Alioşa ” File de Jurnal ”

30/07/2017

Pensiile MILITARE, nu sunt pensii SPECIALE !!!

Filed under: generale — Aliosa @ 7:17 pm

În loc de motto :
^ La PLĂCINTE înainte, la RĂZBOI , înapoi ^ 🙂 😦 😦
Analiști de RÂSU-PLÂNSU cu concepții învechite ,
Dau din gură ca turbații,
Despre PENSIILE de STAT militare ,
Hăhăind precum drogații,
Cum că ei, OSTAȘII ȚĂRII,
Au se pare PENSII SPECIALE 🙂 😦 🙂
Și de-aceea, urlă ca CIUMAȚII ,
La adresa OASTEI seculare …………….

Mihai Eminescu
Scrisoarea a III -a .
……………………………………………………….
La un semn, un ţărm de altul, legând vas de vas, se leagă
Şi în sunet de fanfare trece oastea lui întreagă;
Ieniceri, copii de suflet ai lui Allah şi spahii
Vin de-ntunecă pământul la Rovine în câmpii;
Răspândindu-se în roiuri, întind corturile mari…
Numa-n zarea depărtată sună codrul de stejari.

Iată vine-un sol de pace c-o năframă-n vârf de băţ.
Baiazid, privind la dânsul, îl întreabă cu dispreţ:
– Ce vrei tu?
– Noi? Bună pace! Şi de n-o fi cu bănat,
Domnul nostru-ar vrea să vază pe măritul împărat.

La un semn deschisă-i calea şi s-apropie de cort
Un bătrân atât de simplu, după vorbă, după port.
– Tu eşti Mircea?
– Da-mpărate!
– Am venit să mi te-nchini,
De nu, schimb a ta coroană într-o ramură de spini.
– Orice gând ai, împărate, şi oricum vei fi sosit,
Cât suntem încă pe pace, eu îţi zic: Bine-ai venit!
Despre partea închinării însă, Doamne, să ne ierţi;
Dar acu vei vrea cu oaste şi război ca să ne cerţi,
Ori vei vrea să faci întoarsă de pe-acuma a ta cale,
Să ne dai un semn şi nouă de mila Măriei tale…
De-o fi una, de-o fi alta… Ce e scris şi pentru noi,
Bucuroşi le-om duce toate, de e pace, de-i război.
– Cum? Când lumea mi-e deschisă, a privi gândeşti că pot
Ca întreg Aliotmanul să se-mpiedice de-un ciot?
O, tu nici visezi, bătrâne, câţi în cale mi s-au pus!
Toată floarea cea vestită a întregului Apus,
Tot ce stă în umbra crucii, împăraţi şi regi s-adună
Să dea piept cu uraganul ridicat de semilună.
S-a-mbrăcat în zale lucii cavalerii de la Malta,
Papa cu-a lui trei coroane, puse una peste alta,
Fulgerele adunat-au contra fulgerului care
În turbarea-i furtunoasă a cuprins pământ şi mare.
N-au avut decât cu ochiul ori cu mâna semn a face,
Şi Apusul îşi împinse toate neamurile-ncoace;
Pentru-a crucii biruinţă se mişcară râuri-râuri,
Ori din codri răscolite, ori stârnite din pustiuri;
Zguduind din pace-adâncă ale lumii începuturi,
Înnegrind tot orizontul cu-a lor zeci de mii de scuturi,
Se mişcau îngrozitoare ca păduri de lănci şi săbii,
Tremura înspăimântată marea de-ale lor corăbii!…
La Nicopole văzut-ai câte tabere s-au strâns
Ca să steie înainte-mi ca şi zidul neînvins.
Când văzui a lor mulţime, câtă frunză, câtă iarbă,
Cu o ură ne’mpăcată mi-am şoptit atunci în barbă,
Am jurat ca peste dânşii să trec falnic, fără păs,
Din pristolul de la Roma să dau calului ovăs…
Şi de crunta-mi vijelie tu te aperi c-un toiag?
Şi, purtat de biruinţă, să mă-mpiedec de-un moşneag?
– De-un moşneag, da, împărate, căci moşneagul ce priveşti
Nu e om de rând, el este domnul Ţării Româneşti.
Eu nu ţi-aş dori vrodată să ajungi să ne cunoşti,
Nici ca Dunărea să-nece spumegând a tale oşti.
După vremuri mulţi veniră, începând cu acel oaspe,
Ce din vechi se pomeneşte, cu Dariu a lui Istaspe;
Mulţi durară, după vremuri, peste Dunăre vrun pod,
De-au trecut cu spaima lumii şi mulţime de norod;
Împăraţi pe care lumea nu putea să-i mai încapă
Au venit şi-n ţara noastră de-au cerut pământ şi apă –
Şi nu voi ca să mă laud, nici că voi să te-nspăimânt,
Cum veniră, se făcură toţi o apă ş-un pământ.
Te făleşti că înainte-ţi răsturnat-ai valvârtej
Oştile leite-n zale de-mpăraţi şi de viteji?
Tu te lauzi că Apusul înainte ţi s-a pus?…
Ce-i mâna pe ei în luptă, ce-au voit acel Apus?
Laurii voiau să-i smulgă de pe funtea ta de fier,
A credinţei biruinţă căta orice cavaler.
Eu? Îmi apăr sărăcia şi nevoile şi neamul…
Şi de-aceea tot ce mişcă-n ţara asta, râul, ramul,
Mi-e prieten numai mie, iară ţie duşman este,
Duşmănit vei fi de toate, făr-a prinde chiar de veste;
N-avem oşti, dară iubirea de moşie e un zid
Care nu se-nfiorează de-a ta faimă, Baiazid!

Şi abia plecă bătrânul… Ce mai freamăt, ce mai zbucium!
Codrul clocoti de zgomot şi de arme şi de bucium,
Iar la poala lui cea verde mii de capete pletoase,
Mii de coifuri lucitoare ies din umbra-ntunecoasă;
Călăreţii umplu câmpul şi roiesc după un semn
Şi în caii lor sălbatici bat cu scările de lemn,
Pe copite iau în fugă faţa negrului pământ,
Lănci scânteie lungi în soare, arcuri se întind în vânt,
Şi ca nouri de aramă şi ca ropotul de grindeni,
Orizontu-ntunecându-l, vin săgeţi de pretutindeni,
Vâjâind ca vijelia şi ca plesnetul de ploaie…
Urlă câmpul şi de tropot şi de strigăt de bătaie.
În zadar striga-mpăratul ca şi leul în turbare,
Umbra morţii se întinde tot mai mare şi mai mare;
În zadar flamura verde o ridică înspre oaste,
Căci cuprinsă-i de pieire şi în faţă şi în coaste,
Căci se clatină rărite şiruri lungi de bătălie;
Cad asabii ca şi pâlcuri risipite pe câmpie,
În genunchi cădeau pedestri, colo caii se răstoarnă,
Când săgeţile în valuri, care şuieră, se toarnă
Şi, lovind în faţă,-n spate, ca şi crivăţul şi gerul,
Pe pământ lor li se pare că se năruie tot cerul…
Mircea însuşi mână-n luptă vijelia-ngrozitoare,
Care vine, vine, vine, calcă totul în picioare;
Durduind soseau călării ca un zid înalt de suliţi,
Printre cetele păgâne trec rupându-şi large uliţi;
Risipite se-mprăştie a duşmanilor şiraguri,
Şi gonind biruitoare tot veneau a ţării steaguri,
Ca potop ce prăpădeşte, ca o mare turburată –
Peste-un ceas păgânătatea e ca pleava vânturată.
Acea grindin-oţelită înspre Dunăre o mână,
Iar în urma lor se-ntinde falnic armia română.

Pe când oastea se aşează, iată soarele apune,
Voind creştetele nalte ale ţării să-ncunune
Cu un nimb de biruinţă; fulger lung încremenit
Mărgineşte munţii negri în întregul asfinţit,
Pân’ ce izvorăsc din veacuri stele una câte una
Şi din neguri, dintre codri, tremurând s-arată luna:
Doamna mărilor ş-a nopţii varsă linişte şi somn.
Lângă cortu-i, unul dintre fiii falnicului domn
Sta zâmbind de-o amintire, pe genunchi scriind o carte,
S-o trimiţă dragei sale, de la Argeş mai departe:
„De din vale de Rovine
Grăim, Doamnă, către Tine,
Nu din gură, ci din carte,
Că ne eşti aşa departe.
Te-am ruga, mări, ruga
Să-mi trimiţi prin cineva
Ce-i mai mândru-n valea Ta:
Codrul cu poienele,
Ochii cu sprâncenele;
Că şi eu trimite-voi
Ce-i mai mândru pe la noi:
Oastea mea cu flamurile,
Codrul şi cu ramurile,
Coiful nalt cu penele,
Ochii cu sprâncenele.
Şi să ştii că-s sănătos,
Că, mulţămind lui Cristos,
Te sărut, Doamnă, frumos.”

 ^ Guvernul pregateste sa adopte saptamana viitoare un OUG prin care modifica Legea pensiilor  pentru politie, armata si servicii secrete.

Potrivit acestora, proiectul de ordonanta este pregatit in mare secret de ministrul Muncii, Olguta Vasilescuimpreuna cu un grup restrans din care face parte si secretarul de stat din Ministerul Justitiei Mariana Mot. Initiatorul proiectului de OUG ar urma sa fie, insa, Ministerul de Finante.
Potrivit surselor Hotnews, acesta ar fi motivul real pentru care Liviu Dragnea a anuntat convocarea sesiunii extraordinare a Parlamentului pentru miercuri.
Prin acest proiect de OUG se schimba radical modul de calcul al pensiilor speciale, astfel incat politistii, militarii si ofiterii din serviciile secrete care se vor pensiona in baza noilor reguli vor avea o pensie mult mai mica decat daca s-ar pensiona in baza legii in vigoare.
Zvonurile ca Guvernul ar urma sa schimbe Legea pensiilor speciale au determinat deja plecari masive din sistem in ultimele saptamani. Vezi detalii in articolul publicat de Cristian PantaziProblema majora in sistemul de securitate: Pensionari pe banda rulanta in armata, politie si servicii secrete de frica schimbarii legii pensiilor militare.
 
 
Potrivit surselor HotNews.ro, modificarea iminenta a Legii pensiilor speciale a determinat si plecarea de la sefia Serviciului de Telecomunicatii Speciale a generalului Marcel Opris,care s-a pensionat la cerere, potrivit unui decret semnat miercuri de presedintele Klaus Iohannis.
 
Si liderul Sindicatului Politistilor, Dumitru Goarna, a anuntat ca Guvernul pregateste sa schimbe regulile pensionarii pentru politisti.
Potrivit surselor Hotnews.ro, exista la acest moment tensiuni majore in sistem, atat in armata, cat si in politie si servicii secrete. Toti acestia sunt nemultumiti, evident, de perspectiva de a pierde bani la pensionare.
Unii interpreteaza gestul Guvernului si ca o sanctiune, insa realitatea este ca Guvernul se confrunta cu o nevoie acuta de bani la buget, iar pensiile speciale sunt foarte mari.
Nu este clar la acest moment daca premierul Mihai Tudose va accepta proiectul in varianta Ministerului Muncii.
Potrivit informatiilor Hotnews, magistratii nu vor fi inclusi in acest proiect de OUG, insa nu este exclus ca, dupa adoptarea OUG-ului care va taia pensiile speciale pentru militari, guvernul PSD sa treaca la taierea pensiilor speciale a judecatorilor si procurorilor, avand in vedere ca ar ramane singura categorie profesionala cu conditii diferite de pensionare fata de celelalte. 
Potrivit surselor HotNews, modificarea Legii pensiilor speciale ar urma sa figureze pe ordinea de zi a sedintei Consiliului Superior de Aparare a Tarii (CSAT), programata pentru marti.
Ministrul Muncii, Lia Olguta Vasilescu, a declarat in repetate randuri ca e nevoie de o regandire a pensiilor pentru politie, armata si servicii speciale, date fiind cuantumurile mult mai mari decat cele ale pensiilor obisnuite. Si Liviu Dragnea, presedintele PSD, a vorbit despre pensiile speciale in ultimele luni.
Premierul Mihai Tudose a declarat vineri „ca nu se va intampla asa ceva”, iar „ministrul Tutuianu a gasit o formula prin care acest sistem sa ramana in vigoare, indiferent de ceea ce se intampla cu legea pensiilor”.

Citeste mai multe despre    legea pensiilor speciale • militari^   
DOAMNE, ocrotește-i pe ROMÂNI !!! 🙂 🙂 🙂

Alioșa !!! 🙂 🙂 🙂

Blog la WordPress.com.