Alioşa ” File de Jurnal ”

11/01/2016

Remember EMINESCU !!!

Filed under: amintiri — Aliosa @ 9:19 pm

 

143371_mihai_eminescuMihai EMINESCU.

„LINISTE ” !

Nu-i tulburati somnul caci va judeca Domnul !

La 15 ianuarie  2016 se implinesc 166  de ani de la nasterea „LUCEAFARULUI” poeziei romanesti,

Drapelul TARII mele, ROMANIA !
Mihai EMINESCU icon_exclaimdescărcare
Poeziile GENIULUI din Carpati, sunt atat de actuale incat comentariile mele sunt de prisos
si din aceasta cauza, va las pe dumneavoastra stimate cititoare si stimati cititori ai blogului meu
sa va exprimati opiniile vs.actualitatea operei  eminesciene clappinghat

” LUCEAFARUL ” ( fragment)

………………………………………………………………….

”  Cobori în jos, luceafăr blând,
Alunecând pe-o rază,
Pătrunde-n codru şi în gând,
Norocu-mi luminează!

El tremură ca alte dăţi
În codri şi pe dealuri,
Călăuzind singurătăţi
De mişcătoare valuri;

Dar nu mai cade ca-n trecut
În mări din tot înaltul:
– Ce-ţi pasă ţie, chip de lut,
Dac-oi fi eu sau altul?

Trăind în cercul vostru strâmt
Norocul vă petrece,
Ci eu în lumea mea mă simt
Nemuritor şi rece.”

EPIGONII ( fragment )
…………………………………………..
” Iară noi? noi, epigonii?… Simţiri reci, harfe zdrobite,
Mici de zile, mari de patimi, inimi bătrâne, urâte,
Măşti râzânde, puse bine pe-un caracter inimic;
Dumnezeul nostru: umbră, patria noastră: o frază;
În noi totul e spoială, totu-i lustru fără bază;
Voi credeaţi în scrisul vostru, noi nu credem în nimic!”

……………………………………………………………………………..

” Imparat si Proletar ” ( fragment )

………………………………………………………..

” Cu umbre, care nu sunt, v-a-ntunecat vederea
Şi v-a făcut să credeţi că veţi fi răsplătiţi…
Nu! moartea cu viaţa a stins toată plăcerea –
Cel ce în astă lume a dus numai durerea
Nimic n-are dincolo, căci morţi sunt cei muriţi.

Minciuni şi fraze-i totul ce statele susţine,
Nu-i ordinea firească ce ei a fi susţin;
Averea să le aperi, mărirea ş-a lor bine,
Ei braţul tău înarmă ca să loveşti în tine,
Şi pe voi contra voastră la luptă ei vă mân’.

De ce să fiţi voi sclavii milioanelor nefaste,
Voi, ce din munca voastră abia puteţi trăi?
De ce boala şi moartea să fie partea voastră,
Când ei în bogăţia cea splendidă şi vastă
Petrec ca şi în ceruri, n-au timp nici de-a muri?

De ce uitaţi că-n voi e şi număr şi putere?
Când vreţi, puteţi prea lesne pământul să-mpărţiţi.
Nu le mai faceţi ziduri unde să-nchid-avere,
Pe voi unde să-nchidă, când împinşi de durere
Veţi crede c-aveţi dreptul şi voi ca să trăiţi.

Ei îngrădiţi de lege, plăcerilor se lasă,
Şi sucul cel mai dulce pământului i-l sug;
Ei cheamă-n voluptatea orgiei zgomotoase
De instrumente oarbe a voastre fiici frumoase:
Frumseţile-ne tineri bătrânii lor distrug.

Şi de-ntrebaţi atuncea, vouă ce vă rămâne?
Munca, din care dânşii se-mbată în plăceri,
Robia viaţa toată, lacrimi pe-o neagră pâine,
Copilelor pătate mizeria-n ruşine…
Ei tot şi voi nimica; ei cerul, voi dureri!

De lege n-au nevoie – virtutea e uşoară
Când ai ce-ţi trebuieşte… Iar legi sunt pentru voi,
Vouă vă pune lege, pedepse vă măsoară
Când mâna v-o întindeţi la bunuri zâmbitoare,
Căci nu-i iertat nici braţul teribilei nevoi.

Zdrobiţi orânduiala cea crudă şi nedreaptă,
Ce lumea o împarte în mizeri şi bogaţi!
Atunci când după moarte răsplată nu v-aşteaptă,
Faceţi ca-n astă lume să aibă parte dreaptă,
Egală fiecare, şi să trăim ca fraţi! „.

……………………………………………………………

SCRISOAREA a  III-a

a)      Fragment :

………………………………………………….

„Voi sunteţi urmaşii Romei? Nişte răi şi nişte fameni!
I-e ruşine omenirii să vă zică vouă oameni!
Şi această ciumă-n lume şi aceste creaturi
Nici ruşine n-au să ieie în smintitele lor guri
Gloria neamului nostru spre-a o face de ocară,
Îndrăznesc ca să rostească pân’ şi numele tău… ţară! ”

………………………………………………………………………..

( audio , integral)

” Ce-ti doresc eu tie, dulce ROMANIE”

EMINESCU a avut multi dusmani in viata-i scurta ….Din pacate, si dupa trecerea sa in nefiinta si chiar si-n zilele noastre, GENIUL poeziei romanesti a avut si are dusmani din chiar randul celor ce-si zic  ca-s poeti, scriitori, critici,romancieri si jurnalisti dar toti facand parte din acea masa de oameni frustrati, stersi ,invidiosi si TRADATORI de NEAM si TARA ….Lor, LUCEAFARUL poeziei romanesti le-a lasat spre studiu poezia

”  Criticilor mei  ”

Multe flori sunt, dar putine
Rod în lume o să poarte
Toate bat la poarta vietii,
Dar se scutur multe moarte.

E usor a scrie versuri
Când nimic nu ai a spune,
Insirind cuvinte goale
Ce din coada au să sune.

Dar când inima-ti framinta
Doruri vii si patimi multe,
S-a lor glasuri a ta minte
Sta pe toate să le-asculte,

Ca si flori în poarta vietii
Bat la portile gindirii,
Toate cer intrarea-n lume,
Cer vesmintele vorbirii.

Pentru-a tale proprii patimi,
Pentru propria-ti viata,
Unde ai judecatorii,
Nenduratii ochi de ghiata?

Ah! atuncea ti se pare
Ca pe cap iti cade cerul:
Unde vei gasi cuvintul
Ce exprima adevarul?

Critici voi, cu flori desarte,
Care roade n-ati adus –
E usor a scrie versuri
Când nimic nu ai de spus.”

 

Are oare cineva dreptul de a-l judeca pe EMINESCU ?  Dimpotriva…

” EMINESCU sa ne judece”

Sursa imaginilor si fragmentelor postate , internetul .Sursa videoclipurilor postate, YouTube . Multumesc celor care le-au publicat icon_exclaim

Aliosa.

 

Blog la WordPress.com.