Alioşa

14/05/2018

Decizii ale CCR mai putin mediatizate !!!

Filed under: generale — Aliosa @ 8:35 am

sibiu1-00-de-persoane-la-marsul-pentru-viata-din-sibiu-familia-este-de-la-dumnezeu58368În loc de motto:
Pentru a se înțelege cât mai bine cele ce urmează în GHILIMELELE de rigoare ,
este bine a se CITI cu atenție mărită și debarasare de sentimente politice partizane,
TITLUL V din CONSTITUȚIA ROMÂNIEI ,versus CURTEA CONSTITUȚIONALĂ,art.142,143,144,145,146 și 147 !!!  🙂  🙂  🙂 16473705_396779107350487_6887776446151671819_nimage005

De-a lungul anilor,sub diverse pretexte, în cadrul procedurilor judiciare, avocați ai politicienilor anchetați sau trimiși în judecată au ridicat mai multe excepţii de neconstituționalitate care au trecut cu succes de filtrul Curții Constituționale a României(CCR) și care s-au soldat cu achitări sau cu dosar.

Iată cele mai importante decizii prin care CCR a pus frână luptei anti-corupţie:

” 1. Anchete cu zurgălăi și cu anunțarea tuturor persoanelor.
Decizia CCR nr. 496 din 23 iunie 2015, referitoare la excepția de neconstituționalitate a dispozițiilor art.335 alin.(4) din Codul de procedură penală a avut ca urmare publicitatea procedurii în dosarele având ca obiect confirmarea ordonanțelor prin care se dispune infirmarea clasărilor.

Atunci, Curtea Constituțională a decis cu majoritate de voturi că sintagma „fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului” din articolul „Judecătorul de cameră preliminară hotărăste prin încheiere motivată, în camera de consiliu, fără participarea procurorului și a suspectului sau, după caz, a inculpatului, asupra legalitătii și temeiniciei ordonanței prin care s-a dispus redeschiderea urmăririi penale” este neconstituțională.

Astfel, în toate aceste cauze s-au citat persoanele faţă de care s-au efectuat cercetări, chiar dacă dosarul era într-o fază nepublică. În acest mod, persoanele indicate în actul de sesizare au aflat despre existența anchetei, iar după redeschiderea urmăririi penale procurorii au fost în imposibilitatea de a solicita mandate de supraveghere tehnică.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de Avocatul Poporului. Excepția a trecut cu 6 la 3 voturi după ce judecătorii Daniel Morar, Simona Maya Teodoroiu și Petre Lăzăroiu au făcut opinie separată.

2. Liber la afaceri pentru funcționarii publici.
Decizia CCR 603 din 6 octombrie 2015 cu privire la infracțiunea de conflict de interese.

Potrivit unui raport al DNA, acesta decizie a creat o stare de incertitudine cu privire la incriminarea faptelor săvârşite de funcționari publici care participă la luarea unei decizii prin care este favorizată o societate cu care s-au aflat anterior în relații comerciale.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată la Judecătoria Pătârlagele și vizează dispozițiile art. 301 din Codul penal, adică „Fapta funcționarului public care, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, a îndeplinit un act ori a participat la luarea unei decizii prin care s-a obținut, direct sau indirect, un folos patrimonial, pentru sine, pentru soțul său, pentru o rudă ori pentru un afin pană la gradul II inclusiv sau pentru o altă persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de foloase de orice natură, se pedepsește cu închisoarea de la unu la 5 ani și interzicerea exercitării dreptului de a ocupa o funcție publică”.

În urmă analizei, Curtea a decis ca sintagma „raporturi comerciale” din cuprinsul dispozițiilor art.301 alin.(1) din Codul penal este neconstituţională pe motiv că încriminarea conflictului de interese în mediul privat reprezintă o incălcare nejustificată a libertăţii economice și a dreptului la muncă al persoanelor.

Hotărârea prin care sintagma amintită a fost declarată neconstituțională a fost luată în unanimitate.

3. O decizie prietenoasă cu evaziunea fiscală.
O altă hotărâre controversată a fost decizia CCR din 7 mai 2015 cu privire la infracțiunile de evaziune fiscală săvarşite în modalitatea reținerii și nevărsării sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă.

Notarul public Mihaela Liliana Chiș din Cluj, trimisă în judecată pentru evaziune fiscală, a contestat articolul 6 din Legea nr.241/2005 pentru prevenirea și combaterea evaziunii fiscale.

Articolul „constituie infracțiune și se pedepsește cu închisoare de la un an la 6 ani reținerea și nevărsarea, cu intenție, în cel mult 30 de zile de la scadentă, a sumelor reprezentând impozite sau contribuții cu reținere la sursă” a fost declarat neconstituțional pe motiv că noțiunea de „impozite sau contribuții cu reținere la sursă” nu este clar definită, nu este precisă și nu este previzibilă.

Decizia a fost luată cu 5 voturi din nouă. Judecătorii Petre Lăzăroiu, Valer Dorneanu, Simona–Maya Teodoroiu şi Tudorel Toader au votat pentru respingerea excepției că inadmisibilă deoarece nu are legătură cu cauza.

Potrivit unor specialiști în drept consultați de G4 media.ro, decizia CCR este surprinzătoare având în vedere ca a fost atacată o lege în aplicare din 2005. De atunci, practica judiciară a fost clară și s-a conturat corespunzător, deci nu se poate reține că textul criticat era lipsit de previzibilitate.

Urmare a acestei hotărâri, pe 5 octombrie 2015, Curtea de Apel Cluj a decis achitarea Mihaelei Liliana Chis, deoarece faptă a fost dezincriminata. Presa a relatat că Mihaela Liliana Chis este prietenă de familie cu Daniel Morar.

4. Dezincriminarea abuzului în serviciu.
Decizia 405 din 2016 a CCR a definit și dezincriminat parțial infracțiunea de abuz în serviciu.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată în fața instanței supreme de avocații Alinei Bica și ea critică definiția infracțiunii de abuz în serviciu care ar fi fost „lipsită de previzibilitate și accesibilitate, deoarece din modul de definire al infracțiunii nu poate fi determinată cu exactitate sintagma „nu îndeplinește un act sau îl îndeplinește în mod defectuos”. După deliberări, CCR a ajuns la concluzia că sintagma „indeplineste în mod defectuos” nu poate fi interpretată decât în sensul că îndeplinirea atribuției de serviciu se realizează „prin incălcarea legii”.

În continuare, Curtea a mai decis că neîndeplinirea ori îndeplinirea defectuoasă a unui act trebuie analizată numai prin raportare la atribuții de serviciu reglementate expres prin legislația primară, adică legi și ordonanțe ale Guvernului. Hotărârea a fost luată în unanimitate.

Această decizie a dus la închiderea mai multor dosare penale și la achitarea mai multor inculpați.

În noiembrie 2017, șefa DNA Laura Kovesi arată ca la nivelul anului 2016, în rechizitoriile pe care DNA le-a făcut pe infracțiunea de abuz în serviciu, sechestrele instituite de procurori au fost de 263 milioane de euro. „Anul acesta, după redefinirea abuzului în serviciu printr-o decizie a CCR, 245 de dosare au fost clasate, iar 188 de milioane de euro rămân nerecuperate”.

Un dosar mediatizat soldat cu achitare este cel al fostului primar al Sectorului 1, Adrian Chiliman, trimis în judecată de DNA alături de alți doi complici, după ce ar fi emis o autorizație de funcționare pentru o terasă fără acordul vecinilor.

Judecătoria Sectorului 1 a arătat în motivarea din 30 martie 2017 că „Din studierea rechizitoriului se constată că în cauză acuzația se raportează la incălcarea de către cei trei inculpați a atribuțiilor stabilite printr-o hotărare a consiliului local Sector 1, respectiv H.C.L. nr. 181/2013, și nu la o lege în accepțiunea Curții Constituționale a României, astfel că începând cu data de 08.07.2016, eventuală faptă a inculpaților nu mai poate atrage răspunderea penală”.

5. Prag pentru abuzul in serviciu.
Prin decizia 392 din 2017, Curtea Constituțională a admis o excepție de neconstituționalitate invocată de fosta soție a lui Liviu Dragnea, Bombonica Prodan.

Curtea a stabilit atunci că legiuitorul are obligația de a reglementa pragul valoric al pagubei și intensitatea vătămării dreptului sau interesului legitim rezultate din comiterea faptei de abuz în serviciu.

Mai exact, judecătorii constituționali au arătat că dispozițiile articolului 248 din Codul penal din 1969 sunt constituționale în măsura în care prin sintagma “îndeplinește în mod defectuos” din cuprinsul acestora se înțelege “îndeplinește prin incălcarea legii“. Articolul menționat are următoarea formă:

“Fapta funcționarului public, care, în exercițiul atribuțiilor sale de serviciu, cu stiintă, nu îndeplinește un act ori îl îndeplinește în mod defectuos și prin această cauzează o tulburare insemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unităti din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani”.
Aceasta a fost mai mult o decizie de interpretare a legii care urmează să fie folosită de fosta soție a lui Liviu Dragnea în dosarul în care sunt judecați pentru abuz în serviciu în dosarul angajărilor ilegale de la PSD Teleorman.

6. S-a dezincriminat și tentativa de abuz.
Decizia 458 din 2017 a CCR cu privire tot la abuzul în serviciu a fost luată în urma sesizării Curții de către Romeo Stavarache, fostul primar al municipiului Bacău, trimis în judecată pentru fapte de corupție.

Apărătorii acestuia au invocat faptul că art.15 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție, ar fi fost formulat ambiguu. Curtea Constituțională a admis cererea și a decis că tentativa de abuz în serviciu nu trebuie să fie pedepsită.

În urmă acestei hotărâri, Curtea de Apel Albă l-a achitat definitiv pe Romeo Stavarache la data de 19 aprilie 2017, după ce judecătorii au ținut cont de decizia CCR.

Pe fond, Stavarache a fost condamnat la o pedeapsă de 3 ani cu suspendare după ce a aprobat ilegal repartizarea unei locuințe din fondul localitv de stat pentru un funcționar al primăriei.

7. Neglijența în serviciu, numai dacă se incalcă legislația primară.
O altă decizie controversată a CCR a fost cea cu numărul 518 din 2017. Prin acesta, Curtea Constituțională a redefinit noțiunea de neglijență în serviciu. Astfel, pedepsele se aplică doar în cazul încălcării legislației primare.

Excepția de neconstituționalitate a fost ridicată de un inculpat judecat pentru neglijență în serviciu de Curtea de Apel Bacău. El a susținut că art. 249 alin.1 din Codul penal din 1969 și ale art.298 din Codul penal ar fi neconstituționale. CCR a arătat că cele două articole sunt constituționale în măsura în care prin sintagma “îndeplinirea ei defectuoasă” din cuprinsul acestora se înțelege “îndeplinirea prin incălcarea legii”.

Ce spune articolul 249, privind neglijența în serviciu: „Incălcarea din culpă, de către un funcționar public, a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă s-a cauzat o tulburare insemnată bunului mers al unui organ sau al unei instituții de stat ori al unei alte unităti din cele la care se referă art. 145 sau o pagubă patrimoniului acesteia ori o vătămare importantă intereselor legale ale unei persoane, se pedepsește cu închisoare de la o lună la 2 ani sau cu amendă”.
Ce spune articolul 298 CP ? Neglijența în serviciu: “Incălcarea din culpă de către un funcționar public a unei îndatoriri de serviciu, prin neîndeplinirea acesteia sau prin îndeplinirea ei defectuoasă, dacă prin această se cauzează o pagubă ori o vătămare a drepturilor sau intereselor legitime ale unei persoane fizice sau ale unei persoane juridice, se pedepsește cu închisoare de la 3 luni la 3 ani sau cu amendă“.

8. Protecție pentru avocați.
În iunie 2017, CCR a stabilit că avocații condamnați definitiv nu pot fi excluși din barou dacă au fost condamnați definitiv fără a se clarifica sintagma faptei “de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”.

Excepția de neconstituționalitate viza două articole din legea Legea nr.51/1995 pentru organizarea și exercitarea profesiei de avocat și a fost ridicată de Dumitru Rebegea, fost judecător și ulterior avocat, condamnat definitiv la 5 ani și 6 luni închisoare cu executare pentru fapte de corupție.

“Curtea a constatat că sintagma „de natură să aducă atingere prestigiului profesiei” din cuprinsul art.14 lit.a) din Legea nr.51/1995 contravine art.1 alin.(5) din Constituție, redactarea acesteia fiind lipsită de claritate și precizie, având în vedere că nu se precizează în mod clar acele infracțiuni care aduc atingere prestigiului profesiei de avocat“, se arată în hotărârea CCR.
Hotărârea a fost binevenită pentru avocații sau foștii magistrați transformați în avocați condamnați definitiv care au reușit, astfel, să profeseze în sistemul juridic.

9. Încă o piedică pentru procurori.
O altă decizie a CCR care îngreunează munca anchetatorilor este hotărârea 562 din 19 septembrie 2017, prin care s-a stabilit că, pe lângă soții și rudele de gradul I, pot refuza să dea declarații ca martor în dosare concubinii sau foștii concubini.

Excepția a fost ridicată de un suspect de omor în cadrul unui proces judecat de Tribunalul Neamț. Decizia a fost luată cu majoritate de voturi, Valer Dorneanu a făcut opinie separată. Potrivit unor surse judiciare, prin acesta decizie CCR se transformă în legiuitor pozitiv și obligă la modificarea legii în vederea introducerii concubinilor/amanților ca persoane ce nu pot depune mărturie.

10. Dedicație.
Pe 21 septembrie 2017, Curtea Constitutionala declara neconstitutional un articol din legea privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepția a fost ridicată de Oana Andrea Schmidt – Hăineală, fost presedinte al CSM, care a contestat retragerea sa din functia de secretar de stat in Ministerul Justitiei de catre procurorul general. CCR a constat cu respectiva ocazie „că soluția legislativă care nu precizează condițiile încetării detașării judecătorilor sau procurorilor este neconstituțională”. In urma acestei decizii, Schmit Haineala a castigat procesul de la instanta suprema si a anulat decizia CSM prin care i-a incetat detasarea in cadrul MJ.

11. Un precedent periculos.
Anul 2017 a marcat o premieră, respectiv o decizie a Curții Constituționale care a analizat pentru prima dată temeinicia unei sesizări penale, competentă exclusivă pană la acel moment a organelor judiciare. Astfel, prin Decizia Curții Constituționale numărul 68 din februarie 2017, se „constată că a existat și există un conflict juridic de natură constitutională între Direcția Natională Anticorupție și Guvernul României, generat de acțiunea DNA de a-și arogă atribuția de a verifica legalitatea și oportunitatea unui act normativ, respectiv celebra Ordonanță de urgentă a Guvernului nr.13/2017, cu incălcarea competențelor constituționale ale Guvernului și Parlamentului. Urmare a acestei hotărâri, procurorii au clasat dosarul adoptării Ordonanatei 13/2017, act normativ care a scos în stradă sute de mii de oameni în semn de protest. Decizia CCR a fost luată cu opinia separată a Liviei Stanciu care a arătat că „nu se poate stabili o imixtiune a Ministerului Public în exercitarea competenței Guvernului de inițiere și adoptare a Ordonanței de urgentă a Guvernului nr.13/2017”.

12. Decizie pentru un singur om.
Pe 3 octombrie 2017, CCR emitea una dintre cele mai contestate decizii prin care o obligă pe șefa DNA, Laura Kovesi, să participe la audierile Comisiei parlamentare privind alegerile din 2009, așa numita Comisie de anchetă privind “sufrageria lui Oprea”.

Astfel, Curtea, cu majoritate de voturi, “constată obligația doamnei Laura Codruța Kövesi de a se prezența în fața Parlamentului României – Comisia specială de anchetă a Senatului și Camerei Deputaților pentru verificarea aspectelor ce țin de organizarea alegerilor din 2009 și de rezultatul scrutinului prezidențial și de a furniza informațiile solicitate sau de a pune la dispoziție celelalte documente sau mijloace de probă deținute, utile activitătii comisiei”, se arată în motivarea deciziei la sesizarea președinților Camerelor privind existența unui conflict juridic de natură constitutională între Parlament și Ministerul Public”, se arată în motivarea hotărârii.

Practic, prin această decizie, CCR a dat o hotărare pentru o singură persoană. Sesizarea CCR a fost făcută de Liviu Dragnea, președintele Camerei Deputaților și de Călin Popescu Tăriceanu, președintele Senatului și viza un conflict juridic constituțional între Parlament și Parchetul General.

13. Pică și mandatele de siguranță națională.
Pe 28 februarie 2018, Curtea Constituțională admitea o excepție de neconstituționalitate și a constatat că sintagma „aduc atingere gravă drepturilor și libertătilor fundamentale ale cetătenilor români” cuprinsă în Legea nr.51/1991 privind securitatea naţională a României este neconstituţională.

Articolul 3 lit.f) din Legea nr.51/1991 privind securitatea natională a României are următorul cuprins: „Constituie amenintări la adresa securitătii naționale a României următoarele: f)subminarea, sabotajul sau orice alte acțiuni care au că scop inlăturarea prin fortă a instituțiilor democratice ale statului ori care aduc atingere gravă drepturilor și libertătilor fundamentale ale cetătenilor romani sau pot aduce atingere capacitătii de apărare ori altor asemenea interese ale tării, precum și actele de distrugere, degradare ori aducere în stare de neîntrebuințare a structurilor necesare bunei desfăsurări a vieții social-economice sau apărării naționale.”
În bază acestui articol se obțineau cele mai multe mandate de la judecători pentru fapte suspecte că ar fi afectat siguranță națională. Judecătorii au explicat într-un comunicat că “au constatat că legiuitorul trebuie să realizeze o distincție între faptele care aduc atingere gravă drepturilor și libertătilor fundamentale ale cetătenilor și care pot fi calificate drept chestiuni ce țin de dreptul penal, pe de o parte, și acele fapte care sunt îndreptate împotriva drepturilor și libertătilor unei colectivităti/comunităti (de rasă, origine etnică, religie, etc), care, prin numărul de indivizi care îi aparțin, determină amploarea faptelor îndreptate împotriva acesteia, putând reprezenta o amenințare la adresa securitătii naționale, pe de altă parte“.

Judecătorii constituționali susțin că sintagma criticată nu este clară și nici previzibilă, așa cum ar trebui să fie o normă. Decizia nu a fost încă motivată, hotărârea find luată cu majoritate de voturi.
Excepția a fost ridicată de avocații milionarului Beniamin Rus, trimis în judecată de DNA în 2015, alături de Alexandru Kiss Iosif Francisc, fost vicepreședinte al Consiliului Județean Bihor, cei doi fiind acuzați de spălare de bani și abuz în serviciu.

Din colegiul de conducere al Curții de Apel Oradea face parte judecătorul Mihail Udroiu, finul Alinei Bica, fosta șefă a DIICOT, trimisă în judecată în mai multe dosare de procurorii DNA.

14. Durata controlului judiciar, în aer.
Pe 22 februarie 2018, CCR a decis că o sintagmă din articolul art.15.1 alin.(8) din Codul de procedură penală este neconstituțională. Articolul are următorul conținut: „In cursul judecătii în primă instantă, durata totală a controlului judiciar nu poate depăsi un termen rezonabil și, în toate cazurile, nu poate depăsi 5 ani de la momentul trimiterii în judecată.” Judecătorii au hotărât că că sintagma „in primă instantă” este neconstitutională.

Magistrații au constatat că în legislația actuală, durata controlului judiciar în fază de apel nu este reglementată. În aceste condiții, până apare noua lege, durata controlului judiciar în fază de apel este incertă. Excepția de neconstituționalitate a fost luată într-un dosar al Curții de Apel București, în care a fost condamnat un escroc care a vândut online bijuterii și ceasuri de lux sub identitate falsă. Această incertitudine privind durata controlului judiciar în faza de apel convine condamnaților în prima instanță care pot pleca fără probleme din țară cu scurt timp înainte de pronunțarea unei decizii definitive.

15. Dezincriminarea conflictului de interese.
Pe 1 februarie 2018, Curtea Constituțională a stabilit că modificările aduse legii de funcționare a Agenției Naționale de Integritate de coaliția parlamentară este constitutională. Astfel, CCR a decis că aleșii găsiti în conflict de interese sau în stare de incompatibilitate în perioada 2007-2013 scapă de interdicții. “Curtea a constatat că încetarea de drept a interdicției aplicate deputatului/ senatorului pe o perioadă de 3 ani de a mai ocupă o funcție publică nu anulează interdicția astfel aplicată, ci doar inlătură efectele acesteia pentru viitor”, se arată în motivarea deciziei.

Potrivit unui răspuns al ANI către romaniacurata.ro, 675 de parlamentari și aleși locali ar fi scăpat de acuzațiile de incompatibilitate și conflict de interese prin intermediul acestei legi.

Într-un final, legea i-a amnistiat doar pe parlamentari deoarece “în perioada 2003-2007 dispozițiile privind conflictul de interese în exercitarea calitătii de deputat sau senator se aplicau și acestora, fără a se indică, în mod expres, cazurile de conflict de interese, iar în perioada 2007-2013 este o situație normativă relativ confuză din moment ce, deși aceștia aveau obligația de a depune declarație de interese, instituția extrapenală a conflictului de interese nu se aplică în privință deputaților și senatorilor”, se arată în motivarea deciziei.

În urma acestei hotărâri, 46 de actuali sau foști parlamentari au fost amnistiați, deși au fost descoperiți incompatibili sau în conflict de interese de ANI. Printre numele care scapă astfel de interdicția de a mai ocupă o funcție publică se află Iancu Iulian, Mădălin Voicu, Marian Neacșu, Mate Andras Levente sau Mihăiță Calimente. Decizia în CCR a fost luată cu majoritate de voturi, trei din nouă judecători făcând opinie separată: Daniel Morar, Mircea Ștefan Minea și Mona Pivniceru.

Legile organizării judicare modificate în Comisia Iordache și votate în Parlament au trecut, în mare parte, de controlul Curții Constituționale. Ele s-au întors în Comisie, însă pentru scurt timp, deoarece vor fi puse în acord cu deciziile CCR și vor trece fără probleme. Astfel, din pachetul nou de legi, CCR a decis că înființarea unei Secții în cadrul Parchetului General care să ancheteze exclusiv magistrați este o măsură constituțională. Judecătorul raportor pe acesta chestiune a fost chiar Daniel Morar, fost șef al DNA, cel care a votat acum pentru știrbirea competențelor Direcției anticorupție.

16. Au tăiat din atribuțiile președintelui.
O altă lege declarată în acord cu Constituția de către CCR a fost reducerea prerogativelor președintelui în procedura de numire a conducerii instanței supreme. Astfel, potrivit unei propuneri legislative care a trecut deja de filtrul CCR, CSM primește atribuții de numire și revocare a conducerii ÎCCJ, iar președintele României este eliminat din procedură. „Sectiile Consiliului Superior al Magistraturii au următoarele atribuții referitoare la carieră judecătorilor și procurorilor: b) numesc și revocă din funcție președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai Înaltei Curți de Casație și Justitie”, prevede articolul votat deja în Comisia Iordache.

CONTEXT. În ultimii trei ani, deciziile CCR asupra cărora nu plutesc semne de întrebare au putut fi numărate pe degete. Astfel, pe 6 martie 2018, Curtea a decis că parlamentarii nu pot face acte de comerț.

Legea transmisă la promulgare președintelui Klaus Iohannis pe 30 decembrie anul trecut avea ca obiect modificarea Legii nr. 161/2003 în sensul eliminării incompatibilitătii funcțiilor de deputat, senator, membru al Guvernului, prefect, subprefect, primar, viceprimar, primar general și viceprimar al municipiului București, președinte și vicepreședinte al consiliului județean cu calitatea de comerciant persoană fizică.

În unanimitate, CCR i-a dat dreptate președintelui care a trimis legea înainte de promulgare la Curtea Constituțională și a arătat că dispozițiile legale pentru modificarea Legii nr.161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnitătilor publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, sunt neconstituționale.

În aceeași zi, CCR stabilea că procurorii din Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) pot fi aleși președinți ai instituției, în condițiile în care, în ultimii ani, tot mai mulți politicieni susțin că procurorii trebuie excluși din categoria magistraților și transformați în funcționari cu statut special. Până în acest moment, la nivelul CSM s-a folosit cutuma că predintele instituției să fie ales dintre judecători, iar vicepreședintele dintre procurori” Sursa: internetul .
5647056_e48d7

 

 

 

 

 

 

 

DSCN0086Alioșa .

Reclame

10 comentarii »

  1. @ ALLL !!!
    Bună dimineața lume virtulă ! 🙂
    Dintre sutele de ȘTIRI care mai de care mai ” nașpa” , am selectat doar câteva :

    1) Aș fi vrut să NU mai vorbesc depre președintele Klaus Werner Iohannis dar………………….faptele lui NU mă LASĂ !!! 😦 😦 😦
    https://www.libertatea.ro/stiri/legea-referendumului-din-nou-la-ccr-scrutinul-pentru-definirea-familiei-amanat-2251601

    2) Aflat la BLAJ chipurile cu ocazia împlinirii a 170 de ani de la ” Proclamația de Blaj” dar în REALITATE aflat în CAMPANIE ELECTORALĂ prezidențială NEOFICIALĂ ,președintele ROMÂNIEI, Klaus Werner Iohannis a ATACAT VERBAL din NOU coaliția de guvernare PSD&ALDE îndemnând voalat pe SUSȚINĂTORII săi ( #rezist&USR&PNL&PDL ) să IASĂ în STRADĂ ca să………………….PROTESTEZE ,
    crezând în MINTEA lui RĂZBUNĂTOARE că se va AJUNGE iarăși în situația din 2015 când, PREMIERUL PSD&ALDE, Victor Viorel Ponta ȘANTAJAT de ”statul paralel ” și-a dat DEMISIA iar la GUVERNAREA ROMÂNIEI a ajund OMUL lui și al lui Soroș , Dacian ,Cioloș care, timp de UN AN de ZILE a DUS ROMÂNIA ÎNAPOI cu 20 de ani…………………………….
    MESAJUL subtil al președintelui Iohannis a avut IMEDIAT EFECT căci, în câteva ZECI de minute locația din fața GUVERNULUI PSD&ALDE s-a UMPȘLUT de tot felel de ACOPERIȚI, FRUSTRAȚI, PLĂTIȚI, ASMUȚIȚI , haștagrezișteni și bucureșteni PNL&PDL&USR&SRI…………………..,
    ÎNARMAȚI cu BORDURI și STÂLPI din țevi METALICE ca să ÎNCONJOARE după spusele lor …………..,perimetrul Guvernului PSD&ALDE ………………..
    dar care, CONTONDENTE fiind, la o ÎNCĂIERARE provocată TOT de EI 😦 puteau deveni INSTRUMENTE ale MORȚII………………..

    3) Astăzi la Ierusalim are loc deschiderea oficială a ambasadei Statelor Uniteale Americii.
    La recepția de ieri, organizată de ministrul de Externe al Israelului, au lipsit reprezentanții Europei occidentale,
    însă ,au fost prezenți oficiali din Ungaria, Cehia și România.

    4) ITALIA ,țară membră NATO și UE ca și ROMÂNIA ,
    , țara în care locuiește și FIICA mea CĂSĂTORITĂ în 2001 cu un inimos și onest ITALIAN 🙂
    țara în care am fost de mai multe ori pentru a-mi vedea NEPOȚELUL EMANUEL
    https://aliosapopovici.wordpress.com/2013/09/13/
    se îndreaptă către o guvernare populistă !!! 🙂 😦 🙂
    După două luni de blocaj politic, Mișcarea 5 Stele și partidul anti-imigrație Liga Nordului au ajuns la un acord în privința unui program comun de guvernare. Liderii celor două partide îi vor PREZENTA astăzi președintelui Sergio Mattarella propunerea pentru funcția de premier…………….

    O săptămână mai BUNĂ și mai FRUMOASĂ decât cea trecută
    persoanelor virtuale care au COMENTAT și dat LIKE articolului anterior 😦 precum și celor ce urmează a trece pe AICI !!! 🙂 🙂 🙂
    Alioșa .

    Comentariu de Aliosa — 14/05/2018 @ 8:38 am | Răspunde

  2. sereno inizio di settimana

    Comentariu de newwhitebear — 14/05/2018 @ 2:42 pm | Răspunde

    • Grazie mille, Gian Paolo ! 🙂
      Sereno inizio di settimana anche a te e alla tua famiglia ! 🙂
      Alioșa ! 🙂

      Comentariu de Aliosa — 15/05/2018 @ 6:15 am

    • ciao

      Comentariu de newwhitebear — 15/05/2018 @ 5:17 pm

  3. @ ALLL !!! 🙂 🙂 🙂

    Ion si Geo isi fac vacantele separat.
    Ion se intoarce din vacanta de iarna multumit.

    – Ei, si pe unde ai umblat, Ioane?
    – Prin Suedia, măi ! 🙂
    – Si cum sunt scandinavele?
    Ion dă din colt in colt, nu dă un raspuns clar.
    Acasa, cauta in dictionar.
    -„Aha, scandinave-adica femeile de acolo! 🙂
    Cum de nu am stiut, să mă fi laudat, ca aveam cu ce !”

    Anul urmator, Ion se intoarce din vacanta bronzat.
    – Ei, Ioane, pe unde ai mai fost?
    – Grecia, tara frumoasa, măi ! 🙂
    – Ei, dar Elenele?
    Ion ramane iar mut. Nervos, acasa, cauta din nou in dictionar:
    – „Aha, femei de acolo!”

    Un an mai târziu, Ion se intoarce iar bronzat.
    – Si cum a fost in Egipt, Ioane? 🙂
    – Frumos, cald, camile, alea, alea…
    – Si piramidele? 🙂
    – Cu batic pe cap !!! 🙂 🙂 🙂
    Alioșa !!! 🙂 🙂 🙂

    Comentariu de Aliosa — 15/05/2018 @ 6:23 am | Răspunde

  4. ”Mai sînt cîteva veri
    de trăit sub soare.
    Cîteva cîntece și tăceri
    roditoare.

    Cîțiva strălucitori
    ani de ramură verde si flori.
    Cîteva popasuri cu sfat
    și vin in pahare de turnat.

    Cîteva sărutări mai sînt,
    pîna la sărutarea ta pămînt.
    nu va certați, prieteni drumeți,
    pentru nălucirile-acestei vieti.”

    Comentariu de magda — 15/05/2018 @ 6:49 am | Răspunde

    • Bună seara Magda ! 🙂
      Frumoase VERSURI 🙂 subtil MESAJUL dar,
      ” Qui prodest” ??? 🙂 😦 🙂

      Nu degeaba la facerea lumii, Dumnezeu,
      ca să-i ajute pe oameni să prospere, a hotărât să dea câte două virturţi fiecărei naţii !! 🙂 🙂
      Astfel,
      elveţienii sunt ordonaţi şi respectuoşi,
      nemţii – disciplinaţi şi raţionali,
      englezii – perseverenţi şi studioşi,
      japonezii – muncitori şi răbdători,
      polonezii – hotărâţi şi buni meseriaşi,
      francezii – culţi şi rafinaţi,
      spaniolii – veseli şi ospitalieri.

      La ROMÂNI, i-a spus îngerului consilier că românii vor fi inteligenţi, cinstiţi şi buni politicieni !!! 🙂 🙂 🙂
      După ce a publicat hotărârea în „Monitorul celest”, îngerul a remarcat faptul că românii au 3(trei ) 🙂 🙂 🙂
      virtuţi, spre deosebire de toţi ceilalţi, care au numai 2(două ) 😦 😦
      şi l-a întrebat pe Dumnezeu dacă astfel nu ar depăşi celelalte naţii.
      „Aşa e, a spus Dumnezeu ! 🙂
      Să revenim cu o Ordonanţă de Urgenţă, pentru că virtuţile nu se mai pot lua înapoi, în care spunem că .
      NIMENI nu va putea folosi mai mult de două în acelaşi timp”.
      Astfel ,se explică de ce :

      1) ROMÂNII care sunt inteligenţi şi cinstiţi nu fac politică,
      2) cei cinstiţi şi care fac politică nu sunt inteligenţi,
      3) iar cei care fac politică şi sunt inteligenţi nu sunt cinstiţi !! 🙂 😦

      O vară cât mai frumoasă ! 🙂
      Alioșa ! 🙂

      Comentariu de Aliosa — 16/05/2018 @ 10:33 pm

  5. Salutări matinale din nordul țării, Alioșa! 🙂
    A ajuns CCR-ul ăsta să fie un fel de divinitate în gura căruia se uită toți românii și așteaptă confirmări sau infirmări. Nu am fost la curent cu toate deciziile de mai sus, de aceea îți mulțumesc că le-ai redat. Fiind forul suprem al legalității, firește că nu avem să le punem la îndoială, doar să ne mirăm uneori. La urma urmei, tot oameni sunt și ei, supuși greșelilor și pasiunilor. 😉
    Să auzim mai multe de bine, Sandule! 🙂

    Comentariu de racoltapetru6 — 15/05/2018 @ 6:50 am | Răspunde

    • Salutări la ceas de seară, Petru ! 🙂
      Dacă e să ÎNȚELEGEM corect CONSTITUȚIA ROMÂNIEI ,
      vrei nu vrei , DECIZIILE CCR trebuie RESPECTATE de TOATĂ LUMEA 🙂 de la ” vlădică la opincă ” ! 🙂
      Și eu vreu ” să auzim mai multe de bine ” 🙂 dar ,
      NU vezi că UNII ne OBLIGĂ să AUZIM mai mult de RELE decât de BINE ??? 😦 😦 😦
      Dar, vorba POETULUI :
      ” De-o fi una, de-o fi alta, ce e scris și pentru noi, bucuroși le-om duce toate, de e PACE, de-i RĂZBOI ” !!! 🙂 😦 🙂
      Sandu ! 🙂

      Comentariu de Aliosa — 16/05/2018 @ 10:51 pm

  6. Buna ziua Aliosa. O sambata cu bucurii si tot ce ti-ai propus sa realizezi ❗ ❤
    Presedintele pe langa ca este in campanie electorala nelegala mai mult are interes sa darame guvernul asa ca face valuri sa obtina cat mai multi ignoranti si spalati pe creier pentru miscarea pe care a facut-o cu manuta lui Orban L. Arunca tara in nenorocire mare acest superinteligent care in afara de orgoliu nu scutura nimic folositor Romaniei. Pe mine cel mai tare ma deranjeaza ca am fost obligata prin voturile unora sa-l suport pe distrugatorul Basescu 10 ani iar acum asist la demolatorul Iohanis cum pune tara la pamant si o da pe tava celor ce i-au dat medalii si bani de parca ar mosteni el pamantul . Nu l-am vazut sa faca un gest de omenie pentru o familie amarata cu copii. Are bani cu sacii dar prostia si neghiobia lui i-au impietrit sufletul si nu viseaza decat la propriul bine si confort. Sa-l vada Dumnezeu ca oricum nu-i sunt primite rugaciunile unui astfel de om (dupa mine nu e decat un papusar de colectie).
    Sa ne ajute Dumnezeu sa nu reuseasca ca tare rau ma necajesc cand vad ca merg degeaba la vot si un vandut de tradator isi bate joc de votul meu. Sanatate si sa speram ca vom reusi sa le trecem pe toate ❤

    Comentariu de Beta — 19/05/2018 @ 12:13 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: