 )
dar Traian Basescu TACE-TACE ca – asa-i
cere prietenul sau premierul Ungariei Viktor Orban
Romanian President Traian Basescu visits to the conference 'Regime Change Executors in Europe'
cel care le-a cerut maghiarilor din ROMANIA
SA NU IASA LA VOT la REFERENDUMUL din 29 iulie 2012
SA-L SUSPENDE
?????????????????????????????
pe marinar caci altfel,
I SE SCUFUNDA TOTAL CORABIA si asa in DERIVA !!!

A avut si IRAK o DATORIE fata de ROMANIA
dar megalomanul Traian Basescu ca sa fie bine vazut de AMERICANI,
a stres-o
http://www.romanialeaks.org/2011/03/cum-le-facut-basescu-pe-plac.html
dintr-un condei
desi nu s-a consultat cu nici un factor de decizie din ROMANIA !!!
Iar ca tacamul sa fie complet, iata o LISTA si cu alti DATORNICI fata de ROMANIA
http://stirileprotv.ro/emisiuni/romania-te-iubesc/romania-te-iubesc-lista-tarilor-care-ne-datoreaza-sume-colosale.html
datornici NEDERANJATI in ultimii 9 ani de Traian Basescu
in vederea RECUPERARII DATORIILOR colosale !!!
Tu, ce parere ai vis-a-vis de aceste DATORII ???
Weekend placut !
Aliosa.
PS!!!
Pentru cei care NU CUNOSC dar in mod deosebit pentru cei care AU UITAT,
ROMANIA sfarsitului de an 1989
condusa pe atunci de NICOLAE CEAUSESCU pana in 22 decembrie,
NU AVEA DATORII fata de straini !!!
Iata dovada :

” În primăvara lui 1989, Nicolae Ceauşescu a anunţat că România
şi-a încheiat plata datoriei şi nu mai este nimănui datoare.
Mai mult, Ceauşescu a făcut să se voteze o lege prin care i se interzicea guvernului român să mai apeleze la credite străine, să se îndatoreze, aşadar. Totul având drept scop să ferească ţara, în viitor, de riscurile pe care cu atâtea sacrificii le-a înfruntat în anii ’80, anii atât de cumpliţi pentru noi toţi, când Ceauşescu, somat de creditori, a angajat societatea românească în cursa contra-cronometru de plată a datoriilor. Mi-aduc bine aminte de tonul cu care „Europa liberă” a comentat, la început, această situaţie: ni se prevedea un faliment total, falimentul unor neputincioşi, al unor prăpădiţi care au contractat, cu inconştienţă, datorii peste puterile lor de a le returna! Iar faptul că paralel cu plata datoriilor se continuau giganticele investiţii – canale de navigaţie, centrală atomică, metrou, noul centru civic, hidrocentrale, etc. – părea dovada certă a nebuniei megalomane a lui Ceauşescu şi a laşităţii noastre că îl suportăm!
Prin anii ’87 – ’88, tonul „Europei Libere” a devenit altul: i se reproşa acum lui Ceauşescu nu incapacitatea economiei româneşti de a-şi plăti cheltuielile, ci i se reproşa însuşi faptul că ne plătim datoriile, căci aceasta ar fi fost o mare prostie, zicea alde d-l Orăscu, doar toate celelalte ţări trăiesc bine mersi fără să-şi achite creditele primite, ci numai dobânzile.
Am constatat astfel, cu mare uimire, că, în loc să fie apreciată ca un act de corectitudine, plata datoriilor înfuria anumite persoane sau instituţii, stârnea comentariile cele mai înveninate.
Ca persoană care am fost crescut în teama de a nu rămâne cuiva dator, n-am prea înţeles, la început, această ciudată atitudine. Mai apoi, cugetând oareşicât, am înţeles un adevăr simplu despre cei care trăiesc din a-i împrumuta pe alţii, despre cei care trăiesc din câştigul astfel realizat, adică cămătarii: bancherii te împrumută nu ca să le restitui cât mai repede banii, ci ca să le rămâi la nesfârşit dator, plătindu-le cu regularitate numai dobânzile.
Drept care mă întreb cu maximă ingenuitate: ce s-ar întâmpla cu finanţele mondiale dacă toate ţările ar proceda cum a procedat România în primăvara anului 1989? Să ne imaginăm că toţi datornicii şi-ar plăti datoriile şi ar hotărî, prin lege, să nu mai facă alte datorii! În ce s-ar transforma sumele imense ce s-ar aduna astfel în depozitele băncilor dacă nimeni nu va mai apela la bănci, să se împrumute! În ce altceva decât în mari grămezi de hârtie inutilă?!.
Cu alte cuvinte, România devenise, în primăvara anului 1989, o mare primejdie pentru finanţele mondiale, pentru cei dedulciţi la traiul din camătă, trai nemuncit! Primejdia constând în puterea exemplului, a forţei de contagiune pe care ar fi putut-o avea „modelul românesc”!.
Mi-am dat seama de asta şi din înverşunarea deplasată cu care „Europa liberă” si „Vocea Americii”au comentat momentul eliberării României de povara datoriilor externe. Nimeni, în Occident nu s-a grăbit să ne felicite. Dimpotrivă! Iar când Ceauşescu şi-a exprimat dorinţa, dar şi putinţa ca România să iasă pe piaţa de credite, acordând împrumuturi cu o dobândă mult mai mică decât cea îndeobşte practicată, pentru a dovedi astfel umanismul societăţii pe care o reprezenta, mi-am dat seama, cutremurat, că Nicolae Ceauşescu, şi-a semnat sentinţa de condamnare la moarte!
Cred că acest gest, de sfidare şi de demascare a marii finanţe mondiale, a dus cel mai mult la acea concertare de forţe care au reuşit, profitând de generozitatea şi puterea de sacrificiu a tineretului român, nu numai să-l dea jos pe Ceauşescu de la putere, dar să-l şi pedepsească personal, fizic, pentru insolenţa sa.
Cu consecinţa, „firească”, a revenirii României, cuminţită, în rândurile ţărilor îndatorate până la gât marii finanţe, dând astfel putere de contagiune altui exemplu: cine va mai încerca vreodată, în Europa de Est sau în Africa, în America Latină sau în Asia să procedeze ca Nicolae Ceauşescu, ca el o s-o păţească!
Tare aş fi curios să ştiu cât a costat această debarcare a lui Ceauşescu! KGB-ul, la ale cărui servicii a apelat marea finanţa mondială, este o instituţie serioasă, care ţine la preţ! La fel şi celelalte. Mai puţin securitatea română, care, bucşită cum era cu imbecili la toate nivelurile sale, nu este exclus să-şi fi dat concursul pe gratis, din patriotism, convinsă că se pune în slujba poporului român!
De plătit, fireşte, noi vom plăti costul înlăturării lui Ceauşescu şi-l vom plăti înzecit, însutit, înmiit, poate.
Aşa nerod şi troglodit cum ne plăcea nouă să-l credem pe Ceauşescu, acesta a înţeles totuşi un lucru pe care noi, mult mai deştepţi cum ne-a făcut revoluţia, ezităm să-l recunoaştem, ca să nu ne facem de rîsul lumii. Adică ezităm să-i recunoaştem lui Ceauşescu vreun merit, cât de neînsemnat. Eu unul i-aş recunoaşte deci lui Ceauşescu şi unele merite, măcar pe acela de a fi înţeles relaţia strânsă, în lumea de azi şi de mâine, între suveranitatea naţională şi mărimea datoriei externe a unui stat.
M-am dumirit de aceasta deunăzi, când Parlamentul nostru a aprobat să ne împrumutăm cu vreo 300 de milioane de dolari şi nu a tresărit aflând că Fondul Monetar Internaţional ne va acorda acel împrumut numai dacă vom respecta nişte „indicaţii superioare”.
Am scăpat de dracu’, şi am dat peste ta-su! Aşa se face că am scos şi o Constituţie în care se afirmă principiul sacrosanct al suveranităţii naţionale, dar am legat această suveranitate numai de inviolabilitatea hotarelor, care interzice armatelor străine să calce pământul sfînt al Patriei.
Chiar nu au înţeles parlamentarii noştri din Constituantă că agresiunea militară a încetat să mai fie la modă? Că este un procedeu tot mai primitiv pentru sensibilitatea omului modern, tot mai desuet şi mai ineficient? Mult mai curată se dovedeşte a fi agresiunea financiară, arma cea mai subtilă şi mai productivă la acest sfârşit de mileniu! Lumea s-a deşteptat, s-a săturat de violenţă, de sânge! De generali şi colonei!
Drept care, în locul acestora şi în acelaşi scop, pământul este bântuit în lung şi în lat de experţii financiari ai Fondului Monetar Internaţional, ai Băncii Mondiale pentru, sanchi! Dezvoltare, şi alte „agenturi”!
Asta, fireşte, după ce prin diverse mijloace, inclusiv propulsarea de agenţi ai marii Finanţe în fotolii ministeriale ori prezidenţiale, ţara vizată este adusă în situaţia de a cere ea însăşi, cu căciula în mână, împrumuturi şi investitori. (La drept vorbind, ce este investiţia străină altceva decât un împrumut pe care te obligi să nu-l mai returnezi, ci doar să-i plăteşti creditorului dobânzile?) Astfel că suveranitatea noastră naţională, de care se umflă-n piept Constituţia română încă de la primele rânduri, în curând va fi, cu concursul senin al Parlamentului României, numai vorbe în vânt! Va fi cel mai trist neadevăr din câte neadevăruri cuprinde Constituţia României, săraca!
Căci s-a ajuns la o situaţie paradoxală şi extrem de primejdioasă pentru un viitor românesc al copiilor noştri: deşi noi, în România, ne îndreptăm spre o economie de piaţă, deşi ne privatizăm care mai de care, grăbindu-ne să lichidăm proprietatea şi economia de stat, datoria externă care se acumulează în această perioadă de privatizare nu are şi ea un caracter privat, ci este o datorie de stat, a ţării, a poporului român!
Cum şi când se va achita de aceste datorii statul român, de vreme ce rolul şi puterea sa în economia noastră urmează să se diminueze în mod sistematic şi programat’??! Cine a programat această cacealma a privatizării în folosul oricui, numai în folosul ţării nu?!
Sigur, vor sări câţiva deştepţi să ne aducă aminte că şi guvernul S.U.A., statul american, deci poporul american, are câteva sute de miliarde de dolari datorii faţă de aceeaşi finanţă mondială, faţă de aceleaşi bănci la care suntem şi noi, din nou, datori! Dar, vor uita acei deştepţi să ne precizeze, neştiutori cum suntem, că acele bănci sunt bănci americane, occidentale, interesele lor – ale băncilor şi ale statului american fiind foarte coincidente! Nu am nimic împotrivă să se îndatoreze statul român la Banca Naţională a României sau la Banca Dacia Felix! Să se îndatoreze la mine şi să-i pun eu condiţiile în care accept să-l creditez!
Fireşte, Ceauşescu trebuia dat jos! Şi încă cu mult înainte de decembrie 1989! Şi cel mai bine era dacă s-ar fi dat singur la o parte!
Din păcate, aşa cum s-au petrecut lucrurile, de dispariţia lui Ceauşescu nu a ajuns să profite poporul român, aşa cum era firesc, adică să profite cei ce au suferit de pe urma lui Ceauşescu, ci au ajuns să profite duşmanii neamului românesc, aceiaşi care profitaseră şi în anii grei când, prin corvoadă naţională, le-am plătit îndoit şi întreit creditele cu care ne-au momit şi ne-au pricopsit în anii ’70!
Acum, când, scăpaţi de datorii, se cuvenea să trăim şi noi ca oamenii, ne-am trezit iar cu ei pe cap, cu aceiaşi binevoitori, veniţi să ne dicteze cum să se facă reforma! Această turnură tragică a lucrurilor de după 22 decembrie 1989, ora 12, a fost posibilă prin acţiunea criminală, repet: acţiunea criminală a unor persoane ce pot fi nominal identificate! Scopul principal al acestora a fost, în modul cel mai clar, să aducă din nou România în rândurile ţărilor îndatorate la finanţa mondială. Adică scopul urmărit şi, în parte, deja atins, a fost pierderea suveranităţii naţionale româneşti.
Au azmuţit asupra noastră o mână de exaltaţi maghiari sau secui şi noi am crezut că aceştia sunt cei ce atentează la suveranitatea naţională a românilor. Din nefericire savanţii care au gândit Constituţia României nu au fost nici ei mai deştepţi, astfel că nu şi-au pus problema suveranităţii naţionale decât în termenii constituţiilor din secolul al XIX-lea, făcând din Constituţia noastră un corect compendiu al acestor texte. Nici un semn din partea acestor autori că ar fi înţeles adevăratele primejdii,
de azi şi de mâine cu care se confruntă Ţara .
Acesta fiind unul din motivele pentru care am votat împotriva acestei constituţii.
Prof.univ.dr. Ion Coja ”
http://www.ioncoja.ro/doctrina-nationalista/greseala-cea-fatala-a-fie-iertatului/

Material trimis prin Yahoo! Mail de prietenul CrisCar50 .
Aliosa.

11/04/2013

Noile legi ale lui MURPHY in viziunea lui GEORGE PRUTEANU !!!

Filed under: generale — Aliosa @ 5:04 pm

@ In loc de motto:
A gresi este omeneste .
A da vina pe altul este si mai omeneste !
Din Filozofia glumeata .

Cand traia GEORGE PRUTEANU,
mass-media si multi dintre noi il criticam,
in special pentru prestatia lui politica.
Acum, cand nu mai este printre noi,
poate vom aprecia unele din „postulatele” lui…

” LEGEA FONDULUI FUNCIAR

Pămîntul e ca lumina: se distribuie, dar nu se împarte.

LEGEA LEGILOR MULTE

O reţea deasă de legi e pentru escroci ca plasa pentru acrobaţi.

IPOTEZA FUNAR

Maghiarul e un român stricat. Noi trebuie să-l reparăm..

TEORIA DISTRIBUIRII SPAŢIULUI

a) Este loc sub soare pentru toată lumea.
b) Inutil, pentru că toată lumea vrea la umbră.

LEGEA CIOCOIRII

Un cap ridicat la putere devine pătrat.

DILEMA TÖKES

Îi dai ungurului dreptul, el vrea şi stîngul !

AXIOMA LIBERALĂ

Tot ce e de stat – stă.

REGULAMENTUL ASTRONOMIC AL LUI ION DINCĂ TELEAGĂ

Orice mişcare de revoluţie care nu ascultă de nişte legi trebuie băgată la zdup.

CONSTANTA PRUTEANU

Toată lumea a tras: armata – în unii, securitatea
– în alţii, justiţia – de timp, nomenclatura – foloase, poporul – nădejde.

TEOREMA NOSTALGICĂ

O dreaptă nu poate să fie paralelă cu o stîngă.

LEGEA PESIMISTĂ A TRANZIŢIEI

Drumul spre Mai Bine trece prin Foarte Prost şi se înfundă acolo.

LEGEA OPTIMISTĂ A TRANZIŢIEI

Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Rămîn cicatricile.

LEGEA CEA MAI OPTIMISTĂ A TRANZIŢIEI (SOLUŢIA FINALĂ)

Drumul spre Mai Bine trece prin noi. Rămîn ei.

LEGEA SIMPLĂ A CASELOR NAŢIONALIZATE

Cui are, nu i se va lua. Cui n-are, nu i se va da.

LEGE ELECTORALĂ

Urna scapă turma.

STRAVECHEA REGULĂ A INFORMATORULUI

Torna, torna, frate!

LEGEA SUPRAPUNERII

PE vremuri, voi. SUB vremuri, noi.

VECHEA LEGE PARLAMENTAR-GUVERNAMENTALĂ A LICHIDELOR, FLUIDELOR, VÎSCOASELOR ŞI LIPICIOASELOR

Dacă nu curge, pică. Cît curge, nu pică.

VARIANTA FOLCLORICĂ (PARDON!)

În legătură cu corupţia, multor factori de decizie li se corupe în 14.

LEGEA CIRCULAŢIEI

Drumul cel mai scurt între două gropi trece întotdeauna printr-o groapă.

LEGEA DE BAZĂ A LUI MURPHY, CU APLICAŢIE LA 1989

Orice începe bine, sfîrşeşte rău.
Orice începe rău, sfîrşeşte şi mai rău.

AMENDAMENTUL PRUTEANU LA ENUNŢUL ANTERIOR

Nenorocirea e că pînă să ÎNCEAPĂ ceva, te ia naiba.

CONSTANTA PUTERII sau PRINCIPIUL TITIREZULUI

Ca să rămîi în picioare, trebuie să fii învîrtit.

DECRETUL EMBLEMEI

Emblema vremurilor noi este secera şi ciolanul.

LEGEA LENEI UNIVERSALE

Nimic nu merita să… (CĂSCAT)

LEGEA PRIVATIZĂRII

Dacă din ceva scoţi ceva, te poate prinde; mai bine iei cu totul.

REGULA PARTIDELOR

Unde nu e cap, sunt multe aripi.

PROPORŢIONALITATEA NOSTALGICĂ

Înainte era bine. Înapoi era şi mai bine.

POSTULATUL OPORTUNISTULUI

Izmenirea e indispensabilă.

OBSERVAŢIA OPOZIŢIEI LA LEGEA GRAVITAŢIEI

„Toate lucrurile cad în jos”, dar, din păcate, nu se precizează CAND.

AXIOMA BEZNELOR

Viteza întunericului este riguros egală cu cea a luminii, cînd nu e chiar mai mare.

Acestea sunt noile legi ale lui Murphy.
N-aveţi decît să nu le respectaţi.
Puţin le pasă LOR.
AVE!
George PRUTEANU ”
Sursa: Yahoo! Mail de la
http://yousef59.wordpress.com/
DUMNEZEU sa-L odihneasca in pace pe GEORGE PRUTEANU !
Tu stimata cititoare si stimate cititor care LEGE
ti se pare cea mai tare si mai tare ???
Aliosa.

PS!!!
STIREA SAPTAMANII !!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!

De vreo 2 zile, toate posturile de stiri din ROMANIA si nu numai,
vorbesc numai despre CRUZIMEA a 2 politisti din
Ungaria
care
AU OMORAT IN BATAIE un ROMAN de origine MAGHIARA stabilit in tara vecina in urma cu 20 de ani !

Amaratul s-a dus acolo probabil pentru un trai mai bun fara sa se gandeasca ca
POLITISTII unguri sunt mult mai mai cruzi decat cei din ROMANIA
si ca isi va gasi SFARSITUL pe pamant strain !

DE UNDE SE VEDE ca PASAPORTUL unguresc
( CETATENIA oferita de Guvernul de la Budapesta MAGHIARILOR din ROMANIA )
este VALABIL ( A ) numai in ZIUA VOTULUI
pentru partidul premierului Viktor Orban prietenul lui Traian Basescu !!!!

Va dati seama ce SCANDAL mediatic INTERNATIONAL ar fi facut ungurii

daca
DOI POLITISTI ROMANI

ar fi OMORAT in BATAIE

un ungur din Ungaria sau un maghiar cu DUBLA CETATENIE din ROMANIA ???

Tu ROMANE ce parere ai ?
Spune-o, nu-ti fie frica ,
DREPTURILE OMULUI in ROMANIA
sunt inca respectate si garantate de CONSTITUTIE !!!
O zi buna !
Aliosa.

10/04/2013

SOMN USOR POPOR ROMAN !!!

Filed under: Uncategorized — Aliosa @ 7:52 am

Motto:
” LUMEA nu va fi distrusa de cei ce fac RAU ci,
de aceea care doar PRIVESC si REFUZA sa intervina ” !!!
Mark Twain.

Toata lumea vorbeste despre REGIONALIZAREA ROMANIEI doar prin prisma cererilor aberante ale ungurilor din Ungaria si ale maghiarilor din ROMANIA vis-a-vis de AUTONOMIA TERITORIALA a asa zisului tinut secuiesc in care traiesc vreo 500 de secui
urmata mai tarziu de  inglobarea partii de nord-vest a TRANSILVANIEI la Ungaria ,
uitand de fapt ca, se urmareste sa se realizeze o NOUA HARTA a EUROPEI in care ,
frumoasa noastra HARTA  descărcaresa fie modificata ( SCHILODITA )
dupa bunul plac al iredentistilor si revizionistilor unguri cu sprijinul cozilor lor de topor
si-a TRADATORILOR de NEAM si TARA . Raspunsuri la cele afirmate de mine mai sus
gasiti in articolul ce urmeaza : ” Există şi mize secrete ale regionalizării României ?
Partea I:
România cu Moldova de la Nistru la Siret, dar fără Transilvania, ori Valahia… şi fără una şi fără alta
În 1980, la Conferinţa pentru Securitate şi Cooperare în Europa, de la Madrid, o delegaţie a imigraţiei maghiare s-a prezentat cu documente prin care revendica independenţa Transilvaniei, în numele unui pretins partid socialist transilvănean în exil. Nu putine delegaţii prezente la Conferinţă au luat problema Transilvaniei în serios.
Anual, după „momentul Madrid”, în Congresul SUA apărea câte o rezoluţie în susţinerea ideii că, în România, indiferent de regim, indiferent dacă a fost republică sau monarhie, ungurii au fost întotdeauna persecutaţi şi supuşi deznaţionalizării. Acelaşi text, an de an, era repus pe tapet, dar semnat şi iniţiat mereu de „alţii”.
În 22 decembrie 1989 la Timişoara, printre numeroasele revendicări care au animat evenimentele străzii, a trecut ca neobservată scandarea “Vrem unirea cu Ungaria!”.
În ianuarie 1990, în prima redactare a draftului “Proclamaţiei de la Timişoara”, a apărut strecurată ideea întregirii şi autonomizării Banatului de România.
În martie 1990, cu câteva zile înainte de criza interetnică de la Târgu Mureş, corespondenţi ai presei occidentale, în tema cu cele ce aveau să urmeze [de unde?, de la cine?, cum?], erau prezenţi la faţa locului, ca parte a planificării operaţionale a conflictului.
La 21 mai 1990, săptămânalul francez “Le Point” reonstituie, în liniile sale generale, ceea ce numeşte “complotul bicefal sovietio-maghiar” de la Timişoara.
În acelaşi an, geograful şef al Departamentului de Stat a dat publicităţii estimarea tendinţelor de multiplicare a entităţilor statale până la jumătatea viitorului secol, în care se afirma ca în anul 2050 vor exista peste 300 de state.
La 21 octombrie 1991, au fost remise agenţiilor de presă [From The Desk of Dan Andersen P.O. Box 1971, Los Angeles CA 90078] “Declaraţia de Independenţă a Republicii Transilvania”, cu capitala la Cluj, şi decupajul viitorului nou stat din harta României. Presa din România, care a observat declaraţia, a tratat gestul ca inepţie a unui excentric, Dan Andersen-Voda, care semnase documentul în calitate de “Preşedinte interimar în exil al Republicii Transilvania”.
Urmează apoi publicarea unei ample lucrări de anticipaţie “Future Wars” [“Războaiele viitoare”], în care autorul, Trevor Nevitt Dupuy (Mai 3, 1916 – Junie 5, 1995, colonel U.S. Army în retragere, considerat un geniu militar), detalia şi scenariul războiului pentru Transilvania.
Desigur, în astfel de simulări încap şi multe fantezii… Şi, totuşi, iată că nu mai demult decât în zilele din urmă, un studiu publicat la Belgrad sugerează că (…) Ungaria s-ar putea extinde cu Transilvania românească şi partea de nord a Banatului din Serbia.
În compensaţie pentru teritoriul pierdut în favoarea Ungariei, România ar putea obţine reîntregirea Moldovei, dar fără Transnistria şi judeţele date de Stalin Ucrainei.
Aproape concomitent, de la Budapesta, dintr-o sursă “gri” ni se dă de ştire: „Chiar şi CIA consideră necesară abrogarea dictaturii teroriste de la Trianon”. În susţinerea aserţiunii se dă ca argument că CIA, GRU şi un Institut de Cercetare au întocmit o hartă a Europei în anul 2035, potrivit căreia Ungaria va alipi o parte a Transilvaniei şi Voivodina. În comentariul la hartă se spune că “(…) vor aparţine din nou Ungariei teritoriile din România, unde românii sunt în majoritate, în schimb Tinutul Secuiesc rămâne parte a României. (…) România se poate consola cu Republica Moldova”.
O necesară paranteză. Entuziasmul inţial al unioniştilor de la Chişinău a fost bine temperat de la Budapesta, Mircea Snegur fiind convins să nu se grăbească, deoarece viitorul statului unitar român este sub semnul unei dezmembrări, context în care se vor desface şi reface ţinuturile istorice pe criteriile regionalizărilor transfrontaliere şi a cedărilor de suveranitate.
Concomitent cu deteriorarea relaţiilor “româno – române” dintre Bucureşti şi Chişinău, a fost repusă pe tapet şi revigorata doctrină academicianului A. Lazarev, privind “poporaţia moldovenească trăitoare în cadrul Rusiei”, dinainte de octombrie 1917, ca “naţiune burgheză de sine stătătoare”.
Iată ce afirma A. Lazarev în 1984: “În urma intervenţioniştilor străini în Moldova şi cotropirii forţate a Basarabiei sovietice de către România regală, naţiunea burgheză moldovenească (…) a fost fărâmiţată şi marea ei majoritate se trezi în condiţiile unei crunte asupriri sociale şi naţionale străine; cealaltă parte, cea mică a naţiunii, din raioanele de pe malul stâng al Nistrului se află sub asuprirea intervenţioniştilor germane-austrieci şi albgardiştilor”. “(…) După februarie 1920, pe malul stâng al Nistrului a continuat procesul de formare a naţiunii socialiste moldoveneşti”. Ulterior, afirmă A. Lazarev, “procesul de constituire a poporului moldovenesc într-o nouă comunitate etnico-sociala, naţiunea socialistă, s-a încheiat în prima jumătate a anilor 1950“.
Dar iată şi ce spune “Vocea Rusiei” azi, la aproape trei decenii după A. Lazarev: „României i se pregătește un nou dictat de la Viena”. Unui oarecare Andrei Safonov, „obscur analist transnistrean”, i-a venit, aşa din senin, ideea să lanseze în spaţiul comunicării publice concluzia ameninţătoare: „A venit momentul ca România să dispară de pe harta lumii!”.
„Vocea Rusiei” arată că Andrei Safonov, în opinia căruia distrugerea României ar fi o cauză nobilă, “nu reprezintă nici măcar tangenţial vreo forţă politică importantă din Transnistria, Ucraina sau Rusia, dar problema atinsă este reală și are legătură cu Uniunea Europeană (s.n.). Potrivit sursei citate, “există semne că se încearcă o diversiune similară cu cea din 1989″, când s-a încercat insistent inocularea ideii aberante că Moscova ar fi vinovată de acele evenimente (…)”.
Ce ameninţare ne devoalează “Vocea Rusiei”? Pentru România, “(…) anul 2013 va fi unul deosebit de greu, mai ales în contextul geopolitic în care s-a înscris Uniunea Europeana”, când “pare să fie decisă distrugerea statelor naţionale şi transformarea Uniunii Europene într-o «federaţie de regiuni», astfel încât elitele naţionale să nu mai poată opune rezistenţă centrului decizional aflat undeva pe axa Bruxelles – Berlin”.
Că ni se pregăteşte ceva este dincolo de evidenţe. Deja dictatul, sufocant pentru demnitatea naţională, al unor interese economice străine cu identitatea incertă, face şi desface jocurile politice în România, cheamă la ordine, rând pe rând, Parlamentul, Preşedinţia Republicii, Guvernul, Justiţia, Presa, Agenţiile Speciale…
În tot acest timp, noi nu putem să nu observăm semnele prevestitoare de vremuri grele care vin din est. Acolo sunt lansate cu obstinaţia şi perseverenţa picăturii chinezeşti tezele unei doctrine a “românismului agresiv”, după cum urmează:

07.10.2010 – Agenţia de ştiri: „Regnum” (Rusia):

“(…) Este necesar un bloc antiromânesc, a cărui politică să aibă ca obiectiv final distrugerea statului român şi încetarea existenţei sale în graniţele actuale.”
România se pronunţă împotriva reglementării conflictului moldo-transnistrean prin formarea unei federaţii sau confederaţii, lăsând Republica Moldovenească Nistreană fără bază juridică pentru a se opune unei noi încercări de refacere a ‘României Mari’ în graniţele din 1941-1944. (…). Dacă nu vom opri expansionismul românesc pe Prut, pe Nistru va fi deja prea târziu să o mai facem. (…) Duşmanul trebuie bătut pe teritoriul lui. Iar România, la nivelul politicii ei de stat, este un duşman neîndoielnic pentru Republica Moldova şi Republica Moldovenească Nistreană. De aceea, este necesar un bloc antiromânesc, a cărui politică să aibă ca obiectiv final distrugerea statului român şi încetarea existenţei sale în graniţele actuale. Transilvania, oare, nu a fost ruptă din Ungaria? Oare este totul în regulă cu ruşii şi ucrainenii din România? Bucureştiul nu ar trebui să arunce cu pietre în vecini, având propria casă de sticlă fragilă. (…)”

17.01.2011 – Agenţia de ştiri: „Lenta PMR” (Republica Moldova)

„Asalt asupra Estului: românismul agresiv îndreptat împotriva Transnistriei, Moldovei şi Ucrainei în secolul XX“
„Uniunea Moldovenilor şi o serie de alte asociaţii naţionale din Republica Moldovenească Nistreană pregătesc, în vederea publicării, o carte care ‘va demasca planurile expansioniste ale României, concepute încă din 1914, în legătură cu Moldova, Transnistria şi Ucraina’. Titlul provizoriu al cărţii este ‘Asalt asupra Estului: românismul agresiv îndreptat împotriva Transnistriei, Moldovei şi Ucrainei în secolul XX’. “

31.05.2011 Agenţia de ştiri: „Regnum” (Rusia):

Dacă ‘potaia’ românească va fi bolnavă, UE ‘o va arunca afară, o va da pe mâna hingherilor sau, în cel mai bun caz, o va eutanasia”
Deschiderea în Parlamentul European a unei reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc, nerecunoscut de Bucureşti, a fost comentată pentru Agenţia ‘Regnum’ (31.05.2011) de politologul şi istoricul transnistrean Nikolai Babilungă:
‘(…) Mi se pare că acest fapt demonstrează, încă o dată, cât de slabă şi cât de instabilă este unitatea internă din unele state precum România. Clasa politică din această ţară nu ar trebui să se mai gândească, înainte de toate, la extinderea teritoriului spre est, pe baza Republicii Moldova, şi cu atât mai mult a autoproclamatei republici transnistrene şi Ucrainei. Ar trebui să se ocupe, cu adevărat, de consolidarea stabilităţii în propria ţară, poate chiar prin intermediul federalizării şi extinderii drepturilor şi împuternicirilor acelor teritorii, pe care România le-a invadat la începutul secolului XX (…).
Însă este puţin probabil ca vreun politician român să fie capabil să se ocupe serios şi în mod obiectiv de problemele ţării sale (…). Toţi sunt atât de orbiţi de miturile, de fabricaţie proprie, privind «marea naţiune română» şi «România Mare», (…) încât nu sunt capabili, pur şi simplu, să aibă o percepţie adecvată a realităţii. Aceştia vor continua (…) să predice dogma românismului agresiv, vor pretinde teritoriile vecinilor lor din est şi vor construi intrigi împotriva autorităţilor legitime din aceste state (…). Şi propria lor casă se surpă. Şi o dovadă în acest sens este deschiderea, la Bruxelles, a unei reprezentanţe a Ţinutului Secuiesc pe lângă Parlamentul European’. (…)'”

24.01.2012 – Agenţia de ştiri: „Mediafax”:

„Miting împotriva Unirii din 1859 în faţa Ambasadei României din Chişinău”
„Mai multe persoane s-au adunat în faţa Ambasadei României din Chişinău, denunţând Unirea din 24 ianuarie 1859.
Simpatizanţii Partidului ‘Patrioţii Moldovei’ au scandat’Trăiască Moldova Mare!’, exprimând nemulţumirea faţă de Unirea din 24 ianuarie 1859.(…)”

02.05.2012 Publicaţia: „YAM.MD” (Republica Moldova):

„Frontul lui Putin cere imperativ Chişinăului ‘să nu joace după cum îi cântă Bucureştiul'”
„Frontul Popular, o suprastructură politică creată de Vladimir Putin în preajma alegerilor parlamentare şi prezidenţiale din Federaţia Rusă, a expediat o declaraţie pe adresa Congresului Civic organizat (29.04.2012) de Partidul Comunistilor din Republica Moldova, în care se spune :
‘Cetăţeni ai Republicii Moldova, fiţi adevăraţi patrioţi ai neamului. Nu permiteţi ca ţara voastră să fie condusă de la Bucureşti. Apăraţi-vă independenţa şi statalitatea voastră’,
‘Românizarea cu orice preţ, revanşismul istoric, transformarea Republicii Moldova într-un avanpost al NATO, aceasta este politica actualei guvernări. Poporul rus este gata să ajute populaţia din Republica Moldova în formarea unui stat cu adevărat independent, bazat pe interesele cetăţenilor din Republica Moldova’, se mai adaugă în declaraţie. (…)”

17.05.2012 Agenţia de ştiri: „Unian” (Ucraina):

„În sudul Ucrainei continuă distribuirea de paşapoarte româneşti”
„Înainte de recensământul populaţiei din Ucraina, România face propagandă în rândul populaţiei moldoveneşti din regiunea Cernăuţi în favoarea schimbării apartenenţei sale naţionale cu cea română. Reprezentanţii societăţilor naţional-culturale moldoveneşti din Ucraina consideră că autorităţile de la Bucureşti adoptă o politică ‘antimoldovenească, xenofobă şi discriminatorie nedeghizată faţă de moldovenii din Ucraina’. (…) Liderii asociaţiilor culturale moldoveneşti din Ucraina solicită MAE ‘să avertizeze conducerea României că distribuirea, în continuare, de paşapoarte româneşti cetăţenilor ucraineni, intensificarea altor acţiuni de românizare a moldovenilor din Ucraina pot provoca conflicte interetnice şi conduce la destabilizarea întregii arhitecturi a securităţii europene’. (…)”

10.09.2012 Publicaţia”YAM.MD” (Republica Moldova):

„Patrioţii Moldovei’ vor organiza un marş, sub lozinca ‘Moldova noastră’, la Iaşi!”
„La ambasadele şi consulatele României vor fi organizate mai multe mitinguri care se vor desfăşura sub lozinca ‘Pentru Moldova!’. Acestea vor fi organizate de partidul ‘Patrioţii Moldovei’ şi vor avea loc la 16 septembrie în faţa reprezentanţelor diplomatice ale României de la Moscova, Sankt-Petersburg, Kiev, Odesa şi Chişinău.
Potrivit unui comunicat de presă al formaţiunii, ‘mitingurile sunt organizate de cetăţeni ai Republicii Moldova, care consideră că România promovează o politică antimoldovenească agresivă în regiune’.
”A venit vremea să-i amintim României despre teritoriile noastre, care au fost practic luate în anul 1859, prin manipulare şi alte metode şmechere..”

10.09.2012 Cotidianul: „Magyar nemzet”, MTI (Ungaria)

“Republica Moldova este o ţară cheie”
”Preşedintele Parlamentului ungar, Kover Laszlo, a afirmat în cadrul unei conferinţe de presă comune cu omologul său de la Chişinau, Marian Lupu, că Republica Moldova este ‘o ţară cheie’ şi că Ungaria poate acorda un sprijin mare pentru realizarea integrării ei în Uniunea Europeană. (…)”

10.09.2012 Publicaţia „YAM.MD” (Republica Moldova):

„Istoria românilor’ serveşte scopului de lichidare a Republicii Moldova”
„Curtea de Apel Chişinău a respins cererea Asociaţiei Istoricilor şi Politologilor ‘Pro-Moldova’, în care reclamanţii au solicitat anularea ordinului ‘Privind predarea istoriei românilor în sistemul învăţământului preuniversitar’. Membrii Asociaţiei ‘Pro-Moldova’ nu sunt de acord nici cu conţinutul, nici cu denumirea disciplinei, calificând acest curs drept xenofob şi naţionalist. ‘Acest manual provoacă ura interetnică şi ofensează demnitatea minorităţilor naţionale, fiind, de asemenea, unul antistatalist, deoarece nu recunoaşte poporul moldovenesc. Autorii manualelor consideră statul moldovenesc ceva întâmplător, iar Basarabia – drept pământ românesc. Însăşi denumirea – «Istoria românilor» – poartă un caracter nazist. Trebuie studiată istoria unei ţări, dar nu istoria unui popor’ (…) su aceste manuale au fost publicate din mijloacele Guvernului român, iar o parte din autori sunt cetăţenii României. (…)”

11.09.2012 Publicaţia: „YAM.MD” (Republica Moldova):

„Patrioţii Moldovei’: 16 septembrie poate deveni o duminică sângeroasă”
„Partidul ‘Patrioţii Moldovei’ a elaborat un plan de contracarare a acţiunilor unioniştilor care pledează pentru lichidarea suveranităţii Republicii Moldova. Astfel, vor fi create echipe de voluntari pentru apărarea patrimoniului istoric al Republicii Moldova, va fi organizat un congres internaţional istoric şi un congres naţional al forţelor promoldoveneşti. De asemenea, Partidul ‘Patrioţii Moldovei’ intenţionează să iniţieze un proces, la un tribunal internaţional, de condamnare a României pentru distrugerea statalităţii moldoveneşti şi genocid împotriva poporului Republicii Moldova. Totodată, reprezentanţii formaţiunii consideră că organizarea pe 16 septembrie în centrul Chişinăului a marşului unioniştilor ar putea provoca vărsări de sânge. ‘Suntem convinşi că unioniştii au nevoie de vărsare de sânge pentru a demonstra că patrioţii duc un război agresiv şi au mers chiar până la uciderea unioniştilor în timpul confruntărilor. După aceste vărsări de sânge, Guvernul nostru se va adresa celui român cu solicitarea de a introduce forţe pentru a aplana conflictul. Guvernul nostru antipopular are toate înţelegerile necesare cu partea română privind apărarea comună a statalităţii şi intervenţia în caz de tulburări în masă şi răscoale. Insă, ştim prea bine că aici vor veni nu trupele române, dar cele ale NATO, iar americanii vor face regula, la fel cum o fac acum în Siria’, a declarat vicepreşedintele Partidului ‘Patrioţii Moldovei’, Alexandr Dobrea.”

12.01.2013 Publicaţia: „YAM.MD” (Republica Moldova) si Adevarul.md:

„Distrugerea României este o cauză nobilă”
„Andrei Safonov, analist politic de la Tiraspol şi fost deputat în Parlamentul Republicii Moldova, susţine într-un comentariu pe site-ul ‘nr2.ru’ că a venit momentul potrivit pentru dezmembrarea României. ‘Faptul că la 13-14 ianuarie la Cernăuţi va avea loc o întâlnire a miniştrilor de externe ai Ucrainei şi Rusiei – Leonid Kozhar şi Serghei Lavrov – nu este întâmplător. România are pretenţii pentru nordul Bucovinei. Aşa că pe lângă reglementarea transnistreană nu este exclus că Moscova şi Kievul vor discuta şi despre coordonarea eforturilor de luptă contra expansionismului românesc’, afirmă politologul de la Tiraspol. Acesta susţine că a trecut timpul paşilor mărunţi. ‘Chiar dacă Rusia şi Ucraina îşi vor unifica eforturile contra urmaşilor lui Ion Antonescu, aceasta nu va da niciun rezultat’. Aceasta pentru că România are o diplomaţie foarte profesionistă şi aliaţi puternici în persoana U.E., S.U.A. şi N.A.T.O.
‘Trebuie să spunem deschis: singurul mod de a scăpa odată şi pentru totdeauna de pericolul românesc – aceasta este încetarea existenţei statului român şi dispariţia sa de pe harta politică a lumii’, declară Safonov.
“ (…)Pentru ‘această cauză nobilă’ ar trebui să-şi unească eforturile toate statele care au de suferit de pe urma Bucureştiului – Rusia, Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria şi Republica Moldova.
Safonov descrie pe scurt şi modul cum poate fi distrus statului roman:
Moldova de peste Prut ar putea fi stat separat sau să se unească cu Republica Moldova, dar fără Transnistria.
Ucraina ar urma să-şi extindă teritoriul încorporând regiunile unde locuiesc ucraineni, iar Moscova ar putea institui un patronaj asupra minorităţii ruse din România.
Ungaria are tot dreptul de a prelua ‘pământurile istorice’, adică Transilvania, iar Bulgaria o parte din Dobrogea.
Astfel se creează premise pentru restabilirea Valahiei, care poate chiar reveni la monarhie (…) astfel România din vânător se transformă în vânat şi doar dispariţia de pe harta lumii a României este singura soluţie pentru o viaţă mai liniştită în regiune.”

10 ianuarie 2012 – Jurnalul Naţional 27 01.2013:

“Csibi Barna l-a comemorat pe Ştefan cel Mare la Chişinău”
Începutul anului 2013 l-a găsit pe Csibi la Chişinău. În data de 10 ianuarie, el l-a comemorat pe Ştefan cel Mare, alături de membrii organizaţiilor “Scutul Moldovenesc” şi “Mişcarea de Tineret Voievod”, cu ocazia împlinirii a 538 de ani de la bătălia de la Podul Înalt (judeţul Vaslui). “Am marcat 538 de ani de la lupta în care voievodul legendar al Moldovei a reuşit cu o oaste de 40.000 de suflete, printre care şi un contingent numeros de secui, să învingă oştirea otomano-valahă condusă de Suleiman Paşa”, a declarat Csibi Barna.
El a depus o coroană la statuia lui Ştefan cel Mare, a oferit declaraţii şi s-a recomandat a fi “un oaspete din România”. “Împotriva armatei otomane şi a valahilor au luptat patrioţii moldoveni împreună cu 5.000 de secui. Şi eu sunt secui şi am venit să îi susţin pe moldoveni”.

În loc de concluzie a acestei prime părţi a cronicii faptelor, un remember necesar, care înlătură orice îndoială că scenariul geopolitic la care ne referim ar fi lipsit de o bază cât se poate de reală, avertismentul preşedintelui Federaţiei Ruse, Vladimir Putin.
Vorbind despre Kosovo la cel de al 20-lea summit Rusia-Uniunea Europeană de la Lisabona, din anul 2007, liderul de la Kremlin a făcut aluzie la posibilitatea revendicării Transilvaniei şi Dobrogei de către Ungaria şi Bulgaria.
La numai o zi după ce România a fost menţionată de preşedintele SUA, George W. Bush, drept unul din statele aflate în ţinta Iranului, Vladimir Putin a menţionat ţara noastră pe lista ţărilor europene care se confruntă cu provocări de natură separatistă. Reiterând poziţia Moscovei în cazul Kosovo, liderul rus le-a sugerat omologilor europeni o abordare mai flexibilă, în spiritul dreptului internaţional, făcând trimitere la problema bască din Spania, respectiv la cea flamandă din Belgia şi, nu în ultimul rând, la „potenţiala problemă” a maghiarilor şi bulgarilor din România. Practic, Putin a făcut o aluzie directă la posibilitatea fragmentării României prin eventualele revendicări ale Transilvaniei şi Dobrogei.
(Va urma)
Autor :Aurel I. Rogojan ”
Sursa: Internetul.
Tu, stimata cititoare si stimate cititor, ce parere ai ?
Aliosa.

09/04/2013

PRIMA ZI, VENETIA

Filed under: Uncategorized — Aliosa @ 7:47 am

Ca unul care incepand cu anul 2002 am vizitat VENEZIA de mai multe ori,
accesand url-ul http://angelaioana.wordpress.com/2013/04/09/,
am ramas impresionat de acuratetea si frumusetea imaginilor fotografiate si postate acolo
si ca atare, mi-am permis ca prin REBLOGGING sa le preiau pe modestul meu blog spre aducere aminte a LOCATIILOR pe unde cu ani in urma am umblat si eu .
2006,V22006,V122006,V16
2006, V13
Ii multumesc pe aceasta cale autoarei acestui frumos post
si-i urez o excursie cat mai frumoasa si placuta
iar domniilor voastre stimate cititoare si stimati cititori,
va lansez propunerea de a vizita VENEZIA caci nu veti regreta !
http://youtu.be/3y7nyClNkwc
Eu as merge in fiecare an la VENEZIA de s-ar putea dar cum nu se poate,
ma bucur de fiecare data cand gasesc pe NET asemenea articole
caci ele imi aduc aminte nu numai de VENEZIA
dar si de niste ANI frumosi din viata mea care au trecut parca prea repede !
Toate cele bune va doresc !
Cu stima si prietenie,
Aliosa.

In asteptare...fac totul cu pasiune...

o zi la VenetiaIMG_7138IMG_7140IMG_7142IMG_7144IMG_7145IMG_7153IMG_7159IMG_7160IMG_7161IMG_7162IMG_7164IMG_7165IMG_7166IMG_7167IMG_7168IMG_7169IMG_7172IMG_7175IMG_7181IMG_7184IMG_7185IMG_7188IMG_7189IMG_7190IMG_7191IMG_7192IMG_7193IMG_7194IMG_7195IMG_7196IMG_7197IMG_7198IMG_7199IMG_7200IMG_7201IMG_7203IMG_7207

Vezi articol original

Pagina următoare »

Blog la WordPress.com.