Alioşa ” File de Jurnal ”

03/01/2022

Punctul pe „I”/106 ! Hotărârile de Guvern versus prelungirea STĂRII de ALERTĂ , anulate ” pas cu pas” de Curțile de Apel teritoriale iar ÎCCJ ” bate pasul pe loc” .

Filed under: generale — Aliosa @ 9:13 am
  • Motto:

  • În cele ce urmează dau REPUBLICARE prin ” copy paste” materialului ce face dovada mesajului TITLULUI postului de față !!! 🙂 🙂 🙂

” HOTARARILE GUVERNULUI PE STAREA DE ALERTA CAD CA SPICELE

– A opta HG privind starea de alerta a fost anulata complet in instanta.

Judecatorul Marius Ionel Galan de la Curtea de Apel Suceava a desfiintat HG 1090/2021 privind prelungirea starii din octombrie pana in noiembrie.

Avocata Ana Corina Sacrieru: “Cetateanul roman, tratat ca un corp biologic fara drepturi si libertati”.

Uriasa bataie de joc la ICCJ: niciunul dintre dosare nu a primit primul termen in recurs (Documente)

Scris de : VALENTIN BUSUIOC |  | 19 decembrie 2021

Mai mult de o treime dintre hotararile de Guvern privind instituirea si prelungirea starii de alerta in Romania au fost anulate integral in prima instanta. Dupa curtile de apel din Bucuresti si Cluj, acum a venit randul Curtii de Apel Suceava sa scrie istorie, in al optulea dosar in care o asemenea HG este desfiintata complet.

La 9 decembrie 2021, judecatorul Marius Ionel Galan (foto 1) de la Curtea de Apel Suceava a anulat in totalitate HG 1090/2021 privind prelungirea starii de alerta din octombrie pana in noiembrie 2021.

Iata minuta sentintei nr. 98/2021 din dosarul nr. 587/39/2021:

Respinge exceptiile netimbrarii, inadmisibilitatii si lipsei de interes. Admite actiunea asa cum a fost restransa. Anuleaza HG nr. 1090/2021. Respinge cererea de inerventie accesorie formulata de Ministerul Afacerilor Interne. Cu drept de recurs in 15 zile de la comunicare. Pronuntata prin punerea solutiei la dispozitia partilor prin intermediul grefei instantei”.

Cele doua reclamante – Mihaela Mihordea si Corina Georgeta Istratoaie – au fost reprezentate de catre avocata Ana Corina Sacrieru (foto 2). Argumentele avocatei sunt asemanatoare celor pe care le-am prezentat de-a lungul timpului in diverse actiuni impotriva starii de alerta: disproportionalitatea restrictiilor, nefundamentarea lor stiintifica, constrangerea de facto catre vaccinare (in ciuda riscurilor evidente care vin la pachet cu vaccinurile si a efectelor adverse pentru care nu raspunde nimeni), discriminarea nevaccinatilor (in conditiile in care si vaccinatii s-a dovedit ca transmit coronavirusul) si implementarea distorsionata a certificatului verde (contrar Regulamentului UE 2021/953).

Insistam in schimb pe comentariul oferit de avocata Corina Sacrieru pentru Lumea Justitiei:

Hotararea Curtii de Apel Suceava este extrem de importanta, pentru ca reflecta faptul ca o a treia instanta din tara (pe langa Curtea de Apel Cluj si Curtea de Apel Bucuresti) sanctioneaza abuzul administrativ la care cetatenii romani sunt supusi prin aceste hotarari de Guvern raportat la care, subliniez, chiar si Ministerul Justitiei si Consiliul Legislativ, prin avizele cu observatii pe care le-au inaintat prealabil emiterii hotararilor de Guvern, atrag atentia asupra faptului ca dispozitiile lor genereaza incalcarea art. 16 din Constitutie si implicit discriminari.

Este deosebit de grav ca, in ciuda acestor observatii din avizele celor doua institutii, Guvernul alege sa emita totusi dispozitiile criticate in prealabil de Ministerul Justitiei si de Consiliul Legislativ, dispozitii care isi produc efectele, determina discriminari grave si o profunda segregare in societate, dispozitii care ulterior sunt si multe din ele anulate in instante, dar pana la acel moment produc un rau social profund si iremediabil.

Este deosebit de grav ca aceasta desconsiderare ramane fara consecinte, pentru ca aceasta continua lipsa de consecinte, sub aspectul raspunderii emitentului acestui tip de dispozitii abuzive, determina ca el sa se poarte ca si cum stie ca poate face orice.

Cel mai grav este insa ca nu toate autoritatile judiciare protejeaza cetateanul roman, tratat astazi in Romania exclusiv ca un corp biologic fara drepturi si libertati.

Poate nu s-ar fi prelungit atat de mult acest halucinant, orwellian, regim social daca toate instantele de judecata sesizate cu anularea acestor abuzuri administrative ar fi analizat prin prisma rigorilor constitutionale aceste dispozitii administrative, care nici macar avizele prealabile (de la Ministerul Justitiei si de la Consiliul Legislativ) nu le primisera fara serioase observatii juridice.

Regimul profund discriminator la care sunt supusi astazi unii cetateni romani – chiar majoritatea lor, dupa statisticile sanitare – este realizat exclusiv prin niste dispozitii administrative, care sunt mult sub puterea unei norme juridice, insa, cum Parlamentul refuza sa respecte Decizia CCR 392/2021 prin care se atrage atentia ca este nevoie de o procedura legala pentru verificarea acestor dispozitii administrative pandemice, ramane ca instantele sa aplice dreptul comun in materie, respectiv contenciosul administrativ. Bineinteles, acele instante care nu aleg pronuntarea pe exceptiile de inadmisibilitate invocate de autoritatile emitente ale abuzurilor, inadmisibilitate invocata in conditiile in care nu exista o procedura speciala”.

Crasa nepasare a ICCJ

Dupa cum ati vazut mai sus, avocata Ana Sacrieru aduce in discutie Decizia nr. 392/2021, in care Curtea Constitutionala a Romaniei a subliniat ca romanii trebuie sa aiba acces real la justitie pentru contestarea masurilor din starea de alerta. Totusi, in lipsa unei reglementari explicite din partea Parlamentului, aceasta decizie a CCR este incalcata fara niciun stres de instante, care stabilesc termene indepartate, rastimp in care Guvernul emite noi si noi HG-uri de prelungire a starii de alerta. Cand spunem: „instante”, ne referim atat la cele de fond (curtile de apel), cat si la cea de recurs (Inalta Curte de Casatie si Justitie).

Avem si o statistica in acest sens, cu privire doar la HG-urile starii de alerta anulate integral (nu le-am inclus pe cele anulate partial): au existat trei sentinte favorabile pronuntate de catre curtile de apel din Bucuresti si Cluj Napoca (in afara de cea de acum, de la Suceava). In niciunul dintre cele sase cazuri nu a inceput judecarea recursului la ICCJ. Ba mai mult: instanta suprema nici macar nu s-a deranjat sa fixeze primul termen, dupa cum veti vedea mai jos.

Iata lista spetelor cu HG-urile anulate la fond (cea de fata nu este inclusa):

– 310/33/2021: HG 432/2021; niciun termen la ICCJ; reclamant: avocatul Adrian Samuila Rusu; judecatoare CA Cluj: Luminita Maria Firicel (click aici pentru a citi);

– 4764/2/2021: HG 636/2021, 676/2021 si 730/2021; niciun termen la ICCJ; reclamanta: avocata Elena Radu; judecator CA Bucuresti: Amer Jabre (click aici pentru a citi);

– 607/33/2021: HG 826/2021, 932/2021 si 990/2021; niciun termen la ICCJ; reclamanti: avocatii Mikolt Kapcza si Gabriel Marin; judecator CA Cluj: Radu Rares Dusa (click aici pentru a citi).

* Cititi aici intreaga actiune a avocatei Ana Corina Sacrieru

  • Sursa :

https://www.luju.ro/hotararile-guvernului-pe-starea-de-alerta-cad-ca-spicele-a-opta-hg-privind-starea-de-alerta-a-fost-anulata-complet-in-instanta-judecatorul-marius-ionel-galan-de-la-curtea-de-apel-suceava-a-desfiintat-hg-1090-2021-privind-prelungirea-starii-din-octombrie-p

  • CITEȘTE și :
  • N.R. Pentru persoanele virtuale care vor să ia cunoștință de MOTIVAREA Curții de Apel Cluj versus ANULAREA H.G 826 din 05/08/2021/privind prelungirea STĂRII de ALERTĂ în ” România educată” de ” GuWERNERu-4 ” gestionată începând cu 11 august 2021 ,să citească cu mare atenție cele ce urmează :
  • De parcă ai fi din dreapta PRUTULUI străbun , micuțul VLAD Ciobanu ,ajuns de la CHIȘINĂU la BUCUREȘTI cu ” RUTIERA ” 🙂 🙂 🙂 pune PUNCTUL pe ” I ” mai abitir ca MINE !!! 🙂 🙂 🙂
  • Alioșa .

5 comentarii »

  1. @ ALLL !!! 🙂 🙂 🙂
    Pentru persoanele virtuale din ”ROMÂNIA educată” de ” GuWERNERu-4” gestionată 😦 😦 😦
    neinteresate de cele sus postate-republicate , le aduc la cunoștință faptul că în anul 2022 ROMÂNII printre care se pot regăsi și ele ,
    vor avea 15 zile libere legale, conform Codului Muncii, după cum urmează ::

    1 şi 2 ianuarie (prima şi a doua zi de Anul Nou) – sâmbătă şi duminică;
    24 ianuarie (Ziua Unirii Principatelor Române) – luni;
    22 aprilie (Vinerea Mare):
    24 şi 25 aprilie (Paştele ortodox) – duminică şi luni;
    1 mai (Ziua Muncii) – duminică;
    1 iunie (Ziua Copilului) – miercuri:
    12 şi 13 iunie (prima şi a doua zi de Rusalii) – duminică şi luni;
    15 august (Adormirea Maicii Domnului) – luni;
    30 noiembrie (Sfântul Andrei) – miercuri;
    1 decembrie (Ziua Naţională a României) – joi;
    25 şi 26 decembrie (prima şi a doua zi de Crăciun) – duminică şi luni.

    Interesant de reținut este faptul că până la data de 15 ianuarie a fiecărui an, responsabilii din ” GuWERNERu-4” sunt obligați să stabilească prin H.G. ZILELE LUCRĂTOARE pentru personalul din sistemul bugetar, pentru care se acordă zile libere, zile care precedă şi/ sau care succedă zilelor de sărbătoare legală în care nu se lucrează, precum şi zilele în care se recuperează orele de muncă neefectuate, prevede Codul Muncii.

    Alioșa .

    Comentariu de Aliosa — 03/01/2022 @ 9:48 am | Răspunde

  2. sereno inizio di settimana

    Comentariu de newwhitebear — 03/01/2022 @ 7:10 pm | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Mulțumesc WordPress.com/

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Google

Comentezi folosind contul tău Google. Dezautentificare /  Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare /  Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare /  Schimbă )

Conectare la %s

Creează gratuit un site web sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat: