Fabule de George Topârceanu !

 

Bună Dimineața !

Cum la mine PLOUĂ  liniștit și la PIAȚĂ  n-o să merg , m-am gândit cât m-am gândit și-am început ca să culeg ,de pe NETUL cu de toate burdușit, ceva să vă-nveselească și mintea s-o vă-ncălzească ! Ca urmare, voi posta țanțoș  ca Greunceanu,

Fabule de TOPÂRCEANU !

” MICROSCOPICĂ
Când pleca odată la război un om
I-a strigat o cioară dintr-un vârf de pom:
– Du-te la oştire, pentru ţara mori
Şi-ţi va da nevasta un copil din flori!
Omul,
Auzind aceasta, n-a mai vrut să plece,
Deci a fost la urma fiindc-a dezertat
Condamnat la moarte şi executat.
Morala:
Cine crede tot ce-i spui
Este vai de capul lui ! 

DOI PRIETENI
Un beţiv, din lumea toată
(Care se numeşte Nae),
Ce fusese rupt odată
De nevasta-sa-n bătaie,
Auzind cum că nevasta
unui prieten i-a cârpit
Şi aceluia o palmă,
foarte mult s-a veselit…
Morala:
Râde ruptul de cârpit ! 

OMUL ŞI RAŢA
Unui om, săracul, într-o dimineaţă,
I-a murit o raţă,
Bietul om, de ciudă, tare s-a-ntristat
Când văzu că-i moartă cu adevărat;
Dar la scurtă vreme, în aceeaşi lună,
I-a murit şi soacra – tot de moarte bună…
Morala:
Să nu pierzi nădejdea, orice-ar fi să fie –
După întristare, vine bucurie !   

CIN’ S-A FRIPT CU CIORBĂ…
Fratele nevestei unui negustor
A venit odată pe la casa lor,
Zicând că la noapte, mâine, cine ştie,
Are gând să plece în călătorie
Şi că prin urmare,
Vrea să-şi sărute sora la plecare.
– Ba să nu pui gura pe nevasta mea,
A strigat bărbatul, ca intri-n belea!
– Şi de ce să nu pun gura, mai cumnate,
Când ştii că mi-e sora şi că eu i-s frate?
– Poţi să-i fii şi tata!, zise omul scurt –
Cin’ s-a fript cu ciorba sufla şi-n iaurt!

VĂDUVA ŞI PITICUL
Zice că demult, odată,
Un pitic s-a însurat
Cu o văduvă bogată
Ce fusese măritată
Cu un mare om de stat.
Şi-o fi dus ea, altădată, o viaţă mai tihnită, –
Dar la urmă şi piticul a făcut-o fericită…
Morala:
Cu munca şi cu răbdare,
Poţi face cât unul mare ! 

GELOZIE
Dacă nu ne-am fi-ntâlnit
(Absolut din întâmplare),
Tu pe altul oarecare
Tot aşa l-ai fi iubit ?

Dacă nu-ţi ieşeam în drum
Ai fi dat cu bucurie
Altuia străin, nu mie,
Mângâierile de-acum ?

Ai avea şi vreun copil
Care, poate (idiotul !)
Ar fi semănat în totul
Cu-acel tată imbecil?

Dar aşa… ce lucru mare
Că-ntr-o zi ne-am întâlnit
Și că-s foarte fericit, –
Absolut din întâmplare! ” 
Sursa : internetul.

Dacă știi și mata o FABULĂ ,
NU  contează a cui este,
apucă-te urgent de treabă,
si ne-o dă nouă de veste !!! 

O  zi de JOI fără PLOI ,că la mine PLOUĂ atât de liniștit

încât bieții pițigoi , sub frunzele pomilor s-au cuibărit ! 
Aliosa 🙂