Alioşa

A NU SE UITA NICIODATA !!!

Motto:
” Cei ce uita GRESELILE TRECUTULUI
sunt predispusi a le repeta ” !

Postez cele ce urmeaza NU pentru a invrajbi ca presedintele ROMANIEI Traian Basescu si premierul Ungariei Viktor Orban
pe romani si unguri si nici pe romani cu maghiarii din ROMANIA,
ci pur si simplu pentru
A NU SE UITA NICIODATA
OMENIA
de care a dat dovada ARMATA ROMANA
in Budapesta anului 1919 eliberata de ostasii romani
de teroarea ROSIE ( bolsevica ) !!!
Din fotografiile postate mai jos se poate observa cum ARMATA ROMANA
dadea de MANCARE copiilor unguri ramasi din cauza luptelor fara parinti .
Nu de aceeasi OMENIE a dat dovada armata ungara
in 1940 in ARDEALUL ocupat abuziv prin Diktatul de la VIENA,
cand, cu o CRUZIME nemaintalnita a masacrat laolalta copii,
batrani bolnavi si femei numai pentru faptul ca
erau ROMANI si purtau UN NUME ROMANESC !!!
Faptele sunt arhicunoscute iar a le repeta eu acum,
ar insemna ” sa mai pun o mana de paie pe focul si asa arzand mocnit ” !!!

Armata Romana la Budapesta.
19-Gen-Gheorghe-Mardarescu-la-Hotel-Ghellert-din-Budapesta-Armata-Romana-in-Ungaria-1919-Foto-Ziaristi-Online

2 Batalionul 3 Reg 15 Infanterie la Rakospalota Armata Romana la Budapesta 1919 – Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale
3-Batalionul-3-Reg-15-Infanterie-la-Rakospalota-Armata-Romana-la-Budapesta-1919-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale-2
3 Batalionul 3 Reg 15 Infanterie la Rakospalota Armata Romana la Budapesta 1919 – Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale 2
4-Reg-16-Infanterie-in-Cazarma-Honvezilor-Armata-Romana-la-Budapesta-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale

5-Reg-4-Artilerie-Tunuri-la-Rakos-Armata-Romana-la-Budapesta-1919-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
6 Reg 4 Artilerie la Rakos – Armata Romana la Budapesta 1919
<a href="https://aliosapopovici.files.wordpress.com/2013/04/5-reg-4-artilerie-tunuri-la-rakos-armata-romana-la-budapesta-1919-foto-roncea-ro-ziaristi-online-arhivele-nationale.
6-Reg-4-Artilerie-la-Rakos-Armata-Romana-la-Budapesta-1919-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
7-Ofiterii-Div-1-8-Obuziere-Armata-Romana-la-Budapesta-1919-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
7 Ofiterii Div 1-8 Obuziere – Armata Romana la Budapesta 1919 – Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale
8-Ofiterii-Reg-27-Infanterie-la-Parlamentul-Ungariei-Armata-Romana-la-Budapesta-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
9-Parlamentul-Ungariei-1919-Armata-Romana-la-Budapesta-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
<a href="https://aliosapopovici.files.wordpress.com/2013/04/10-la-parlamentul-ungariei-1919-armata-romana-la-budapesta-foto-roncea-ro-ziaristi-online-arhivele-nationale.
8 Ofiterii Reg 27 Infanterie la Parlamentul Ungariei – Armata Romana la Budapesta Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale

10-La-Parlamentul-Ungariei-1919-Armata-Romana-la-Budapesta-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
9 Parlamentul Ungariei 1919 – Armata Romana la Budapesta Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale
10 La Parlamentul Ungariei 1919 – Armata Romana la Budapesta Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale9-Parlamentul-Ungariei-1919-Armata-Romana-la-Budapesta-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
11 Reg 27 Infanterie la Parlamentul Ungariei 1919 – Armata Romana la Budapesta Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale
11-Reg-27-Infanterie-la-Parlamentul-Ungariei-1919-Armata-Romana-la-Budapesta-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
12 Armata Romana la Budapesata – Gen Dumitrescu – Hranind copii unguri saraci in Peczel – Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale
12-Armata-Romana-la-Budapesata-Gen-Dumitrescu-Hranind-copii-unguri-saraci-in-Peczel-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
13 Reg 15 Infanterie – Armata Romana la Budapesta hranind copii saraci – Rakospalota 2 – Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale
13-Reg-15-Infanterie-Armata-Romana-la-Budapesta-hranind-copii-saraci-Rakospalota-2-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
14 Reg 15 Infanterie – Armata Romana la Budapesta hranind copii saraci – Ministru Diamandy – Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale
14-Reg-15-Infanterie-Armata-Romana-la-Budapesta-hranind-copii-saraci-Ministru-Diamandy-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
15 Reg 15 Infanterie – Armata Romana la Budapesta hranind copii saraci – Rakospalota – Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale
15-Reg-15-Infanterie-Armata-Romana-la-Budapesta-hranind-copii-saraci-Rakospalota-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
16 Armata Romana la Budapesta 1919 – Bucatarie de Campanie – Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale
16-Armata-Romana-la-Budapesta-1919-Bucatarie-de-Campanie-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
17 Armata Romana la Budapesta 1919 – Dupa defilare pe calea Andrassy – Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale
17-Armata-Romana-la-Budapesta-1919-Dupa-defilare-pe-calea-Andrassy-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
18 Reg 27 Infanterie la Hotel Britania 1919 – Armata Romana la Budapesta Foto Roncea Ro – Ziaristi Online – Arhivele Nationale
18-Reg-27-Infanterie-la-Hotel-Britania-1919-Armata-Romana-la-Budapesta-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale19-Gen-Gheorghe-Mardarescu-la-Hotel-Ghellert-din-Budapesta-Armata-Romana-in-Ungaria-1919-Foto-Ziaristi-Online20-Armata-Romana-la-Budapesta-1919-Seful-Serviciului-de-Informatii-Rautu-cu-Pastia-Foto-Roncea-Ro-Ziaristi-Online-Arhivele-Nationale
Surse: Arhivele Nationale si Ziaristi Online
Gen Marcel Olteanu:
Cum au pus romanii opinca pe Parlamentul de la Budapesta
Acest episod, intrat deja in folclor, este unul real si redau aici descrierea lui facuta de generalul Marcel Olteanu, fost guvernator al Budapestei in timpul ocupatiei romanesti a Ungariei, intre august si noiembrie 1919. A aparut initial in cartea sa “Huzarul negru”, 1926, si a fost preluat in reeditarea cartii generalului Gheorghe Mardarescu (foto 2 sus, pe terasa hotelului Ghellert din Budapesta), “Campania pentru desrobirea Ardealului si ocuparea Budapestei”, 1922, realizata de Editura Marist sub titlul “Campania pentru desrobirea Ardealului si ocuparea Budapestei – si alte marturii”, 2010.
…Si-au intrat trupele noastre in Budapesta la inceputul lunii august 1919.
Palatul Parlamentului maghiar a fost pus sub paza unui pluton de vanatori. Seful garzii de la intrarea principala era sergentul Iordan, un oltean de la Craiova, potrivit de stat, negru, uscat si foarte vioi.
Deasupra palatului a vazut Iordan cum falfaia in vant flamura ungureasca, rosu-verde-alb.
Faptul acesta nu l-a suparat prea tare, dar nici nu i-a placut… Dandu-si capela pe ceafa si scarpinindu-se dupa ureche si-a zis: “Sa dau jos steagul unguresc si sa pun fanionul de la companie?… Asta ar sti si madama de la popota domnilor ofiteri s-o faca…”
“Dar am sa chibzuiesc in asa fel ca sa ramana de pomina si sa fie si talpa Romaniei razbunata…”
Zis si facut.
Chemand pe caprarul Bivolaru, s-au suit in norii Budapestei si au coborat steagul in lungul sforii, drept la jumatatea steajerului si, luand apoi opinca rasuflata a caprarului, s-a urcat ca un pui de urs si a pus-o drept caciula in capul steajerului, lasandu-i nojitele s-atirne-n vant. Si asa a falfait multa vreme in cerul Budapestei steagul maghiar cu opinca romaneasca deasupra lui…
….
“Cine oare sa fi facut aceasta tragica gluma? imi zise tovarasul meu de preumblare, domnul Ferency, un distins avocat pe care il cunoscusem in metropola maghiara; si zicand, imi arata cu mana privelistea originala si neasteptata, care oprea in drum si intorcea capetele si altor trecatori, ca fiind cel mai caracteristic si ironic simbol al ingrozitoarei realitati, al catastrofalei prabusiri a unui organism orgolios si despotic, tocmai sub calcaiul acelui organism pe care tinuse genunchiul de fier atit amar de vreme, pe care intotdeauna l-a considerat nevrednic de lumina soarelui si de care totusi o viata-ntreaga s-a temut…
“Cine oare sa fi dat vantului si sa fi ilustrat cu atita maiestrie si atit de dureros dezastrul iremediabil al regatului Sfintului Stefan?”, mai rosti domnul Ferency, cu privirea trista, pierduta in vazduh, intrebind parca cerul unguresc, dezolant de senin in ziua aceea.
Apoi se intoarse cu privirea spre mine, si desi nu mai zicea nimic, am inteles ca ar vroi o lamurire.
Imi era mila de el, caci era un om distins la simtire.
“Ma voi interesa, domnule doctor”, ii zisei cu o nuanta de induiosare si, apropiindu-ma de santinela, ii spusei sa strige pe seful garzii.
“Este chiar acolea, domnule general”, imi raspunse vanatorul mic si indesat, incordindu-se si facand cu capul un gest despre cheiul Dunarii.
– Cum il cheama?
– Don’ sergent Iordan.
– Dar tu stii cine a dat ordin de s-a aciuat opinca ceea deasupra steagului unguresc?
– Da, domnule general, chiar don’ sergent a dat ordin azi dimineata si tot dansul a si executat ordinul… acum sta de un ceas acolo sa vada ce-o sa zica lumea si tot in cer se uita ca sa indemne si pe altii…
Ma-ntorc putin spre stanga si nu departe zaresc un sergent si un caprar, care, fara sa ma bage in seama, gustau cu frenezie roadele ispravii lor – ilustratia magistrala a unui moment istoric.
Priveau cand la trecatorii enervati si sanchii, cand la opinca impertinenta, si pe fetele lor tuciurii si asprite de viforul vremilor se lamurea cea mai desavirsita satisfactie. Pareau niste inspirati si niste draci geniali.
Intreaga oaste romaneasca, intreaga natie mi s-au parut ca se oglindesc in acesti doi zdrentarosi, sublimi chiar prin gradul de perfectiune la care poate ajunge o zdreanta…
De-as fi fost singur! – O! i-as fi privit ceasuri intregi fara sa ma satur… Si – poate, i-as fi luat de gat si i-as fi sarutat!
Dar!… le-am facut semn sa se apropie si, aratand domnului Ferency pe sergent, i-am zis incet, foarte incet:
“Acesta este glumetul, care fara o intentie rautacioasa, desigur, si cu toata naivitatea unui poznas, te-a facut poate sa suferi…”
Si domnul Ferency, scaldandu-si ochii intre genele-i umede, mi-a replicat cu adanca melancolie:
“Daca din sufletul si mintea unui simplu taran ca acesta s-a desprins o asemenea pozna, atunci nu ma mir ca sunteti aici…”
In dupa-amiaza aceleiasi zile, m-am indreptat din nou spre Palatul Parlamentului.
Ma simteam dator fata de Iordan; trebuia sa-i dau ceea ce in fata durerii domnului Ferency, nu i-am putut da.
L-am chemat – era nedespartit de Bivolaru -, mi-a povestit cum i-a dat in gand si cum a infaptuit isprava lui.
L-am laudat si mi-am plimbat mana mult pe fata lui supta si radioasa si i-am dat un pachet de tigari regale.
Si nu stiu cum, m-am pomenit ca iau de nas pe caprarul Bivolaru, care se tot apropia de mine si pe care, cu cat il priveam, cu atit mai mult punea stapinire pe firea mea.
Era mic de statura, fata ii era smeada si foarte parlita de soare si vant; in fundul capului purta niste ochi mici, caprui si scaparatori. Avea dinti marunti, albi si frumosi, si peste buza arsa de frigurile ostenelilor abia mijea o mustata roscovana – un vulpoi de Mehedinti.
Purta capela pe spranceana, iar in ce priveste imbracamintea parea infasurat cu totul intr-un covor de petice, caruia expresia lui ii dadea ceva din prestanta unor odajdii de samurai japonez fanatic.
O crestatura adanca ii stapanea obrazul stang si alta mai lata se rasfata pe gat sub urechea dreapta; mai in sus de mana, pe antebratul stang, se zarea o cicatrice respectabila…
L-am intrebat unde a fost ranit. Mi-a raspuns cu nai-vitate si scurt: “Peste tot, domnule general”. Si desfacand repede o moletiera, mi-a aratat o rana de schija, abia vindecata, la pulpa dreapta; apoi, descheind singurul nas-
ture pe care il mai avea la veston, puse degetul pe o dara de baioneta in lungul coastelor din dreapta care se vedea in intregime printre cele cateva suvite de panza destramata ce alcatuiau camasa lui Bivolaru. Si era gata sa-mi mai arate, dar l-am intrerupt: “Bine, bine… vad ca esti crestat ca un raboj; dar unde ai capatat ranile? In ce lupte?…”
Si iarasi cantecul lui: “Peste tot, domnule general. In Carpati, la Rasinari, la Olt, la Siret, la Oituz si chiar pe Tisa in aprilie, ca eu, domnule general, am fost poate in patruzeci de atacuri mari si, in adevar, eu sunt rabojul ispravilor regimentului nostru… pe mine sunt crestate toate de la 1916 incoace… si nu ma las nici mort!…”
– Ei, si acum iti pare bine ca facuram Romania Mare si ca faci de garda, tu, capraru Bivolaru de la Mehedinti, tocmai aci la Budapesta?
Si el, incordandu-se si privindu-ma soldateste drept in lumina ochilor, imi raspunse sfatos si cu mandrie:
“E lucru mare, domnule general… Dar… am auzitara ca mai e si o Viena!…”
Acestui nebun in toate mintile, acestui prototip al zdrentelor noastre glorioase de la 1917, care isi da seama perfect pana unde se poate intinde fiziceste Romania Mare, nu-i intra totusi in cap ca numai pentru ce vedea s-a ostenit el si atatia au albit meleagurile cu oasele lor
El, Bivolaru, sinteza neamului sau, elegant la simtire si la gandire, fara sa poata exprima, intelegea totusi numai una: “faima si duhul romanesc cit mai departe, si peste Romania-Mare, Romania spirituala, Romania fara hotare”.
Multumesc frumos pe aceasta cale autorului( V.RONCEA ) celor douazeci de fotografii selectate din Arhivele Nationale !
Cu stima si respect,
Aliosa.

7 comentarii »

  1. Ai cea mai BLOG-oslovită pagină!
    Din suflet felicitări!
    D.Ichim

    Comentariu de dumitruichim — 13/04/2013 @ 9:57 pm | Răspunde

    • @ Buna dimineata !
      Multumesc din suflet pentru acest comentariu
      Scurt in cuvinte dar FOARTE MARE in MESAJ !!!
      O duminica cat mai linistita si calduroasa !
      Cu stima si respect,
      Aliosa.

      Comentariu de Aliosa — 14/04/2013 @ 7:25 am | Răspunde

  2. @ ALL !!!
    Suntem sau nu URMASII ROMEI ???
    Da click pe link-ul de mai jos si …………………..
    .cugeta !!!
    http://www.evz.ro/detalii/stiri/o-teorie-rastoarna-istoria-europei-1013812/pagina-comentarii/1.html
    Aliosa.

    Comentariu de Aliosa — 16/05/2013 @ 5:44 pm | Răspunde

  3. @ ALL !!!
    Oamenii destepti sunt idioti
    Da, pentru niste oameni destepti, sunt destul de prosti.
    Oamenii destepti gandesc prea mult
    Prostii actioneaza, desteptii analizeaza.
    Oamenii destepti se plictisesc repede
    Un prost are o idee odata la 20 ani, de exemplu
    sa dea cartofi prajiti gratis in fiecare miercuri la shaormeria lui, si se tine de ea inca 20 ani.
    Oamenii destepti vor sa schimbe lumea
    Cea mai mare prostie de idee pe care o poti avea.
    Oamenii destepti lupta cu sistemul
    O, da!
    Oamenii destepti sunt socialisti
    Asta nu e o surpriza ci mai degraba un efect firesc.
    Oamenii destepti fac multa scoala iar scoala iti implanteaza idei socialiste in cap.
    Oamenii destepti refuza realitatea
    Asta e legata tot de ideile precedente, de lupta impotriva sistemului, de incercarea de a schimba lumea in mai bine.
    Oamenilor destepti le e frica de judecata celorlalti
    Oamenii destepti sunt romantici
    Li se inoculeaza din scoala ideea ca saracia e plina de romantism si boem:
    pictori saraci, poeti saraci, artistii adevarati sunt saraci.
    Oamenii destepti n-au tupeu
    Daca ingredientul principal al succesului e actiunea, tupeul vine imediat pe locul 2.
    Oamenii destepti nu vor sa aiba succes si nici bani
    Sigur, e alegerea lor. Pe mine nu ma deranjeaza.

    Comentariu de Aliosa — 26/05/2013 @ 7:36 am | Răspunde

  4. Nici nu este de mirare sa fie asa.
    Comportamentul uman si milos al romanilor fata de copiii maghiari in primul razboi mondial si ce au facut ungurii la noi in 1940.
    Ei se trag din natie migratoare si asiatica care a strabatut lumea in lung si-n lat cotropind, avand carnea sub saua calului pentru hrana pe parcursul anului deoarece era greu sa-si stabileasca asezarea luptand cu popoarele stabilite deja pe locurile vizate a fi cotropite.
    Noi am fost un popor de sine statator care nu am pornit sa cucerim pe nimeni si nimic doar am plecat in lume pentru a ajuta la civilizare si culturalizare pentru ca orice ar spune cine ar spune suntem un popor iubit si lasat de Dumnezeu cu multe binefaceri pentru care am fost invidiati si urati pe parcursul existentei noastre pana in prezent si probabil pana vom exista pe aceasta planeta.
    In ceea ce priveste articolul la care faceti referire din Ev.z, eu nu citeasc acest ziar infect si nici o alta publicatie de gen unde sunt platiti sa faca propaganda dusmanii tarii si ai poporului. Pentru mine astfel de oameni misei sunt inexistenti si ii las in mana lui Dumnezeu sa-i pedepseasca dupa tot raul facut Romaniei si romanilor.
    Am citit mai demult tot pe internet acest articol si m-am simtit mandra
    si cred ca asa stau lucrurile mai ales ca in urma cu putin ani,
    cercetatori americani au atras atentia asupra istoriei tarii noastre ca este fabricata intentionat si nu ce am invatat noi este adevarat.
    ISTORIA NESTIUTA A ROMANILOR NOI NU SUNTEM …
    ebookbrowsee.net/orginea-romanilor-dupa-nicolae-savescu-pdf-d32174…
    Download ISTORIA NESTIUTA A ROMANILOR NOI NU SUNTEM URMASII Pdf. Start Download Now. ORGINEA ROMANILOR DUPA NICOLAE SAVESCU.pdf

    Comentariu de Beta — 07/08/2014 @ 11:36 am | Răspunde

    • Buna ziua, Beta !
      Ma bucur ca ai ajuns si pe aceasta PAGINA ! 🙂
      Nici eu nu citesc ziarul basist Ev.zl dar am facut referire la el ,
      obligat fiind sa nu fiu acuzat de plagiat ! 😦
      Multumesc pentru vizita si comentariu ! 🙂
      O seara frumoasa , un week-end placut si-o luna august fara probleme ! 🙂
      Cu respect,
      Aliosa.

      Comentariu de Aliosa — 07/08/2014 @ 6:38 pm | Răspunde

  5. @ ALL !!!
    Nici de PASTOREL
    nu trebuie sa uitam caci, numai EL
    ne tine trezi cu un paharel
    de VIN Niculitel
    tare bunicel……………..

    http://adevarul.ro/cultura/carti/50-ani-moartea-pastorel-teodoreanu-legendarele-aventuri-epigramistului-nu-l-treziti-cere-vin-1_5324259a0d133766a8ebd40e/index.html

    O DUMINICA binecuvantata
    celor ce ajung pe aici
    pe aceasta PAGINA nu prea comentata
    nici macar de adeptii lui basescu – bahici !!! 🙂 🙂 🙂

    Aliosa.

    Comentariu de Aliosa — 05/07/2015 @ 9:42 am | Răspunde


RSS feed for comments on this post. TrackBack URI

Lasă un răspuns

Te rog autentifică-te folosind una dintre aceste metode pentru a publica un comentariu:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.

%d blogeri au apreciat asta: