Alioşa

24/06/2012

PARCUL NAȚIONAL CHEILE BICAZULUI-HĂȘMAȘ .

Filed under: Uncategorized — Aliosa @ 12:10 pm
Tags: , , ,

Această prezentare necesită JavaScript.

În sfântă zi de DUMNICĂ 3 iunie a.c.am  vizitat Lacul Roșu, Barajul de acumulare de la Bicaz și CHEILE BICAZULUI . Ajunș în dreptul Lacului ROȘU, am purces pe jos de la coada lacului spre amonte la izvoarele sale ajungând până la o păstrăvărie privată unde la poartă scria cu litere de mână „ nu este păstrăvi de vânzare ” !!! Cum nu mă dau bătut cu una cu două am strigat ALO,ALO,ALO,până ce a ieșit o doamnă între două vârste pe care am întrebat-o dacă are  păstrăvi de vânzare  la care , supărată parcă că am deranjat-o din trburile ei dar și pentru faptul ( după ea ) că nu văzusem AFIȘUL de pe poartă, mi-a răspuns așa cum scria pe acea bucată de carton : „ nu este păstrăvi de vânzare ” . Mi-am cerut scuze pentru deranj  și am pornit mai departe  spre o lucrare  hidrotehnică  ( de fapt un stăvilar ) de adunare  a apelor de ploi de pe versanții dealurilor înconjurătoare , ape ce formează în aval un pârâiaș botezat de localnici „ Pârâul OILOR ” , pârâu  ce-și varsă apele într-o vale lungă și lată numită Lacul ROȘU .Nu am aflat de ce se numește Lacul ROȘU căci apa lui era puțin adâncă și de culoare galben-maronie și nicidecum roșie…Poate mă luminează cineva în această privință…Din Lacul  ROȘU izvorăște râul BICAZ ce-și poartă  apele prin mai tot județul Harghita și-apoi, se varsă-n  BISTRIȚA ce udă din belșug pământul urmașilor lui Ștefan Cel Mare și Sfânt….După ce-am imortalizat cu aparatul foto locurile despre care am vorbit mai sus, dezamăgit parcă de Lacul ROȘU, am mers la Barajul de la BICAZ unde am zăbovit destul de puțin pe terasa unui restaurant  ca să-mi potolesc foamea cu un sandvici făcut de dimineață înaintea plecării de la BĂLȚĂTEȘTI. Cu foamea potolită am pornit mai departe cu mașina  la CHEILE BICAZULUI unde priveșiștea m-a încântat, obiectele de artizanat de pe marginea drumului m-au îndemnat la cumpărături iar SOARELE și timpul frumos la melancolie și aduceri aminte .A fost o excursie plăcută și plină de învățăminte iar imaginile din slideshow-ul postat la început, stau sigură mărturie.

Chei Bicaz 045.jpg

    CHEILE BICAZULUI reprezintă o zonă geografică deosebit de pitorească din ROMÂNIA  situată în partea centrală a Munților Hășmaș, în nord-estul țării în județele Neamț și  Harghita. Ele au fost formate de -a lungul anilor de apele râului BICAZ ce face legătura comercială și de suflet între TRANSILVANIA și MOLDOVA .Zona  CHEILE BICAZULUI , cu o lungime de peste 6 km de la Lacul ROȘU în amonte până la localitatea BICAZUL ARDELEAN  în aval, este străbătută de drumul transcarpatic DN12C  care leagă  între ele orașele GHEORGHIENI și BICAZ .Cheile Bicazului fac parte din PARCUL NAȚIONAL CHEILE BICAZULUI – HĂȘMAȘ arie protejată de lege împotriva răufăcătorilor și-a tăietorilor ilegali de arbori de conifere și nu numai  ce pleacă-n Ungaria în formă neprelucrată la prețuri mici  și se reântorc în formă prelucrată ( MOBILĂ ) la prețuri foarte mari !!!

Lacul Roșu

Lacul Roșu (Lacul Ghilcoș) (Lacul Ucigașul)
Gyilkostó 3.jpg Lacul Roșu
CARACTERISTICI :
Tip De baraj natural
Suprafața lacului 11,47 ha
Altitudine 980 m
Lungimea malului 2,83 km
Adâncime maximă 10.5 m

Lacul Rosu 3D

Lacul Roșu este un lac de baraj natural format în 1837 și situat lângă Cheile Bicazului la poalele lui Hășmașul Mare, în apropierea orașului Gheorgheni din județul Harghita. După măsurătorile din anul 1987 dimensiunile lacului sunt următoarele: perimetrul 2.830 m, aria 114.676 m², volumul apei acumulate 587.503 m³.

Este cel mai mare lac natural montan din România. S-a format prin surparea unui flanc al Muntelui Ghilcoș. Numele său provine de la Pârâul Roșu care traversează straturi de culoare roșie cu oxizi și hidroxizi de fier. În limba germană se cheamă „Mördersee” („Lacul Ucigașul”; în l.magh. „gyilkos” = „ucigaș”), deoarece – potrivit legendei – surparea de teren ar fi îngropat un păstor împreună cu turma sa de oi.

Geologic zona este alcătuită mai ales din calcare, care au dat naștere la forme de relief spectaculoase. Un interes aparte îl prezintă Cheile Bicazului, cu o lungime de 8 km si o adâncime de 200-300 m. Înălțimile variază între 980 m (Lacu Roșu) și 1792 m (Vf. Hășmașu Mare). Peisajul farmecă și prin prezența lacului de baraj natural Lacul Roșu. Acest lac s-a format în anul 1837 în urma surpării unei părți din masivul muntos (Vârful Ghilcoș). Numele lacului vine de la aluviunile roșiatice aduse de Pârâul Roșu.

Lacul de acumulare „ IZVORUL MUNTELUI ” .

Lacul de acumulare „Izvorul Muntelui”, cunoscut şi sub numele de „lacul Bicaz„, este cel mai mare lac artificial (antropic) amenajat pe râurile interioare din România. Situat pe cursul superior al râului Bistriţa, lacul s-a format ca urmare a construirii barajului hidroenergetic cu acelaşi nume. Din el se alimentează centrala hidroelectrică Bicaz-Stejaru, echipată cu şase generatoare.

Amenajarea hidroenergetică „Izvorul Muntelui” – Stejarul:

  • anul punerii în funcţiune: 1960
  • înălţimea barajului: 127 m
  • cota la coronament: 520 m
  • lungimea la coronament: 435 m
  • lungimea la bază: 127 m
  • lăţimea maximă la bază: 119 m
  • volumul de beton: 1.652.000 mc
  • cota de reţinere normală: 509 m
  • lungimea medie a lacului de acumulare: 35 km
  • lăţimea lacului de acumulare: 200 – 2000 m (zona Hangu)
  • suprafaţa lacului de acumulare (la nivelul normal de retenţie): 3.260 ha
  • cota amonte – 508 m
  • cota aval – 364.50 m
  • volumul maxim de apă: 1250 milioane mc
  • volumul total: 1230 milioane mc
  • volumul util: 930 milioane mc
  • volumul de protecţie împotriva viiturilor: 100 milioane mc
  • volumul de apă sub nivelul de exploatare: 200 milioane mc
  • adâncimea medie a lacului de acumulare: 18 m
  • adâncimea maximă la baraj: 97 m
  • debit mediu: 42 mc/s
  • debit instalat: 178 mc/s
  • lungimea tunelului de aducţiune: 4.655 m
  • diametrul tunelului: 7 m
  • cădere brută: 148,5 m
  • cădere netă: 140 m
  • putere instalată: 210 MW (6 turbine)
  • energia produsă mediu pe an: 434,5 GWh

Priza de apă (cu 4 deschideri) pentru tunelul de aducţiune se află la 1,5 km depărtare de baraj, galeria de aducţiune străbătând muntele Botoşanu asigurând transportul apei spre centrala electrică  de la Stejaru, astazi C.H.E. „Dimitrie Leonida” (situată la cca. 15 km pe firul natural al râului Bistriţa). Castelul de echilibru, amplasat pe axul tunelului de aducţiune, are o înălţime de 86 m şi este format din două camere: una superioară, aeriană, cu înălţimea de 17,00 m şi diafragma cu Øi=33,00 m şi un puţ de 70 m adâncime cu un Øi=23,00 m. Fundul castelului are o geometrie specială, cu vute laterale, pentru disiparea energiei. Galeria de aducţiune de 4.655 m lungime cu Øi=7,00 m a fost executată în condiţii geologice foarte dificile şi a fost concepută cu o camaşuială dublă din beton, un strat exterior din beton simplu şi unul interior din beton armat. Ultimii 424 m ai galeriei sunt blindaţi cu tolă metalică. Trecerea de la galeria de aducţiune la conductele forţate se face printr-o piesă metalică tip pantalon, ce cântăreşte 60 de tone şi care este înglobată într-un masiv de beton. Conducta forţată (vizibilă de pe drumul naţional DN15D) are o cădere de 90 m şi este constituită din 2 fire cu diametrul variabil 4.2 – 3.8 m, încastrate în două masive de ancoraj.

Centrala hidroelectrică Stejaru

Centrala Stejaru este de tip semiaerian şi cuprinde 6 grupuri generatoare de fabricaţie cehă, cu turbine Francis cu ax vertical: 4 turbine cu o putere de 27,50 MW şi 2 turbine de 50 MW. Pentru manevrarea unor elemente ale agregatelor este necesară cuplarea celor două poduri rulante, fiecare de 125 tone sarcină. Apa turbinată este evacuată într-un bazin de liniştire din aval, de unde, printr-un canal de fugă de 1.185 m, ajunge în lacul Pângăraţi.

Barajul Izvorul Muntelui

Barajul Izvorul Muntelui, având înălţimea de 127 metri, este cel mai mare baraj de greutate (de pe râurile interioare ale României, fiind depăşit de Porţile de Fier I) şi al treilea dintre cele mai înalte baraje din România. Deasemenea este al 9-lea baraj de greutate, ca înălţime, din Europa. În anul finalizării sale, respectiv 1961, era al 4-lea baraj de greutate, ca înălţime, din Europa. Acesta leagă muntele Gicovanu cu Obcina Horstei. El nu este unul monobloc, ci este format din 30 de ploturi separate prin rosturi etanşate amonte cu pene de beton armat şi tole de cupru. Corpul acestuia este străbătut de kilometri de galerii, puţuri de aerisire, nişe de vizitare. Încăperi special amenajate adăpostesc instalaţii de acţionare şi comandă, echipamente de urmărire, monitorizare seismică şi comportare a fiecărui element.

Lacul Izvorul Muntelui (Bicaz)

Suprafaţa lacului variază funcţie de regimul de exploatare, fiind maximă când pânza de apă se ridică până la cota maximă a barajului, situată la 516 m altitudine şi minimă (cca. 17 kmp) când aceasta coboară până la nivelul gurii de intrare a apei în canalul de aducţiune, situat la 434 m altitudine. Perimetrul mediu al lacului este de aproximativ 71 km.

Fauna lacului este alcătuită din mreană, clean, lostriţă, scobar, moioagă, babuşcă, păstrăv indigen, păstrăv de lac şi păstrăv curcubeu, oblet, porcuşor, plătică. De altfel aici există amenajată şi o crescătorie de păstrăv (Potoci).

În anul 1993 celebrul J.Y. Cousteau, însoţit de o parte din echipa sa, s-a aflat pentru câteva zile la Staţiunea de Cercetări Biologice Potoci – Bicaz a Universităţii „Al.I.Cuza”, unde a efectuat câteva scufundări în lacul Bicaz (singurul loc din Moldova unde se efectuau scufundări, promotorii fiind Ionel Miron şi Constantin Mihai).

Din portul amenajat în vecinătatea barajului se pot face croaziere cu vaporul pe lac sau se pot închiria bărci, hidro-biciclete. Pentru turişti există de asemenea posibilitatea cazării fie la motel, fie la căsuţe” .

Sursa: Wikipedia,enciclopedia liberă .

Dacă n-ai văzut încă CHEILE BICAZULUI nu mai sta pe gânduri și pleacă imediat  să le vezi căci altfel, nici nu știi ce minunății naturale pierzi !

Despre Parcul Național CHEILE BICAZULUI – HĂȘMAȘ, mai multe pe parcursul derulării comentariilor la acest post. Până atunci însă, de Nașterea Sfântului IOAN BOTEZĂTORUL ( de SÂNZIENE sau DRĂGAICA ) , un sincer și călduros LA MULȚI ANI celor ce poartă numele de IOAN și IOANA !!!

Cu stimă și respect,

Alioșa.

Reclame

Blog la WordPress.com.