Alioşa ” File de Jurnal ”

07/06/2021

Românii trebuie să știe că PNRR-ul lui Ghinea&Cîțu&Johannis este o utopie.Punctul pe ” I”/72 .

Filed under: generale — Aliosa @ 8:27 am

UTOPÍE, utopii, s. f. 1. Ideal, concepție politică sau socială generoasă, dar irealizabilă (din cauza condițiilor obiective date). 2. Proiect imaginar, fantezist, irealizabil. – Din fr. utopie

SURSA : DEX ’98 (1998)

Sursa imaginilor sus postate , INTERNETUL ! 🙂

” Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – departe de nevoile partenerilor sociali

George Marinescu
Ziarul BURSA , 03 iunie

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) a fost prezentat public, ieri, de prim-ministrul Florin Cîţu, după multe discuţii şi încercări de conturare a acestuia. Programul care va aduce susţinere financiară importantă pentru trei sectoare – Transporturi (6,7 miliarde euro), Educaţia (3,6 miliarde de euro) şi Sănătatea (2,4 miliarde de euro) este detaliat în 1203 pagini şi mai multe anexe.

Şeful Guvernului a arătat că, din cele 29,2 miliarde euro alocate prin PNRR, vor fi construiţi 450 kilometri de autostradă, vor fi construite sute de şcoli şi creşte, spitale – primul ar urma să fie gata în anul 2024 – şi vor fi renovate mai multe unităţi sanitare.

Referitor la faptul că, din cei 29,2 miliarde euro, aproape 16 miliarde sunt împrumuturi, premierul Florin Cîţu a spus: „România are nevoie acută de investiţii. Aceste împrumuturi pe care le luăm prin PNRR se vor duce doar în investiţii. Oricum ne împrumutam pentru a investi în România, iar împrumuturile pe care luăm prin PNRR sunt la o dobândă mult mai mică, de zero şi ceva la sută. Pentru România reprezintă un plus că ne putem împrumuta la aceste dobânzi şi vom investi foarte mult într-un termen foarte scurt”.

PNRR conţine şi o componentă importantă de reformă, despre care prim-ministrul Cîţu a precizat că aceasta ar fi fost demarată oricum de actualul guvern, dar acum este un motiv în plus deoarece este finanţată din fondurile Uniunii Europene.

„Vorbim despre reforma sistemului de pensii. Ne dorim un sistem de pensii bazat pe contributivitate şi sustenabil. Vorbim despre reforma justiţiei: reparăm ce au stricat alţii în ultimii ani de zile. În privinţa reformei companiilor de stat, aceasta are drept scop oprirea sifonării banilor publici. În cadrul reformei salarizării în sectorul public, vom lega direct performanţa de venitul celor care lucrează acolo”, a spus şeful Guvernului care a menţionat că banii care vin prin PNRR vor ajunge în toate colţurile ţării.

La rândul său, vicepremierul Dan Barna a menţionat că prin PNRR este asigurată o distribuire echitabilă a fondurilor, că banii vor ajunge în toate cele opt regiuni de dezvoltare din ţară, că nu va fi lăsat nimeni în urmă şi că autorităţile locale trebuie să se implice în reuşita implementării acestui plan, pentru că resursele sunt la îndemâna acestora.

Vicepremierul Kelemen Hunor a susţinut că PNRR reprezintă „un proiect de ţară, extrem de echilibrat, un proiect socio-economic, care în următorii ani va garanta prosperitatea penntru toţi cetăţenii, un plan care va dezvolta şi va uni societatea pe termen mediu şi lung”.

La rândul său, Cristian Ghinea, ministrul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a precizat că, deşi PNRR a fost trimis la Comisia Europeană, acest document nu este definitiv şi că aşteaptă sugestii din partea celor care vor citi planul şi vor constata că anumite lucruri pot fi îmbunătăţite.

„Suntem în proces de evaluare, mai putem schimba, mai putem updata. (…) După părerea noastră, planul corespunde celor şase piloni stabiliţi de Comisia Europeană şi recomandărilor de ţară din rapoartele Comisiei din 2019 şi 2020. PNRR impulsionează creşterea economică şi nu are impact major asupra mediului. Avem un plan echilibrat, mai avem de lucru în anumite puncte, pentru că ştim feedback-ul Comisiei. Urmează o scrisoare de evaluare din partea Comisiei şi apoi vom vedea dacă mai este ceva de schimbat”, a spus Cristian Ghinea.

În privinţa monitorizării acestui plan, ministrul de resort a menţionat că în PNRR sunt incluse 500 de jaloane şi ţinte, care vor fi monitorizate de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene care va trimite, la fiecare şase luni, o situaţie către Comisia Europeană pentru deblocarea sumelor necesare.

„Tot PNRR-ul va fi auditat de către Autoritatea de audit din cadrul Curţii de Conturi. (…) Va mai exista un comitet public de monitorizare care se va întâlni o dată la trei luni cel puţin, din care vor face parte reprezentanţii administraţiilor locale, reprezentanţii organizaţiilor neguvernamentale şi reprezentanţii patronatelor şi sindicatelor, care va întocmi şi el rapoarte cu privire la implementarea PNRR”, a spus ministrul Cristian Ghinea.

• Cinci proiecte majore în energie

Conform documentului publicat ieri de Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, din cei 29,217 miliarde euro, 12,013 miliarde euro (40,88%) sunt destinaţi investiţiilor şi reformelor din zona verde, iar 5,894 miliarde euro (20,08%) pentru componenta digitală. După cum se poate observa, din punctul de vedere al distribuirii sumelor, PNRR-ul depus de guvern la Comisia Europeană depăşeşte procentul stabilit la Bruxelles pentru componenta verde (37%), dar abia se încadrează în procentul privind componenta digitală (20,08%), ceea ce poate constitui o problemă în următoare perioadă de evaluare şi negociere.

Banii care vor fi alocaţi de Uniunea Europeană prin PNRR trebuie accesaţi până cel târziu la 31 decembrie 2023, iar proiectele finanţate prin acest program trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026. În caz contrar, sumele trebuie returnate. Primii bani din PNRR ar putea veni în luna octombrie.

PNRR este structurat pe şase piloni. În pilonul I, sunt alocaţi 1,88 miliarde euro pentru managementul apei – din care cei mai mulţi bani se vor duce către reţelele de apă şi canalizare ce vor fi realizate în localităţile care au sub 2000 de locuitori. Pentru împăduriri sunt alocate 1,37 miliarde euro, în timp ce proiectele din managementul deşeurilor vor fi finanţate în total cu 1,2 miliarde euro. Infrastructura de transport are partea leului în PNRR, cu o alocare totală de 7,6 miliarde euro, din care se vor realiza 450 kilometri de autostrăzi, se va construi metroul din Cluj care va avea nouă staţii, va fi finanţat şi metroul din Bucureşti şi va fi reabilitată şi modernizată o parte din infrastructura feroviară a ţării.

Prin cele 2,2 miliarde euro alocate prin Fondul pentru Valul Renovării vor fi eficientizate energetic şi reabilitate peste 2000 de clădiri ale instituţiilor publice, precum şi mai multe blocuri de locuinţe.

Domeniul energiei este finanţat cu 1,62 miliarde euro pentru proiecte privind energia regenerabilă şi infrastructură de gaz cu hidrogen. Din document reiese că investiţiile mari, care vor absorbi peste 700 milioane euro, vor fi doar cinci. Primul se referă la construirea unei centrale pe gaze de 159 MW, parc fotovoltaic de 100 MW şi instalaţie pentru producerea hidrogenului verde şi captare CO2, realizate de asocierea Romgaz- GSP Power, la Halânga, Mehedinţi, care va fi finanţat din PNRR cu 320 milioane euro. Al doilea priveşte construirea unei centrale pe gaz de 159 MW, parc fotovoltaic de 20 MW, instalaţie de producere a hidrogenului verde şi captare CO2, realizate de asocierea Romgaz- GSP Power la Constanţa, care va primi din PNRR 265 milioane euro. Hidroelectrica va primi 100 milioane euro pentru producerea de hidrogen verde, Nuclearelectrica va fi finanţată cu 28 milioane euro pentru realizarea la Cernavodă a unui parc fotovoltaic şi pentru producere şi stocare hidrogen verde, iar Electrica va primi 50 milioane euro, pentru o investiţie în stocarea energiei electrice, cu o capacitate instalată de 50 MW şi pentru o reţea de încărcare pentru vehiculele electrice.

Restul de bani, majoritatea vor merge în reţelele de gaze naturale cu hidrogen şi conectarea gospodăriilor la reţelele respective, precum şi pe transportul electric şi cele 650.000 de staţii de încărcare care ar urma să fie făcute în toată ţara. Pentru apelurile competitive de proiecte sunt destinate 300 milioane de euro.

Pe pilonul II, pentru cloud guvernamental şi sisteme publice digitale interconectate sunt alocaţi 1,89 miliarde euro. Din aceşti bani se vor realiza şi cărţile de identitate electronice pentru 8,5 milioane de cetăţeni. Despre acest lucru, vicepremierul Dan Barna a spus: „8,5 milioane de cetăţeni vor avea carte de identitate electronică. Este un prim pas spre digitalizare care nu ne fură sufletele şi nici nu ne perverteşte celulele”.

Pilonul III este destinat reformelor fiscale, reforma sistemului de pensii şi suport pentru sectorul privat, cercetare, dezvoltare şi inovare şi reforma companiilor de stat. Acest pilon este finanţat cu 2,94 miliarde euro.

2,32 miliarde euro sunt alocaţi pentru pilonul IV care va finanţa proiectele din turism, cultură şi fondul local (pentru administraţiile publice locale) pentru tranziţia verde şi digitală.

Pentru Sănătate – mai precis pentru fondul pentru spitale şi creşterea accesului la sănătate, în pilonul V sunt alocaţi 2,45 miliarde euro. Reformele din domeniul social sunt finanţate cu 217 milioane euro, iar cele din administraţia publică şi justiţie cu 155 milioane euro.

În fine, pilonul VI, România Educată are o alocare totală de 3,6 miliarde euro.

• Florin Jianu, preşedinte CNIPMMR: „Am obţinut doar să fim membri în comitetul de monitorizare a PNRR”

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

Reprezentanţii mediului privat de afaceri sunt nemulţumiţi de modul în care a fost întocmit PNRR, mai ales că 1,3 miliarde euro sunt daţi de către Guvern către Banca Europeană de Investiţii şi către Fondul European de Investiţii pentru realizarea unor instrumente financiare care, din păcate, vor ajuta foarte puţine companii mici şi medii din ţara noastră.

„Noi am solicitat crearea unui program naţional de start-up-uri, granturi pentru redresarea economică a companiilor care să includă şi componente de digitalizare. Din păcate, decidenţii politici au mers foarte mult pe instrumente financiare care, în opinia noastră, nu sunt de ajuns pentru situaţia actuală în care se află mediul de afaceri din ţara noastră. Este o nemulţumire a noastră pentru că am cerut ca reformele să fie făcute şi pentru instituţiile financiare româneşti şi cu ajutorul lor. De exemplu, Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM-uri trebuia să se regăsească în PNRR. Există alocată o sumă de 20 milioane euro, dar nu se ştie exact pentru ce: legată de înfiinţarea Băncii de Dezvoltare sau pentru asistenţă tehnică pentru FNGCIMM pentru dezvoltarea capacităţii administrative privind derularea instrumentelor financiare”, ne-a declarat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România.

În ceea ce priveşte afirmaţiile reprezentanţilor Guvernului referitoare la faptul că firmele din România vor avea întâietate la contractarea lucrărilor pe proiectele derulate în infrastructura de transport, în energie, în sănătate şi în educaţie, domnul Jianu a precizat că pentru a nu rămâne doar la stadiul de declaraţii politice, cerinţa CNIPMMR este „de a face exact cum se întâmplă în PNRR-ul Germaniei”.

„Adică să existe obligativitatea ca minimum 30% din contractele respective să fie încheiate cu IMM-urile din ţara noastră pe fiecare domeniu: infrastructură, achiziţii, software, etc.. Noi asta am solicitat şi vom vedea dacă se va pune în implementare”, ne-a declarat Florin Jianu, care a mai menţionat: „Singurul lucru pe care am reuşit să îl obţinem din partea guvernului este înfiinţarea unui comitet de monitorizare a PNRR în care să fie membri şi reprezentanţii partenerilor sociali. Acest lucru ne-a fost promis de premierul Florin Cîţu şi aşteptăm să fie pus în practică”.

• Dumitru Fornea, raportor al CESE: „PNRR nu clarifică alocaţiile bugetare pentru sectorul energetic ce are la bază folosirea cărbunelui”

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

În documentul trimis de Guvern către Comisia Europeană, se insistă pe reform privind decarbonizarea sistemului energetic, dar nu conţine o anvelopă bugetară care să se potrivească cu nivelul de ambiţie al autorităţilor, care fac trecerea de la un model energetic la altul fără să prevadă banii necesari pentru acest lucru, ne-a spus Dumitru Fornea, secretar general al Confederaţiei Sindicale Naţionale Meridian şi raportor al Comitetului Economic şi Social European (CESE).

„PNRR prezentat de guvern nu clarifică alocaţiile bugetare pentru actualul sector energetic care are la bază folosirea cărbunelui. Decarbonizarea e folosită ca un pretext pentru alocaţiile bugetare din PNRR, dar nu se vine cu soluţii pentru zonele afectate, care au câteva sute de mii de oameni, care sunt neglijaţi prin actuala formă depusă la Bruxelles. Bănuiesc că reformele pentru decarbonizare se vor face prin Fondul de Tranziţie Justă, dar banii de acolo sunt insuficienţi. Nu văd banii alocaţi pentru Complexul Energetic Valea Jiului, ca soluţie intermediară, soluţie cuprinsă în reforme. Ministrul Energiei a anunţat că se vor găsi resurse financiare, dar nu înţelegem cum şi nu este clar în acest moment. Sperăm că regiunile în tranzitie să nu fie lăsate de izbelişte, pentru că în Valea Jiului şi în bazinul Olteniei se vor pierde zeci de mii de locuri de muncă, iar oamenii de acolo vor avea nevoie de asistenţă specializată, care din păcate nu va veni din PNRR”, ne-a spus Dumitru Fornea.

Domnia sa a precizat că modul în care se vor utiliza sumele din PNRR a fost ghidat şi condiţionat de Comisia Europeană, urmând ca finanţările pentru alte domenii să fie făcute din cadrul financiar european multianual 2021-2027.

„Ni s-a spus că PNRR are un scop specific şi Comisia Europeană doreşte să ghideze investiţiile în noile tipuri de energii care să realizeze rezilienţa statelor membre. Sunt fonduri condiţionate pe care nu le poţi dirija aşa cum vrei. Cu toate acestea, cred că vom avea o problemă de capacitate administrativă privind absorbţia acestor fonduri şi că există riscul ca autorităţile să stea cu ochii după prea multe proiecte, dar să implementeze în realitate foarte puţine dintre acestea”, a menţionat secretarul general al CSN Meridian.

El s-a referit şi la sumele alocate pe partea de mobilitate electrică, unde în PNRR se vorbeşte foarte mult despre automobilitate.

„Pe noi ne loveşte faptul că se discută doar din perspectivă rutieră şi nu din perspectiva pe care o are dezvoltarea transportului feroviar cu propulsie electrică. La noi, reţeaua de transport feroviar în privinţa navetelor regionale este destructurată, spre deosebire de vestul Europei, iar acolo unde mai există este făcută prin intermediul unor automotoare pe bază de combustibili fosili. Un alt aspect care nu este luat în considerare în mod serios este cel reprezentat de externalităţile electromobilităţii auto. Se pleacă de la ideea că o maşină electrică este neapărat ecologica, or acest lucru nu este adevărat în proporţie de 100%, pentru că bateriile folosite sunt realizate cu materii prime critice, iar circularitatea produselor respective lasă deocamdată de dorit. Sunt beneficii evidente pe partea reducerii emisiilor de CO2, dar pe partea deşeurilor electrice vor fi probleme în perioada post-PNRR”, ne-a precizat Dumitru Fornea.

• Gabriel Rodrigo Maxim, preşedinte FSTFR: „Nu mai există niciun proiect în PNRR referitor la materialul rulant feroviar”

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

În PNRR-ul depus la Comisia Europeană a scăzut numărul proiectelor privind infrastructura feroviară şi se dau bani pentru autostrăzi şi pentru metrou, în condiţiile în care, în ultimii 31 de ani, toate guvernele au avut ca obiectiv principal construirea de autostrăzi în detrimentul întreţinerii căilor ferate, ne-a spus Gabriel Rodrigo Maxim, preşedintele Federaţiei Sindicatelor Transportatorilor Feroviari din România (FSTFR).

„Autostrăzile nu le vedem încă – cu excepţia anumitor tronsoane, banii se duc în ele, iar în acest timp infrastructura feroviară se degradează continuu. Situaţia este destul de urâtă pentru calea ferată, în condiţiile în care transportul feroviar este un transport verde pentru care sunt fonduri alocate special de Comisia Europeană. Se pare însă că acest lucru nu interesează pe nimeni atât timp cât în privinţa materialului rulant feroviar nu mai există niciun proiect, deşi în forma iniţială a PNRR era prinsă achiziţia a 30 de rame electrice noi. Mai mult, ministrul transporturilor vorbea despre trenuri pe hidrogen, dar nu am văzut niciun astfel de proiect în PNRR. În condiţiile în care Autoritatea pentru Reformă Feroviară nu a achiziţionat trenuri noi până la finalul anului trecut şi nu a făcut proiecte pentru înlocuirea trenurilor vechi, nu vom avea nimic. Din proiectele înscrise în PNRR s-ar putea spune că transportul feroviar nu mai interesează pe nimeni din actualul guvern”, ne-a declarat preşedintele FSTFR.

Rodrigo Maxim a precizat că proiectele pe infrastructură feroviară care au rămas în PNRR, sunt acolo deoarece există interes la nivelul Uniunii pentru cele trei coridoare pan-europene de transport pe calea ferată, „coridoare care practic ne transformă într-o ţară de tranzit”.

„În Anul Feroviar European este foarte ciudat ce se întâmplă. În acest an, toată Europa se laudă cu trenuri noi şi infrastructură feroviară ce permite circulaţie cu viteze mari, iar autorităţile noastre nu vor să modernizeze toată infrastructura şi nici să cumpere trenuri noi, iar noi nu înţelegem de ce. În Anul Feroviar European, noi suntem ruşinea Europei, în privinţa infrastructurii feroviare şi a materialului rulant. O să vină finalul anului 2023 şi operatorii de transport feroviar din România nu vor fi primiţi la licitaţie, din cauza ofertei tehnice foarte scazute pe care o vor avea. Este inadmisibil ce se întâmplă. Domnul ministru nu ştie sau nu i se spune că se anulează trenuri de călători din lipsă de locomotive sau din lipsă de mecanici. Într-o zi, la nivelul întregii ţări, CFR anulează trei trenuri din aceste două cauze”, a afirmat Gabriel Rodrigo Maxim.

El a menţionat că, din acest motiv, feroviarii vor organiza un nou protest la sfârşitul aceste luni, după ce în prealabil, în 8 iunie se vor întâlni în Parlament cu reprezentanţii principalelor partide politice pentru a găsi împreună o soluţie privind calea ferată din ţara noastră.

• Adrian Teban, preşedintele AOR: „Trebuia ca decizia referitoare la priorităţile de investiţii să fie descentralizată, la nivel local”

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

Reprezentanţii administraţiilor publice locale consideră că prin PNRR Guvernul a centralizat deciziile privind proiectele de investiţii pe plan local care ar urma să fie finanţate din fondurile europene.

Ceea ce ne-am dorit noi este destul de slab reprezentat faţă de ceea ce Guvernul a întocmit şi de aceea este responsabilitatea autorităţilor centrale să implementeze ce şi-au dorit. Noi am fi vrut ca decizia în privinţa priorităţilor de investiţii să fie descentralizată la nivel local. Pe programele anterioare au fost finanţate diverse priorităţi, iar acum era momentul ca să fie finanţate alte priorităţi locale, care sunt stringente. Ne-am fi dorit ca cel puţin pilonul privind rezilienşa administraţiei publice locale să fi stabilit că decizia ne aparţine cu privire la proiectele de interes local. Acest lucru este o prioritate. Considerăm că decizia trebuie să pornească de jos în sus şi nu invers în privinţa proiectelor finanţate din fondurile europene, deoarece reprezentanţii administraţiilor locale cunosc mai bine ce are nevoie comunitatea respectivă, ne-a declarat Adrian Teban, preşedintele Asociaţiei Oraşelor din România, primar al oraşului Cugir.

• Nicolae Sărdărescu, membru în Consiliul Director AOR: „PNRR – o cometă care deja s-a stins pentru oraşele mici şi mijlocii”

Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă - departe de nevoile partenerilor sociali

Reprezentanţii Asociaţiei Oraşelor din România (AOR) sunt nemulţumiţi că prin actualul PNRR au acces iar la finanţare localităţile din mediul rural, în timp ce peste 200 de oraşe mici şi mijlocii nu primesc finanţare, aşa cum nu au primit nici pe programele derulate până acum.

„PNRR a fost o mare speranţă pentru noi.

Acum este ca o cometă care deja s-a stins prin scoaterea de la finanţare a unităţilor administrativ-teritoriale care sunt membre ale asociaţiei noastre. Aşteptam rezilienţa, ni se promitea sume egale, la localităţi egale, pentru investiţii de mare importanţă pentru localităţile noastre: sănătate, apă, canalizare,etc.. Am trimis proiecte care se aflau aproape de maturitate, dar nu au fost aprobate de autorităţile de la Bucureşti. Toate oraşele mici şi mijlocii nu au avut acces la fonduri de infrastructură, în timp ce autorităţile din mediul rural au avut. Timp de şapte ani, localităţile cu până în 2000 de locuitori au avut acces pe PNDR si PNDL pentru apa şi canalizare, dar nu le-au făcut şi acum sunt introduse în PNRR, în timp ce proiectele noastre sunt neglijate. Suntem peste 200 de oraşe care nu am avut şi nu avem acces la fondurile europene. Noi nu oferim servicii doar locuitorilor oraşelor pe care le conducem, ci şi localităţilor din preajmă, din mediul rural. Există cazuri în care un oraş oferă servicii – medicale, educaţie, etc. pentru 20 de localităţi din mediul rural aflate în apropiere”, ne-a declarat Nicolae Sărdărescu, membru în Consiliul Director AOR şi primar al oraşului Horezu.

Domnul Sărdărescu s-a declarat pesimist şi în privinţa accesării fondurilor alocate prin cadrul bugetar european multianual 2021-2027, deoarece nu avem constituite şi autorizate de Uniunea Europeană autorităţile de management pentru proiecte, ceea ce va duce şi la întârzierea elaborării ghidurilor de finanţare.

Înţelesul cuvântului rezilienţă introdus de Comisia Europeană în context nu este acelaşi cu definiţia iniţială din Dicţionarul Explicativ al Limbii Române.

Conform acesteia din urmă, rezilienţă este definită mărimea caracteristică pentru comportarea materialelor la solicitările prin şoc, egală cu raportul dintre lucrul mecanic efectuat pentru ruperea la încovoiere, prin şoc, a unei epruvete şi valoarea iniţială a ariei secţiunii transversale în care s-a produs ruperea respectivă.

Tot drept rezilienţă este desemnată capacitatea unui corp de a reveni la forma şi dimensiunea iniţială după deformare. Pe baza acestei definiţii, ulterior, s-a adăugat un sens metaforic, înţeles preluat şi de DEX, drept tâlc secundar al cuvântului rezilienţă şi anume cpacitatea cuiva de a reveni la normalitate după suferirea unui şoc (emoţional, economic, şamd).” .

Sursa :

https://www.bursa.ro/planul-national-de-redresare-si-rezilienta-departe-de-nevoile-partenerilor-sociali-62383343

Iar în final de POSTARE-REPUBLICARE 🙂

reamintesc FROMÂNILOR că la ORA ACTUALĂ , POLITICIENII din partidul de suflet al lui Klaus WERNER Johannis , în loc să LUPTE în cadrul coaliției de guvernare PNL(PDL)&USRPLUS&UDMR pentru PROPĂȘIREA ROMÂNIEI ,

se LUPTĂ între ei pentru ȘEFIA PNL(PDL) 😦 😦 😦

  • CONCRET , lupta pentru șefia partidului lui Klaus WERNER Johannis dintre premierul Florin Cîțu și președintele PNL(PDL) ,Ludovic Orban la Congerul PNL(PDL) din 25 septembrie 2021 este de DREPT și de FAPT lupta pentru putere între PEDELIȘTII lui Emil Boc , Raluca Țurcan și nu numai
și

Despre lupta pentru ȘEFIA PNL(PDL) recomand URL-ul :

https://pressone.ro/lupta-liberalilor-pentru-putere-decisa-de-cercuri-de-interese-retele-si-crestini-habotnici-de-ce-ar-trebui-sa-ne-pese-de-alegerile-din-pnl

Alioșa .

8 comentarii »

  1. Bună dimineața, Alioșa!🙋🍵☀️🕊️✌️
    Chiar credeai că va fi altceva?😏😁
    O zi de luni frumoasă!🤗🌼

    Comentariu de AureliaAlbAtros — 07/06/2021 @ 10:23 am | Răspunde

    • Bună seara, Aurelia ! 🙂
      NORMAL că NU am CREZUT ” că va fi altceva ” ! 🙂
      Doar ” analfabeții funcționali ” din ” România educată” a lui Klaus WERNER Johannis au CREZUT
      în MINCIUNILE, ipocriziile , DEMAGIGIILE și PROMISIUNILE electorale din anul 2020 ale liderilor PNL(PDL) și USRPLUS 😦 😦 😦
      și ale agentului lor electoral nr 1 de la Palatul Cotroceni ………………………….

      # reziștii lui Barna&Cioloș în general dar președintele PNL(PDL) ,Ludovic Orban , în special , ” când erau în OPOZIȚIE ,
      tunau și fulgerau” împotriva NEPOTISMULUI celor din ” PE-SE-DE” care și-au ANGAJAT la STAT toate rudele , paparudele și vrăjitoarele……………..

      Când au pus mâna pe CIOLAN , au fost cuprinși ” deîndată” de BOALA UITĂRII și au FĂCUT mai RĂU ca cei dinaintea lor !!! 😦 😦 😦

      https://aliosapopovici.wordpress.com/2021/05/22/

      https://aliosapopovici.wordpress.com/2021/05/26/

      iar când la conducerea TVR a ajuns o persoană AGREATĂ de PNL(PDL) & Ludovic Orban , prima ei măsură a fost să-și etaleze proastele obiceiuri folosit ” pas cu pas” chiar de cei care au NUMIT-O !!! 😦 😦 😦

      CONCRET :
      spre sfârșitul lunii mai, realizatorul emisiunii ” România 9 ” difuzată la o oră de maximă audiență ( 21.00)
      l-a avut ca INVITAT special pe liderul PSD ,Marcel Ciolacu .
      La un moment dat , moderatorul emisiunii , Ionuț CRISTACHE ,
      l-a întrebat pe președintele PSD , Marcel Ciolacu ce părere are despre numirea fostei ministrese a MAI ,
      pesedista Carmen Dan, pe nu știu ce funcție ,
      la nu știu ce instituție ,
      la care Ciolacu i-a răspuns :

      – ” Credeam că mă întrebați de VRĂJITOAREA care a fost numită de Orban la TVR ” ( făcea referire la directoarea TVR) ……………..

      Degeaba a încercat IONUȚ CRISTACHE ” s-o dreagă ” 🙂 căci cele spuse de Ciolacu erau deja în drum virtual sau mesaj telefonic spre ” vrăjitoarea” cu pricina.
      Dar , ca să nu mai dau ” apă la moară” DELATORILOR mei ,
      îți recomand spre LECTURARE link-urile de mai jos :

      https://www.capital.ro/ramona-saseanu-sustinuta-de-pnl-noua-sefa-a-tvr-giurco-a-pierdut-sustinerea.html

      https://www.capital.ro/noul-director-general-interimar-al-tvr-s-a-facut-de-ras-la-audierile-din-parlament-ramona-saseanu-a-aratat-grave-lacune-de-cultura-generala.html

      https://www.capital.ro/rares-bogdan-a-spus-adevarul-despre-numirea-ramonei-saseanu-la-sefia-tvr-cum-a-ales-ludovic-orban.html

      După ce s-a terminat respectiva emisiune ,am fost SIGUR că IONUȚ CRISTACHE va avea de suferit 😦
      iar ” VRĂJITOAREA” se va RĂZBUNA indirect pe el !!! 😦 😦 😦

      Mulți din presă au spus vrute și nevrute despre MUTAREA emisiunii ” România 9 ” de la ora 21.00 la ora 17.00 🙂 😦 🙂

      https://www.stareapresei.ro/video-emisiune-de-cosmar-romania-9-a-lui-ionut-cristache-pe-tvr-cu-ciolacu/

      dar ADEVĂRATUL MOTIV NU este interviul realizat cu Marcel Ciolacu vs. ” vrăjitoarea ” lui Ludovic Orban de la TVR 😦

      ci CURAJUL de care a dat DOVADĂ realizatorul Emisiunii ” România 9” Ionuț Cristache în a le DEMASCA versus

      eșecul total al PNL(PDL)&USRPLUS&UDMR

      în prezentarea la timp la UE și conform cerințelor Comisiei Europene a PNRR-ului lui Ghinea&Cîțu&Johannis ,
      care , așa după cum am specificat și în TITLUL acestui POST 🙂

      este o UTOPIE !!! 😦 😦 😦


      IATĂ ce a declarat jurnalistul Ionuț Cristache în mass media scrisă și vorbită versus răzbunarea ” vrăjitoarei” de la TVR :
      „Nu mi s-a comunicat oficial, în scris, că emisiunea România 9 devine România 17.
      Am fost sunat joi de directorul interimar al TVR 1, Eduard Dârvariu.
      Mi-a spus sec: De pe 21 iunie eşti de la 17.00.
      Am întrebat:
      De ce?
      Mi s-a răspuns:
      Că aşa a vrut doamna! (N.R. Ramona Săseanu).
      L-am întrebat dacă a fost făcută o analiză de piaţă, care sunt argumentele, căci Romania 9,
      obiectiv vorbind, e lider de post, alături de jurnal în zilele în care e difuzată!
      Mi-a repetat că asta a fost voinţa doamnei şi dacă am nelămuriri să mă duc la dânsa!
      Cam asta a fost!
      Cumva mă aşteptam, dar mi se pare amuzant stilul!
      În urmă cu 5 luni acelaşi Comitet director îmi prelungea contractul, pe motiv de performanţă and so on,
      acum s-a schimbat conducerea …
      Eu mă pregătesc de România 17.00, după aproape 5 ani de Romania 9!
      Oare de ce se numea România 9?
      Înţeleg că plecăm din „Minorităţi”!
      Din rating 0.0!
      Şi de aici suntem liberi la speculaţii în lipsa unor explicaţii obiective şi argumentate!” !!! 😦 😦 😦

      Mulțumesc pentru vizită și comentariu ! 🙂
      O săptămână pe placul tău , Aurelia ! 🙂
      Cu stimă,
      Alioșa .

      Comentariu de Aliosa — 07/06/2021 @ 8:20 pm | Răspunde

  2. sereno inizio di ettimana

    Comentariu de newwhitebear — 07/06/2021 @ 11:49 pm | Răspunde

  3. @ ALLL !!!

    1) DISCORDIA ordinea zile din coaliția de guvernare PNL(PDL)&USRPLUS&UDMR încropită ” pe repede înainte”
    de președintele României, Klaus WERNER Johannis din PERDANȚII alegerilor parlamentare din 6 decembrie 2020 😦 😦 😦
    este generată de DECLARATIILE ipocrite, demagogice si mincinoase
    versus MARIREA cu 20% de la 1 IULIE 2021 a ALOCATIILOR celor vreo 3,5 MILIOANE de COPII , mărire prevăzută după președintele PNL(PDL) Ludovic Orban în BUGETUL actual al României ,
    recunoscută și de vicepremierul userist Dan Barna dar………………,
    NERECUNOSCUT de fosta PDL-istă , actualmente PNL-istă și ministresa MUNCII și protecției sociale !!! 😦 😦 😦

    Dan Barna : – ” sunt bani de ALOCAȚII prevăzuți în BUGET ” 🙂

    Raluca Țurcan : – Barna să ARATE banii !!! 😦 🙂 😦

    Dacă nici asta nu este IPOCRIZIE și DEMAGOGIE , atunci ………….., Dumnezeu cu mila ! 😦

    Ca să nu mai dau ” apă la moară ” celor gen ” nascutpelistaneagra” ,
    LAS SPECIALIȘTII în INVESTIGAȚII JURNALISTICE să se afirme !!! 🙂 🙂 🙂

    https://gandeste.org/analize-si-opinii/fostul-angajatul-al-anei-pauker-la-paris-mihai-sora-activist-rezist-u-s-r/120755/

    https://gandeste.org/analize-si-opinii/sorin-rosca-stanescu-daca-nu-i-omori-tu-te-omoara-ei/120751/

    https://gandeste.org/analize-si-opinii/cornel-nistorescu-stiti-care-este-esenta-laudelor-adresate-unui-prost-sau-unei-mediocre-tupeul-si-lipsa-de-caracter/120749/

    https://gandeste.org/analize-si-opinii/e-oficial-romania-exporta-pe-nimic-grau-si-primeste-paine-congelata-de-13-ori-mai-scumpa/120757/

    https://cursdeguvernare.ro/mugur-isarescu-trebuie-identificat-momentul-oportun-in-care-se-vor-elimina-treptat-masurile-de-spriijin.html

    https://www.g4media.ro/dan-barna-nu-vrem-sa-permitem-intrarea-in-vigoare-a-legii-privind-pensiile-speciale-ale-primarilor-si-solicitam-colegilor-din-coalitie-sa-sustina-acest-demers.html

    https://www.g4media.ro/curtea-de-apel-pitesti-a-decis-ca-existenta-sectiei-speciale-pentru-magistrati-nu-este-justificata-ca-urmare-a-deciziei-curtii-de-justitie-a-ue-sentinta-este-definitiva.html

    https://evz.ro/ingineria-prin-care-cel-mai-mare-castel-din-transilvania-a-ajuns-in-patrimoniul-statului-maghiar.html

    https://gandeste.org/analize-si-opinii/reusita-cu-adevarat-remarcabila-a-actualei-puteri-pnl-usrplus-udmr-consta-in-faptul-ca-a-deschis-din-nou-larg-usile-fondului-monetar-international/120693/

    https://gandeste.org/analize-si-opinii/dan-diaconu-o-coalitie-comunist-liberala-conduce-romania-spre-un-dezastru-programat/120695/

    https://gandeste.org/analize-si-opinii/adrian-caciu-romania-a-cerut-gresit-banii-pe-imprumuturi-in-pnrr-depus-la-bruxelles/120699/

    https://cursdeguvernare.ro/cadrul-pentru-identitatea-digitala-europeana-lansat-de-comisia-europeana.html

    https://www.activenews.ro/stiri/Statuia-lui-Mihai-Viteazu-din-Sfantu-Gheorghe-a-fost-profanata-cu-insemne-maghiare-dupa-manifestatia-romaneasca-de-Ziua-Trianonului.-Cine-se-deda-la-provocari-romanii-sau-ungurii-167259

    https://www.activenews.ro/stiri/Au-fost-identificate-persoanele-care-au-profanat-statuia-lui-Mihai-Viteazul-din-Sfantu-Gheorghe.-Responsabilii-pentru-vandalizarea-grupului-statuar-ar-fi-patru-tineri-etnici-maghiari-167274

    Alioșa .

    Comentariu de Aliosa — 08/06/2021 @ 8:49 am | Răspunde

  4. @ ALLL !!!
    – Nu-i așa că ” FRICA păzește BOSTĂNĂRIA ” ??? 🙂 🙂 🙂

    1) Nu am nici o AFACERE personală sau familială , dar mă DOARE !!! 😦 😦 😦

    https://www.cotidianul.ro/pnrr-prea-putini-bani-pentru-mediul-de-afaceri/

    2) Nu am NIMIC cu cetățeanul Florin Vasile Cîțu ,
    dar am ce am cu PREMIERUL României , scuze, premierul lui Klaus WERNER Johannis ,
    Florin Vasile Cîțu !!! 🙂 😦 🙂
    -De ce ??? 🙂 🙂 🙂
    IATĂ de ce :

    ” România se împrumută la prețuri mari
    „Am arătat încă din noiembrie 2020 că în primele 11 luni de guvernare (noiembrie 2019- octombrie 2020),
    guvernul României a îndatorat populația și companiile cu împrumuturi mai mari decât în primii 19 ani de la Revoluție,
    respectiv cu 18 miliarde de Euro (față de 17,2 miliarde de Euro împrumuturile cumulate in perioada 1990-2008).
    Între timp, la datoria publica s-au mai adăugat 28 de miliarde de lei datorie nouă în noiembrie și decembrie 2020,
    adică încă 5,7 miliarde Euro și 14,6 miliarde lei datorie nouă în ianuarie-martie 2021, adică încă 3 miliarde de Euro.
    Ceea ce a majorat datoria publică cu aproape 27 de miliarde de Euro, în 17 luni.
    Adică, de 41 de ori mai mult decât a încasat statul român pe Petrom, sau de 540 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Petromidia,
    sau de 350 de ori mai mult decât a încasat statul român pentru Sidex.

    Estimativ, creșterea datoriei publice în 17 luni din noiembrie 2019 și până în martie 2021 a reprezentat de peste 5 ori mai mult
    decât tot ceea ce a încasat statul român prin privatizările de după 1990.
    Decât tot: petrol, gaze, energie, bănci, asigurări, industrie.

    Cum se finanțează această îndatorare?
    Nu numai cel mai scump din Uniunea Europeană.
    Dar costurile de împrumut ale României sunt mai mari decât costurile de împrumut ale altor 22 de state, însumate.
    Datele Băncii Centrale Europene sunt fără echivoc.

    România se împrumută la prețuri mai mari decât dobânzile însumate ale 22 de state din Uniunea Europeană:
    cu 2,84% România
    vs.
    2,74% însumat cele 22 de state din UE”, scrie Mirel Curea, pe EVZ.
    Sursa :
    https://www.capital.ro/romania-ingropata-in-dobanzi-costurile-sunt-mai-mari-decat-in-orice-alta-tara-din-ue.html

    Alioșa .

    Comentariu de Aliosa — 08/06/2021 @ 5:43 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Mulțumesc WordPress.com/

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat: