Alioşa ” File de Jurnal ”

19/06/2012

CETATEA NEAMȚ și ȘTEFAN CEL MARE .

Filed under: Uncategorized — Aliosa @ 7:51 am
Tags: , , ,

Această prezentare necesită JavaScript.

Sâmbătă 2 IUNIE 2012 am avut șansa să vizitez CETATEA NEAMȚ pe care, din varii motive, nu o văzusem niciodată și mare greșeală făcusem.
Cum românul apelează de fiecare dată la sloganul „ mai bine mai târziu decât niciodată ” 🙂  😦 🙂 așa fac și eu acum.
Ca fost elev al Liceului Militar „ ȘTEFAN CEL MARE ” din CÂMPULUNG MOLDOVENESC și iubitor al ISTORIEI noastre
https://aliosapopovici.wordpress.com/2009/03/25/
nu mi-aș fi iertat niciodată neglijența de a vizita CETATEA NEAMȚ,
plină de ISTORIA înaintașilor noștri dintre care domnitorul MOLDOVEI ,
ȘTEFAN CEL MARE ( 1457-1504 )
ocupă locul de prim rang după cum rezultă și din cele postate mai jos și preluate de pe WIKIPEDIA, enciclopedia liberă .
Imaginile ce vor fi prezentate în SLIDWSHOW-ul de mai jos sunt  făcute de mine iar dacă calitatea lor nu vă satisface, nu mă certați căci nimeni nu m-a învățat tainele FOTOGRAFIATULUI .
Iar dacă domniile voastre stimate cititoare și stimați cititori aveți altele mai profesioniste , chiar și VIDEOCLIPURI, nu ezitați să la postați la acest articol iar recunoștința mea va fi veșnică.
Mulțumesc anticipat !!! 🙂 🙂 🙂
Spre știința tuturor , am parcurs pe jos DRUMUL dee la TERASA  CASA  ARCAȘULUI ( prima fotografie din slideshow-ul postat )  spre CETATEA NEAMȚ din cauza unor lucrări de reabilitare  ( turnare de asfalt ) așa că, fără a fi grăbit de cineva, am  mers  încet fotografiind toate panourile publicitare de pe parcurs, panouri ce oferă adevărate lecții de istorie , faună, floră și comportare față de mediul prin care sunt amplasate .

CETATEA NEAMȚ a fost construită de domnitorul MOLDOVEI PETRU MUȘAT ( 1375-1391) fiind menționată documentar încă din  februarie 1395 pe timpul expediției regelui SIGISMUND de LUXEMBURG al UNGARIEI care, dornic de teritorii străine și prăzi bogate, a atacat fără declarație de război  pământul moldav dar a mușcat țărâna plină cu sângele ostașilor și nobililor săi, fiind bătut măr de moldovenii conduși de domnitorul ȘTEFAN I al MOLDOVEI ( 1394-1399 ) la HÂRDĂU ( azi GHINDĂOANI ) sat prosper și cu oameni gospodari, aflat la 12 km.sud de orașul TÂRGU NEAMȚ , localități pe care le-am vizitat în peregrinările mele prin județul NEAMȚ în perioada 28/05/-11/06 2012.
Dar, cea mai mare dezvoltare, întrebuințare și recunoaștere  a CETĂȚII NEAMȚ ca un adevărat BASTION al  moldovenilor împotriva cotropitorilor din toate punctele cardinale a fost pe timpul marelui voievod al MOLDOVEI, ȘTEFAN CEL MARE și SFÂNT ( 1457-1504 ) .

 „   CETATEA NEAMȚ  (cunoscută impropriu sub titulatura Cetatea Neamțului) este o cetate medievală din Moldova, aflată la marginea de nord-vest a orașului Târgu Neamț (în nord-estul României). Ea se află localizată pe stânca Timuș de pe Culmii Pleșului (numită și Dealul Cetății), la o altitudine de 480 m și la o înălțime de 80 m față de nivelul apei Neamțului. De aici, străjuia valea Moldovei și a Siretului, ca și drumul care trecea peste munte în Transilvania.

Cetatea Neamț făcea parte din sistemul de fortificații construit în Moldova la sfârșitul secolului al XIV-lea, în momentul apariției pericolului otoman. Sistemul de fortificații medievale cuprindea așezări fortificate (curți domnești, mănăstiri cu ziduri înalte, precum și cetăți de importanță strategică) în scop de apărare, întărite cu ziduri de piatră, valuri de pământ sau având șanțuri adânci.

Cetatea a fost construită la sfârșitul secolului al XIV-lea de Petru I Mușat, a fost fortificată în secolul al XV-lea de Ștefan cel Mare și distrusă în secolul al XVIII-lea (1718) din ordinul domnitorului Mihai Racoviță.

Cetatea Neamțului a fost inclusă pe Lista monumentelor istorice din județul Neamț din anul 2004 .

Epoca lui ȘTEFAN CEL MARE .

Zidul de est al fortului muşatin şi ruinele unui bastion construit de Ştefan cel Mare

Domnitorul Ștefan cel Mare (1457-1504) a înțeles cel mai bine necesitățile construirii de clădiri fortificate pentru a apăra Principatul Moldovei de atacurile turcilor, tătarilor, ungurilor sau polonilor. El a construit primele mănăstiri fortificate din Moldova și a întărit cetățile existente. Considerând că Cetatea Neamț nu este suficient întărită pentru a rezista atacurilor inamicilor Moldovei, în răgazul dintre Bătălia de la Podul Înalt (ianuarie 1475) și Bătălia de la Valea Albă (26 iulie 1476) el a poruncit supraînălțarea zidurilor cetății cu circa 6-7 m și construirea de creneluri și ferestre înguste, prin care apărătorii cetății puteau să supravegheze și să lovească dușmanii. Pe latura de nord a fortului mușatin s-a construit un zid flancat de patru bastioane semicirculare cu ziduri groase și rezistente, cu înălțimi variabile, de până la 30 de metri. Acest zid a încadrat o curte exterioară.

Pentru a evita apropierea dușmanilor de zidurile cetății, Ștefan cel Mare a dispus săparea unui șanț de apărare mult mai adânc și mai larg decât cel anterior, în partea de nord și nord-est a fortului. În cetate se pătrundea printr-un pod de acces arcuit cu o parte fixă și o alta mobilă, sprijinit pe 11 piloni de piatră de formă prismatică. Partea mobilă se afla pe porțiunea de pod dintre ultimul pilon și zidul bastionului și se putea ridica în caz de primejdie, printr-un sistem de scripeți, dar odată trecut de ea existau două capcane cu trape, cunoscute și sub numele de „curse de șobolani”.

În anul 1476, după ce învinsese oștile Moldovei în Bătălia de la Valea Albă, sultanul otoman Mahomed al II-lea („Cuceritorul”) l-a forțat pe voievodul Moldovei, Ștefan cel Mare, să se îndrepte spre Cetatea Neamțului aflată la o distanță de 27 km de locul bătăliei. Conform legendei, mama lui Ștefan a refuzat să-l lase să intre în cetate și l-a sfătuit să se îndrepte spre nordul țării, unde să-și strângă o nouă oaste.

În timp ce Ștefan cel Mare se afla în nordul țării pentru a-și regrupa oștile, Mahomed al II-lea a asediat timp de opt zile Cetatea Neamțului presupunând că domnitorul se refugiase în acea fortăreață sau că măcar își deținea acolo averile.  La acel moment, pârcălab al cetății era bătrânul Arbore, care se pare că a căzut sub lovitura unei ghiulele turcești. În cetate se mai aflau și o parte din prizonierii turci din Bătălia de la Podul Înalt (1475), pe care domnitorul i-a folosit la lucrările de fortificare.

Partea de nord-est a zidului construit de Ştefan cel Mare şi podul de acces în cetate

Acest asediu este prezentat în cronica lui Ion Neculce. Turcii și-au așezat tunurile pe dealul din fața cetății, cel mai probabil pe versantul sudic al vârfului Cerdac, și au început să bombardeze fortăreața, cauzând acesteia multe pagube. Zidurile însă au rezistat, iar un prizonier german, închis în donjon, a avut ideea să folosească tunurile contra turcilor. Ideea sa a fost pusă în practică și corturile turcilor au fost bombardate, forțându-l pe Mahomed să-și părăsească poziția.

Asedierea cetății este menționată și într-o scrisoare din 16 august 1476 a lui Ștefan Báthory către regele Matia Corvin al Ungariei. Alte relatări se află în „Cronica moldo-germană”, unde se consemnează că „împăratul a asediat un castel cu numele Neamțul. Atunci au tras din castel în tunul cel mare și au împușcat și pe comandantul artileriei. Atunci împăratul s-a tras înapoi” sau în cronica scrisă de vistiernicul venețian al sultanului, Giovanni Maria Angiolello (1451-c. 1525), în care asediul este descris astfel: „Făcând încercarea de a cuceri fortăreața amintită, s-au așezat șapte bombarde și în decurs de opt zile s-au făcut efortul de a o cuprinde, dar două din cele bombarde s-au spart, iar cei care se aflau în fortăreață nu voiau să stea de vorbă și toți se apărau cu artilerie și nu le păsa de noi”.

Legenda că domnitorului nu i s-a permis accesul în cetate de către mama sa, relatată de Ion Neculce în „O samă de cuvinte”, nu este adevărată din punct de vedere istoric. Mama lui Ștefan cel Mare, Doamna Oltea, murise în anul 1465 și fusese înmormântată în Biserica „Sfântul Nicolae” din Poiana Siretului. Pe piatra sa tombală adusă în anul 1904 la Mănăstirea Probota este următoarea inscripție: „Acesta este mormântul roabei lui Dumnezeu Oltea, mama domnului Io Ștefan Voievod, care a murit la anul 6973 (1465), noiembrie 4”  .

Sursa celor scrise în ghilimele de mai sus: WIKIPEDIA, enciclopedia liberă.

  • Domniile Voastre, ați vizitat  CETATEA NEAMȚ ? ?? 🙂 🙂 🙂

Dacă DA, FELICITĂRI 🙂 dacă NU 😦 vizitați-o cu prima ocazie și veți  avea în fața ochilor cea mai bună și  folositoare LECȚIE DE ISTORIE  medievală ! 🙂

Doritorii trebuie să știe că intrarea costă 5 lei pentru adulți iar cei/cele  care vor să  facă FOTOGRAFII, mai achită o taxă de 10 lei .

Cu stimă și respect deosebit,

Alioșa! 🙂

Blog la WordPress.com.