Alioşa

30/03/2012

ROMÂNII TREBUIE SĂ ȘTIE !!!

Filed under: generale — Aliosa @ 8:05 pm
Adevarata identitate a lui Andrei Plesu
Cand domnul Andrei Plesu a defectat exprimandu-si unele critici la adresa Presedintelui Traian Basescu, acesta a ripostat in stilul cunoscut. L-a amenintat pe Plesu ca va spune el ceea ce stie. Evident, ne-am gandit ca dezvaluirile lui Traian Basescu s-ar fi putut referi la unele momente necunoscute opiniei publice, legate de prestatia lui Andrei Plesu la Cotroceni, in calitate de consilier prezidential. Dar nu s-a intamplat asa. S-a intamplat altfel. Andrei Plesu a ripostat la randul lui, e adevarat o singura data, dupa care a pus batista pe tambal. Infuriat la culme, Presedintele Traian Basescu a reactionat, onorandu-si angajamentul. Intr-un mod neobisnuit. Razbunandu-se nu pe Plesu, ci pe sotia acestuia. Pe doamna Catrinel Plesu. In calitate de presedinte CSAT, el a cerut, din motive de ranchiuna personala, desecretizarea dosarului Grupului Plesu, de la Serviciul de Informatii Externe. Si astfel a iesit la iveala ca doamna Catrinel Plesu, de la 19 ani, lucreaza pentru Securitate. Problema este ca ea a fost convinsa ca niciodata dosarul sotilor Plesu si a grupului din care faceau parte nu va fi desecretizat. De aceea, a semnat in fals ca nu a colaborat cu Securitatea, atunci cand a primit functia de director ICR. La fel cum si Andrei Plesu semnase, tot in fals, ca nu a fost membru al Partidului Comunist, cand el, in realitate, condusese o organizatie PCR. Desecretizandu-se dosarul de la SIE, este iminenta si devoalarea rolului jucat de Andrei Plesu, alaturi de sotia lui si de altii, inca de la 19 ani, in angrenajul Serviciului de Informatii Externe. Pana cand, probabil, ca de obicei prin intermediul lui Victor Roncea, Presedintele Romaniei ne va lumina asupra rolului jucat de Andrei Plesu, voi prezenta fragmente dintr-o lucrare extrem de importanta, intitulata “Fereastra serviciilor secrete – Romania in jocul strategiilor globale”, lansata de Editura Compania si semnata de Aurel I. Rogojan. Inainte, insa, de a intra in detalii, voi relata o istorie care pare halucinanta dar nu e. Ea a debutat in momentul in care filozoful Noica a inceput sa-si puna in aplicare proiectul de a crea un fel de scoala informala la Paltinis inconjurandu-se de mai multi tineri intelectuali. Asa cum se va vedea, Noica era de mult timp agent al serviciului secret britanic. In anii de destindere, in anii in care Nicolae Ceausescu incerca sa-si construiasca imaginea unui disident al lagarului socialist, in opozitie fata de Moscova, Securitatea romana, respectiv Directia de Informatii Externe, a montat un scenariu indraznet in colaborare cu serviciul secret britanic. El viza legendarea unor tineri intelectuali drept independenti sau chiar disidenti si plantarea acestora in cercuri influente din Occident, unde urmau sa devina un fel de avocati ai noii Romanii. De fapt, acestia au fost pregatiti si instruiti pentru a deveni agenti de influenta cat se poate de credibili in favoarea puterii comuniste de la Bucuresti. Fragmentele pe care le publicam din lucrarea lui Aurel I. Rogojan ofera unele detalii legate de aceasta operatiune extrem de complexa.
Cine este Aurel I. Rogojan? Pentru a raspunde acestei intrebari reproducem ad litteram scurta sa biografie prezentata in lucrarea “Fereastra serviciilor secrete”. Se va vedea ca acesta a fost un inalt ofiter al Securitatii romane, aflat mult timp in epicentrul celor mai importante operatii. Si asta s-a intamplat pana in anul 2006. Experienta sa acopera, asadar, o perioada de 36 de ani de munca. De aceea, informatiile pe care Aurel I. Rogojan le furnizeaza trebuie sa se bucure de credibilitate. Cu atat mai mult cu cat de la aparitia acestei lucrari si pana in prezent Andrei Plesu nu a dezmintit niciodata detaliile atat de stanjenitoare legate de persoana sa. Postam biografia si apoi un scurt fragment din cartea sa. „Aurel I. Rogojan (nascut in 1949 la Incesti, Ceica, in judetul Bihor) si-a consacrat intreaga cariera scolii nationale de informatii pentru securitate nationala. Sef de promotie al Scolii militare de ofiteri activi a Consiliului Securitatii Statului, cu specializarea in contraspionaj (1970), si absolvent al Facultatii de Drept din Bucuresti (1973), a facut si studii postuniversitare de psihopedagogie, criminologie si management politico-administrativ. Activitatea profesionala si-a inceput-o in 1970 la Securitatea Municipiului Bucuresti. Intre 1977 si 1985 a fost seful de cabinet al generalului colonel Iulian Vlad (secretar de stat in Ministerul de Interne, din 1984 adjunct al ministrului de Interne, iar din 1987 ministru secretar de stat si sef al Departamentului Securitatii Statului – D.S.S.). Evenimentele din decembrie 1989 l-au gasit pe Aurel I. Rogojan la comanda Serviciului Independent Secretariat-Juridic al D.S.S. Intre 1990 si 2006, in cadrul Serviciului Roman de Informatii, s-a ocupat de reglementarea si planificarea activitatii de informatii, a predat in institutii de profil si a asigurat, din posturi de mare raspundere, managementul resurselor informationale. S-a aflat neintrerupt in activitate intre 1970 si 2006. Pe langa articole, interviuri si conferinte aparute in presa, a publicat o serie de lucrari in regim de « informatii clasificate », precum si volumul 1989. Dintr-o iarna in alta. Romania in resorturile secrete ale istoriei (Editura Proema, Baia Mare, 2009). Este coautor al lucrarilor: Servicii secrete straine. Retrospectiva si actualitate. Interferente in spatiul romanesc – impreuna cu Marian Ureche (vol. 1 si 2, Editura Paco, Bucuresti, 1999-2000) ; impreuna cu Traian-Valentin Poncea, Servicii secrete din Ungaria (Editura Academiei Nationale de Informatii, Bucuresti, 2003), Spionajul ungar in Romania (Editura Elion, Bucuresti, 2007), Istorie, geopolitica si spionaj in Balcanii de Vest (Editura Proema, Baia Mare, 2009).”
Scoala de la Paltinis “Se ajunsese la un pelerinaj al discipolilor, cateva zeci. O lista aproximativa ar cuprinde intre 30 si 50 de nume. Constanta, importanta si, cel mai adesea, fara martori a fost prezenta in preajma lui Noica a doi dintre acestia : Gabriel Liiceanu si Andrei Plesu. La Paltinis se organizau periodic si seminarii. Acestea au fost frecventate, mai mult sau mai putin constant, de (in ordine alfabetica) : Paul Anghel, Constantin Barbu, Francisca Baltaceanu, Aurel Brumaru, Andrei Cornea, Alexandru Dragomir, Marta Gutu, Andrei Justin Hossu, Dan Iacob, Thomas Kleininger, Serban Nicolau, Octavian Nistor, Ion Papuc, Monica Pillat, George Purdea, Victor Stoichita, Alexandru Surdu, Mihai Sora, Marin Tarangul, Sorin Vieru, Vasile Dem. Zamfirescu.
Noica credea sincer ca, daca va reusi sa creeze o elita, aceasta se va impune in structurile de conducere a societatii si va « schimba la fata Romania ». Idealismul lui Noica a fost abil speculat. In cazul sau, i s-au avut in vedere profilul moral si convingerile filosofice, efectele directeevolutii social-politice cu sens si semnificatii istorice. Cam asa lucra spionajul politic strategic in epoca Razboiului Rece. E bine de stiut ca atat Noica, cat si alte mari personalitati nu au respins nimic din ceea ce ei percepeau ca fiind constructiv, benefic si necesar, potrivit convingerilor lor. Gabriel Liiceanu si Andrei Plesu – mi-a relatat coordonatorul contraspionajului britanic din acea perioada – si-au sporit frecventa vizitelor la « Vila 23 » atunci cand Noica le-a pus in evidenta posibilitatile sale de a-i sprijini sa obtina burse de studii in Occident. Lunar, la sfarsit de saptamana, ii duceau alimente, presa, vesti. In mansarda rezervata filosofului sau in plimbarile prin imprejurimi, ascultau expozeurile lui Noica pe teme aparent intamplatoare si se legau dialoguri. Noica le punea probleme filosofice si le evalua opiniile. Andrei Plesu era discipolul ascultator si silitor. Gabriel Liiceanu era mai indraznet, uneori chiar usor impertinent, ceea ce isca si contradictii. Desigur, se pune intrebarea : « Prin cine si cum a lucrat Noica pentru obtinerea si nominalizarea celor doi discipoli ? » Foarte ingenios, fara nici o implicare oficiala, Noica le-a dat un semnal unor fundatii germane din zona de ocupatie britanica a R.F. Germania. Acestea, in numele interesului reciproc al dezvoltarii bunelor relatii romano-germane, au facut toata treaba. Filiera nu au stiut-o nici beneficiarii burselor. Acum, firesc este sa fiu interpelat in legatura cu modul in care Noica, izolat la Paltinis, putea comunica in exterior. Legatura lui Noica cu oamenii serviciilor speciale ale Maiestatii Sale Elisabeta a II-a a fost obiectul constatarii flagrante. Atasatul aero al Marii Britanii la Bucuresti obisnuia – asemenea altor membri ai Atasaturii Militare sau ai ambasadei – sa se deplaseze in zona Sibiului. In aceste deplasari, britanicii fie aveau « supraveghere discreta de protectie », fie erau filati ostentativ, dupa caz, sau « pe baza de reciprocitate », in raport cu tratamentul la care erau supusi diplomatii romani in Marea Britanie. Astfel a fost identificat interesul atasatului aero de a ajunge la Paltinis ca explorator singuratic, cu harta si busola, pe versantul opus celui pe care se afla drumul de acces. Intuindu-i-se directia, s-a instituit un « post de filaj montan », care a documentat intalnirea atasatului militar britanic cu Noica la o stana. O intalnire, pentru neavizati, in conditii absolut in afara oricaror banuieli. Baciul stanei i-a primit si i-a omenit, le-a cantat din fluier si i-a vestit cu tulnicul atunci cand au dat sa plece, ca sa stie ajutoarele de pe coclauri sa-i apere de caini si de lupi… Legatura lui Noica cu serviciile speciale britanice data de dinaintea celui de-al doilea razboi mondial. Prima sa sotie, Wendy Muston (fosta miss Sinaia), s-a aflat la post in Romania ca trimisa a Intelligence Service. Impreuna cu parintii (Walter si Carola, nascuta Ungarth, fiica unui hotelier sinaian), a locuit la Sinaia ; parintii sai se aflau printre fondatorii Sectiei Alpine a Bucegilor, care reunea importante personaje din elita politica si militara a Romaniei. Sectia era o continuatoare a Societatii Carpatina Sinaia, fondata in 1893 de fostul staret al Manastirii Sinaia, arhimandritul Nifon, Take Ionescu si prima sa sotie, cetateana britanica Bessie Richards. Fondarea unor asemenea societati turistice, sportive, cultural-stiintifice facea parte din buna si generoasa traditie a spionajului britanic. Noica a fost inclus si intr-un celebru « lot al spionilor britanici in Romania », cunoscut ca « reteaua Tomaziu », dupa numele sefului ei, agent al spionajului englez in Romania, care a primit gradul de colonel si o renta viagera drept recunoastere a serviciilor aduse Coroanei Imperiului Britanic. Tomaziu a fost extras din Romania dupa ce s-a intervenit pe canale oficiale (Julian Amery-Emil Bodnaras) pentru a i se aproba plecarea din tara. In raporturile cu autoritatile, Noica era, cel putin aparent, de un conformism exemplar, intotdeauna receptiv si staruitor daca putea sa contribuie la imbunatatirea perceptiei Occidentului asupra tarii sale. Il vizita frecvent la Sibiu pe Aurel Cioran, care il invita duminica la biserica, apoi il retinea la masa. « Relu » Cioran mentinea legaturile firesti cu fratele sau aflat la Paris, caruia i-a relatat despre prietenia legata cu Noica. Emil Cioran comunica, la randul sau, cu Mircea Eliade, George Palade si cu alti mari romani de peste Ocean. Asa a aparut contextul favorabil unei « operatiuni de recuperare » a filosofului Emil Cioran si a celui mai mare istoric al religiilor, profesorul Mircea Eliade. Acesta din urma dorea sa revina in tara, unde traia mama sa, inaintata in varsta si aflata in intretinerea profesorului. Si Cioran, si Eliade aveau retineri si temeri. Noica, cu exemplul Scolii de la Paltinis si contactele sale « nestingherite » in lumea occidentala, i-a imboldit sa dea curs demersurilor regimului pentru intoarcerea lor in tara. Exista si precedentul savantului Henri Coanda. […] Revenind la mentorul Scolii de la Paltinis, trebuie spus ca in inalta ierarhie a Partidului Comunist Roman au existat persoane de o buna factura intelectuala, care puteau avea dialog cu Noica. Filosoful era sensibil la acestia. Dupa cum a apreciat si « revolutia calitativa » care a condus la «negarea negatiei Securitatii ». Dupa ce a fost eliberat din inchisoare, avea sa constate ca anchetatorii din Securitate au fost inlocuiti cu « cetateni ale caror aparente de onorabilitate nu ar trebui suspectate, daca idealurile declarate nu le sunt negate de materialitatea lucrurilor savarsite […] ». In ultimii ani ai vietii lui Noica, pelerinajul discipolilor la « Vila 23 » devenise oarecum deranjant si se dorea o limitare a vizitelor si a frecventei acestora, dar nu s-au luat masuri efective de interzicere. Nici starea de sanatate nu-i mai ingaduia sa gazduiasca ori sa participe la seminarii. Daca ar fi sa-l incadram pe Noica – cel din anii ’70-’80 – intr-o tipologie de agent al serviciilor secrete, el ar putea fi clasificat ca operator involuntar intr-un joc dublu, cu sanse sporite pentru serviciul care facea mai multa investitie de inteligenta in mentinerea initiativei si in controlul agentului. Initiativa le-a apartinut de la bun inceput, dar controlul ni l-am rezervat.” (Sorin Rosca Stanescu)

Sursa: CorectNews
Domniile voastre, care ajungeți pe aici voit sau întâmplător , citind cele de mai sus, ce ne puteți spune ?
Eu sincer vă mărturisesc că bănuiam ceva în legătură cu Andrei Pleșu dar, tot la fel de sincer
vă destăinui că, ce-am aflat acum, depășește cu mult imaginația și bănuielile mele de pe vremea când,
bănuiam ceva…..
„ Urăsc TRĂDĂTORII  dar iubesc TRĂDAREA ” spunea Farfuridi pe vremea când alegătorii
erau spionați și-n cabina de votare ( căci, tot suntem în anul CARAGIALE ) dar, eu nu pot fi de acord decât cu expresia :
                  Urăsc  TRĂDĂTORII  și detest TRĂDAREA !!!
Indiferent că au trădat ȚARA, PARTIDUL, DOCTRINA, GRUPUL sau COMUNITATEA care și-a pus mari speranțe în persoana sa, TRĂDĂTORUL rămâne pentru mine tot TRĂDĂTOR și-i tratat în sufletul meu ca atare !
Iar când  TRĂDAREA se combină și cu DIVERSIUNEA, atunci TRĂDĂTORUL merită tot disprețul public !
Ar fi multe de spus dar, mai las și pentru altădată !
Toate cele bune !
Cu stimă și respect,
Alioșa.

29/03/2012

IADUL CHEVRON- ADEVĂRUL DESPRE GAZUL DE ȘIST ( BÂRLAD ) .

Filed under: generale — Aliosa @ 9:50 am

Această prezentare necesită JavaScript.

  În  noiembrie 2011  am participat  la  vernisajul unei  EXPOZIȚII de pictură a artiștilor plastici locali și la o LANSARE de CARTE ( traducerea de către profesoara de limba rusă,MIOARA POPA a unui volum de poezii de ESENIN ) în liniștitul oraș BÂRLAD . La acele două manifestări a participat o mare parte din intelectualitatea orașului BÂRLAD , poetul  basarabean, invitat special ,Valeriu Matei cu soția, fostul meu coleg de liceu militar generalul NICOLAE ROTARU, scriitori și artiști locali, inclusiv primarul orașului,  dl.inginer CONSTANTIN CONSTANTINESCU   ce va apare în ultima imagine din slideshow-ul postat. Nu aș fi dorit să vorbesc despre acel eveniment cultural dacă nu aș fi revăzut figura primarului bârlădean la un post de televiziune lansând un semnal de alarmă în legătură cu implicațiile viitoare ale exploatării GAZULUI de ȘIST din subsolul zonei BÂRLADULUI odată oraș liniștit iar acum bulversat de lăcomia și trădarea celor care pentru BANI sunt în stare să POLUEZE APA ( poate chiar s-o OTRĂVEASCĂ ) din acea parte a MOLDOVEI și nu numai , oraș care, a scos în stradă peste  5000 de oameni și conform spuselor primarului, în viitorul apropiat dacă nu se va OPRI PROIECTUL, va scoate zeci de mii veniți din toate împrejurimile locului și , nu numai. De ce ? Pentru faptul că,EXPLOATAREA GAZELOR DE ȘIST, constituie un adevărat RISC de OTRĂVIRE, CANCER și CUTREMUR nu numai la BÂRLAD ci și pe sute de km. de jur împrejurul zonei de exploatare iar dacă avem în vedere și zona DOBROGEA, unde va acționa tot compania americană  CHEVRON ,atunci, partea de EST și SUD-EST a ROMÂNIEI este în real pericol …..

„     Nimeni nu știe nimic despre masacrul ecologic care se pregătește la Bârlad: Indolență și nepăsare!
În timp ce zona Bârladului este în pragul unei catastrofe ecologice de proporții, autoritățile locale susțin că dracul nu e chiar atât de negru. Cei de la Agenția Județeană de Mediu Vaslui susțin că, deocamdată, nimeni nu le-a cerut vreo autorizație pentru exploatarea gazelor de şist. Deocamdată, nu s-au făcut decât prospecțiuni pe platformă. Firma care a făcut studiile este patronată de Ovidiu Tender. Locul exact în care vor fi amplasate sondele este ținut în mare secret.
Întreaga zonă a Bârladului (oraşul plus comunele aferente, însumând aproape 200.000 de suflete) este pe punctul de a se transforma într-un soi de Cernobâl, din cauza intereselor financiare ale unor importanți jucători de pe piața mondială a carburanților. Gigantul Chevron USA (una dintre cele mai puternice firme din industria carburanților din lume) a pus ochii pe zăcămintele de gaz de şist din România. Unul dintre acestea este situat chiar în zona Bârladului, la care se adaugă alte două perimetre de exploatare, în Dobrogea şi judeţul Bihor. Cele trei perimetre câştigate de Chevron în România însumează o suprafață totală de 2.700 de kilmetri pătraţi. Thomas Holst, country manager pentru România al Chevron Upstream Europe, a declarat într-un cotidian central: “Operaţiunile noastre se concentrează în două zone: Bârlad și Dobrogea. Prima sondă de explorare va fi săpată la Bârlad în a doua partea a anului 2012, iar din 2013 avem în plan săparea a opt sonde în Dobrogea”.
Nu numai Chevron, ci şi alte firme puternice din acest domeniu s-au arătat interesate de zăcămintele de gaze de şist din România. Totul a fost ţinut sub un con de umbră, din cauza tehnologiei care este folosită pentru extragerea gazelor de şist, respectiv fracţionarea hidraulică (fracking). Tehnologia este extrem de poluantă şi de nocivă pentru tot ceea ce înseamnă organisme vii şi, mai mult, provoacă cutremure de suprafață. Toate aceste aspecte au făcut ca în multe state europene tehnologia, dar şi exploatarea gazelor de şist, să fie interzise prin lege.
E lesne de înțeles atunci de ce giganții din atotputernica industrie mondială a carburanților și-au îndreptat atenția căre state din sud-estul Europei, acolo unde pe lângă faptul că există mari zăcăminte de astfel de bogății subterane, mai şi beneficiază de un context socio-economic şi politic extrem de pervertibil. Aşa s-ar putea explica şi faptul că extrem de puțini au fost cei care au ştiut că pe parcursul anului trecut, la Bârlad (şi în zonele limitrofe) au mişunat o sumedenie de echipe de experți ai unei firme de prospecțiuni. Este vorba despre SC Prospecțiuni SA București, firmă controlată în totalitate de controversatul om de afaceri Ovidiu Tender, cel care mai deține la Bârlad (prin intermediul unor firme controlate de el şi alți controversați oameni de afaceri) şi SC Fepa SA. Prospecțiuni SA este fosta Întreprindere de Prospecțiuni Geologice şi Geofizice, cea care până în 1990 a deținut monopolul prospecțiunilor din România şi care (ce mai important) a avut arhiva de informații geologice a țării noastre. În orice țară civilizată, informațiile referitoare la resursele minerale şi bogățiile subsolului țării respective constituie secret de stat şi nu sunt puse la discreția vreunui întreprinzător privat.
Revenind la Bârlad, probabil că mulți dintre concitadini au observat, în vara anului trecut, echipele celor de la Prospecțiuni SA, care au tot bântuit oraşul şi comunele din jur în mașini de teren care aveau inscripționate sigla firmei. Abia ulterior s-a aflat că firma lui Tender a fost contractată de Chevron USA pentru a efectua operațiunile de prospecțiune, care au fost finalizate la finele anului trecut. Ceea ce este şi mai interesant, se pare că nimeni nu ştie, sau nu vrea să spună, care este viitoarea locație a sondelor de lângă Bârlad. În cursul zilei de ieri, am fost contactați de către cei de la AMI Comunications, firma de PR (Public Relations) din România a celor de Chevron. Aceştia ne-au promis că ne vor transmite în cel mai scurt timp un punct de vedere, dar nu ne-au putut spune nimic despre locația viitoarelor sonde de extracție. Asta în ciuda faptului că pe parcursul discuției telefonice au lăsat să se întrevadă că au cunoştință de locurile unde s-au efectuat prospecțiuni în apriopierea Bârladului.
Americanii “salivează” pe bogățiile din subteranele Moldovei!
Chiar în primăvara anului trecut, Mihail Mitroi, vicepreşedintele Prospecțiuni SA, a recunoscut că Moldova va fi viitorul Texas al României șim într-un interviu acordat unui ziar central, a menționat că cei de la Chevron “salivează” după zăcămintele de gaz de şist din zona noastră: “Aceste companii mari, de top, nu sunt interesate de câmpuri medii. Sunt interesate doar de câmpuri foarte, foarte mari, de lucrurile de perspectivă, cum e shale – gazul (gazul de şist, n.r.)”.
Așa că e lesne de înțeles că americanilor prea puțin le pasă să fie “friendly environement” și singurul lor țel este să “sugă” cât mai mult din măruntaiele pământului de lângă Bârlad. Și automat că nu mai contează că singura tehnologie prin care poți aduce la suprafață este una extrem de poluantă. Din informațiile pe care le avem, “armata” de PR a celor de la Chevron a pregătit deja o ofensivă mediatică și vor să intoxice mass-media cu tot felul de campanii publicitare, din care să reiasă cât de grijulii sunt ei cu mediul înconjurător şi ce beneficii imense vor aduce economiei locale. Nimic despre milioanele de tone de apă injectate la mare adâncime, laolaltă cu o sumedenie de substanțe extrem de toxice, nimic despre eliberarea de noxe în atmosferă, nimic despre contaminarea câmpului acvifer din regiune, nimic despre eliberarea unor substanțe radioactive existente în straturile subterane de roci, precum Radium 233 etc. În Statele Unite ale Americii, unii localnici din zonele unde există astfel de sonde s-au filmat în timp ce pur şi simplu dădeau foc la apa de la robinetele din casă, apă care era contaminată cu gaz metan.
Iată doar o scurtă enumerare a principalelor riscuri pe care le implică tehologia fracționării hidraulice: scoaterea din circuit a unor terenuri (densitate medie fiind de şase puțuri de foraj pe kilometru la care se adaugă rețeaua de conducte pentru transport), riscul de contamimare a terenurilor, poluarea sonoră, utilizarea a milioane de metri cubi de apă pentru fiecare foraj în detrimentul agriculturii (terenurile nu vor mai putea fi irigate), apa freatică şi sursele de apă potabilă sunt în pericol de contaminare, existența unui risc seismic asociat, emanarea unor substanțe radioactivice, a metanului și a altor substanțe cu efect de seră etc.
Contactat telefonic, Remus Mitrea, șeful Agenției pentru Protecția Mediului Vaslui, ne-a declarat că nu a primit nicio cerere de eliberare a unei autorizații de exploatare din partea Chevron: “Doar cei de la Prospecțiuni SA au cerut acest lucru, dar undeva prin 2006 sau 2007. Din câte am înțeles, anul trecut au efectuat lucrările de rigoare. Dar cei de la Chevron nu ne-au solicitat nimic în acest sens. Când o vor face, vom vedea ce este de făcut”.
Deputatul Adrian Solomon ne-a declarat că, în cursul zilei de ieri, a depus o întâmpinare către premierul Emil Boc, căruia i-a cerut de urgență lămuriri cu privire la acest subiect: “Am cerut domnului prim-ministru să ne transmită toate informațiile legate de acest subiect. I-am solicitat, în acelaşi timp, să ia aminte şi să analizeze cu maxim interes tehnologia de extracție ce va fi folosită, mai ales că vrobim despre una extrem de nocivă şi interzisă în unele state europene. Mai mult, am solicitat să ne preiznte şi toate documentele în baza cărei s-a autorizat această exploatare în România, în speță în zona Bârladului”.
  Sursa : Yahoo ! Mail
PS!!!
ÎNTÂMPINAREA despre care vorbea mai sus  deputatul  de BÂRLAD,
ANDREI SOLOMON  așteaptă probabil , vorba inculpatului Mihail Boldea
 ( fost deputat PDL acum în arest preventiv la Galați …… )  „  undeva,
printr-un sertar al președintelui comisiei respective a Camerei deputaților  …..
Ieri, cabinetul MRU a dat pe ȘEST, undă verde acordului cu Chevron ……
pentru demararea prioectului , exploatării GAZULUI de ȘIST,
CONTRAR  protestelor miilor de BÂRLĂDENI și nu numai !
Tu stimată cititoare și stimate cititor ce spui ?
Este premierul MR UNGUREANU  „ independent ” cum lăsă să pară sau, un simplu „ executant ” al ordinelor
primite de la COTROCENI sau de la PDL& CO  ???
Cine pe cine vrea să prostească ???
Cu stimă și respect,
Alioșa.

27/03/2012

SE SPARGE GAȘCĂ ! SE STRÂNGE LAȚUL !!

Filed under: generale — Aliosa @ 8:12 pm

Motto:

 

„   Pentru ei a murit rusinea in tara asta. Ieri nu stiam. Acum stiu. Solutia izbaviri noastre de cel rau:
 
„Bate-voi păstorul şi se vor risipi oile“ (Marcu 14, 27).
 
Pace si Lumina! ”

Poate vă veți întreba ce legătură este între TITLUL articolului și SLIDESHOW-ul postat ! Iată care este legătura : LUMÂNAREA veșnic aprinsă  înseamnă „ VEȘNICA LOR POMENIRE ” iar cele DOUĂ MINUNATE PĂSĂRELE înseamnă DERUTA care a intrat în rândurile parlamentarilor  PDL : în ce parte plecăm DOAMNE, la stânga sau la dreapta ??? Unde-i rost de un CIOLAN mai mare  de ROS ??? BANUL n-are nici  miros  și nici culoare politică , nu-i așa ?

Frunzaverde:

Ma vad construind dreapta moderna alaturi de Crin Antonescu

 

   

 
Frunzaverde: Ma vad construind dreapta moderna alaturi de Crin AntonescuFoto: Arhiva
 
 
 
Sorin Frunzaverde va demisiona din PDL si se va inscrie in PNL, a anuntat marti vicepresedintele PNL Mihai Voicu, anuntul oficial urmand sa fie facut de fostul prim-vicepresedinte PNL miercuri, intr-o conferinta de presa. Contactat de Evenimentul Zilei, Frunzaverde a declarat sec: „Nu am demisionat de niciunde. Maine voi tine o conferinta de presa, veti vedea despre ce este vorba atunci”.
Pentru Q Magazine, in schimb, Frunzaverde a declarat evaziv ca „isi respecta conditia!”.
Mai clar, pentru Adevarul, Frunzaverde a adaugat: „Acesta este inceputul constructiei dreptei moderne in Romania. Maine voi explica, intr-o conferinta de presa, implicatiile acestei decizii”.
Pentru ca apoi sa confirme pentru Pressalert.ro informatiile legate de plecarea sa din PDL catre PNL, spunand ca miercuri va spune el public „anuntul facut astazi”. „Ma vad construind dreapta moderna alaturi de Crin Antonescu”, a adaugat Frunzaverde.
Ar fi o lovitura puternica pentru principalul partid de la guvernare pentru ca Sorin Frunzaverde ocupa, in interiorul PDL, functia de prim-vicepresedinte, fiind totodata presedintele Consiliului Judetean (CJ) Caras Severin.
Reprezentantii PNL au anuntat ca Frunzaverde va candida pentru un nou mandat la presedintia CJ Caras Severin, insa din partea USL.
Demisia lui Sorin Frunzaverde din PDL ar veni pe fondul unor dispute cu greii partidului, printre care Vasile Blaga si Elena Udrea, potrivit unor surse citate de televiziunile de stiri.
Deputatul PDL de Caras Severin Valentin Rusu a declarat pentru Newsin ca nu are cunostinta de decizia oficiala a lui Sorin Frunzaverde de a pleca din PDL, dar daca se va adeveri, atunci si el si ceilalti doi parlamentari PDL din judet il vor urma pe acesta in PNL.
Surpriza totala pentru Putere
Anuntul ca Sorin Frunzaverde demisioneaza din PDL si trece de partea liberalilor a starnit reactii atat din partea Puterii, cat si de la USL.
Frunzaverde a demisionat – reactiile PNL si surpriza PDL
Mircea Toader, liderul deputatilor PDL, a declarat la TVR Info ca nu stie nimic despre acest subiect. La fel, Roberta Anastase si Elena Udrea, prezente la Camera Deputatilor, au fost extrem de surprinse de aceasta veste.
Conform sursei citate, Sorin Frunzaverde a lipsit luni de la sedinta BPN a PDL.
„Trebuie sa ne spuna, nu stiu si nu mi-as da cu parerea. Eu nu am cunostinta si nu am auzit aceste nemultumiri. Este o pierdere, este prim-vicepresedinte, domnul Blaga este aici, puteti sa il intrebati direct. Dupa ce ma informez la colegi, o sa va spun mai multe”, a comentat Elena Udrea plecarea lui Frunzaverde din PDL.
In PNL se stia ceva…
In PNL, insa, reactiile sunt impartite: in timp ce o parte din liberali se declara surprinsi de aceasta veste, alti penelisti sustin ca discutiile legate de trecerea lui Frunzaverde de partea lor dureaza de cateva zile.
„Nu aveam cunostinta, acum am aflat. Sa il auzim pe dansul mai intai si pe urma comentam(…) Eu sunt impotriva migratiei politice, dar avand in vedere ca este numai ales local, nu si parlamentar… Daca trecerea se face cu pierderea de drepturi si nu castigarea de sinecuri, oricine e membru sa treaca de la un partid la altul. Daca si-a pierdut drepturile si nu cere altele, e o miscare fireasca.
Haideti sa vina in PNL, sa capete statura de liberal si pe urma va vom da mai multe amanunte”, a declarat viceliderul deputatilor PNL, Eugen Nicolaescu, intr-o interventie telefonica la B1 Tv.
Si Varujan Vosganian, vicepresedinte PNL, a precizat ca a aflat despre demisia lui Frunzaverde in urma cu scurt timp.
„Noi am primit aceasta veste acum un sfert de ora. Experienta mea in politica imi spune ca astfel de marturisiri nu se fac decat de persoana in cauza, altfel pot fi ofensatoare sau stanjenitoare. El a fost artizanul asocierii PDL la PPE. Pozitia sa ar putea sa ridice un mare semn de intrebare privind asumarea de catre PD a dreptei populare.
Nu pot sa va dau si alte nume, dar la noi circula si altele, pe care daca vi le-as da ar fi surprinzatoare”, a spus Vosganian.
Mihai Voicu: Frunzaverde va primi functia de vicepresedinte PNL la congres
Pe de alta parte, penelistul Teodor Atanasiu sustine ca PNL-ul discuta cu Frunzaverde de mai multe zile despre acest subiect.
„Erau discutii de cateva zile pornite cu domnul Frunzaverde. S-a simtit despartit de PDL, niciuna dintre initiativele pe care le-a propus nu a fost luata in seama. Supararea a fost mai mult si pentru modul in care a ajuns partidul sau astazi”, a subliniat Atanasiu.
Si Dan Radu Rusanu, vicepresedinte PNL, a declarat ca a fost vorba despre o discutie mai veche si mai lunga cu Sorin Frunzaverde.
„Nu putem spune ca am negociat, am avut o discutie mai veche si mai lunga cu domnia sa. A fost o propunere comuna de a candida din partea USL pentru postul de presedinte al CJ Caras-Severin, a venit si din partea dumnealui. Astazi am parafat intelegerea.
Nu pot sa spun cine a initiat discutiile, au venit si dintr-o parte si din alta. In politic avem o interactiune continua si nu este singurul care discuta cu noi, sunt si alti colegi foarte importanti din PDL, din tara, care discuta o afiliere la PNL”, a precizat vicepresedintele liberal.
Cum s-a lasat convins Frunzaverde – cu o functie la congres
Ulterior, deputatul PNL Mihai Voicu, purtatorul de cuvant al partidului, a dezvaluit cum s-au purtat negocierile cu Sorin Frunzaverde si ce i s-a oferit acestuia pentru ca a-l convinge sa demisioneze din PDL.
Voicu a declarat la B1TV ca atat el cat si Dan Radu Rusanu au purtat cateva ore de negocieri cu fostul prim-vicepresedinte al PDL, la finalul carora acesta „a agreat” sa isi paraseasca partidul.
Anuntul plecarii lui Frunzaverde din PDL a fost facut de Rusanu, urmand ca miercuri Sorin Frunzaverde sa explice intr-o conferinta de presa motivele care l-au determinat sa treaca la liberali, a mai declarat purtatorul de cuvant al PNL.
De asemenea, Mihai Voicu a anuntat ca la Congresul PNL, din 7 aprilie, Sorin Frunzaverde va primi un post de vicepresedinte in noua sa formatiune politica.
PDL a pierdut azi si primarul din Slatina
Tot marti, edilul Darius Valcov si-a anuntat demisia atat din PDL, cat si de la Primaria Slatina. Valcov a declarat ca vrea ca gestul sau sa fie „o palma pe obrazul unui partid mincinos”.
Primarul Valcov a demisionat din PDL si da „o palma peste obrazul unui partid mincinos”
Darius Valcov si-a motivat demisia din PDL prin faptul ca promisiunile primite de la conducerea centrala a partidului si de la ministrii partidului in sensul finantarii unor investitii de interes major pentru locuitorii municipiului Slatina nu au fost onorate si organizatia PDL Olt nu a fost respectata.
Sursa : Ziare.com
Domniile voastre, ce spuneți ?
Eu spun că,
FRUNZĂVERDE cu-a lui joc
L-a lovit în cap pe BOC !!!
               și,
„ Urăsc TRĂDAREA dar ,
 IUBESC trădătorii ” !
 ( Farfuride ) .
 Roberta Alma Anastase, președintele Camerei Deputaților
vorbind la microfonul  din sala de plen  …..
Mai multe despre ea, vei afla dacă vei citi
cele POSTATE la comentariul nr.13 ( întâmplător număr cu ghinon ) !!!
 
Cu toată stima și respectul ,pentru vizitatoarele și vizitatorii acestui INCITANT POST ce nu convine celor ce încă mai cred în PDL și liderii lui,
Alioșa.
 

26/03/2012

PROSTUL , VOTUL și PUTEREA !!!

Filed under: generale — Aliosa @ 9:58 am
 

Vanghelie cere secţii speciale pentru analfabeţi în universităţi, cu predare în limbajul semnelor


După ce UDMR a cerut secţie specială în limba maghiară la UMF Târgu Mureş, Marian Vanghelie a profitat de ocazie pentru a cere Ministerului Educaţiei ca în toate universităţile din România să se înfiinţeze nu doar secţii cu predare în limbile minorităţilor, ci şi secţii speciale pentru analfabeţi, în care actul de învăţământ să se desfăşoare în limbajul semnelor. Vanghelie a propus ca prim pas crearea unei secţii de acest gen la Facultatea de Litere, dat fiind că, spune primarul, respectiva instituţie e cunoscută pentru modul absolut ruşinos în care-i discriminează pe analfabeţi.
„E inadmisibil ca nişte cetăţeni ai României să nu aibă acces la studiile superioare doar din cauză că nu ştiu să scrie sau să citească”, a spus Vanghelie. „Vrem învăţământ şi manuale universitare într-o limbă pe care şi analfabeţii să o poată înţelege. Nu e vina lor că sunt analfabeţi, aşa s-au născut, nu au ales să fie în felul acesta”. Primarul de la 5 a iniţiat deja şi o petiţie în acest sens. „Am strâns numai la mine în sector peste 100.000 de amprente pe această petiţie”, spune Vanghelie, „singura problemă e că, normal, n-am putut să o citesc. De fapt, mi-a scris-o cineva adus special pentru asta din alt sector, dar sper că e de bine”.
În replică, Ministerul Educaţiei i-a transmis primarului că există deja o instituţie de învăţământ superior destinată special persoanelor care nu ştiu să scrie şi să citească, mai precis Universitatea Spiru Haret.
  Sursa : blogosfera.
Ieri 25 martie de BUNA VESTIRE și ANIVERSAREA a TREI ani de existență a BLOGULUI „ ALIOȘA ”,
al cărui unic administrator sunt doar eu și numai eu , blog independent și care nu răspunde la nici un fel
de „ BUTOANE ” pentru tot AURUL de la ROȘIA MONTANĂ (  vezi https://aliosapopovici.wordpress.com/2011/09/03/  și
am petrecut împreună cu distinsele DOAMNE și distinșii DOMNI care mi-au fost alături la ceas aniversar,
O ZI DE NEUITAT într-o atmosferă destinsă, la un grătar cu PEȘTE proaspăt de DUNĂRE
și o cupă  cu  șampanie românească, dialogând despre INTERNET,OAMENI buni și OAMENI răi, situația dezastruoasă în care a fost adusă ȚARA de când a ajuns pe mâinile marinarului și-a clicii sale portocalii,
și, cum era normal și logic, și despre VIITOR !
La despărțirea de oaspeții remarcabili  care m-au onorat cu prezența la ceas aniversar, conform și urărilor
domniilor lor, le-am promis că voi merge înainte indiferent de piedicile ce mi se vor ivi în cale ,
căci, altă cale decât  „ ÎNSPRE ” nu există !!!
Iar ca să dau dovada ținerii de cuvânt și-a-ndeplinirii promisiunii făcute distinselor doamne și
distinșilor domni care mi-au făcut cel mai frumos cadou prin prezența domniilor lor la marea mea aniversare,
chiar acum la început de săptămână, aducându-mi aminte că TIMPUL trece nemilos de repede uneori iar  ALEGERILE LOCALE ( 10 iunie 2012 ),bat la ușă   și tot ROMÂNUL va trebui să VOTEZE ,
mi-am propus să vă supun dezbaterii  subiectul
                         PROSTUL, VOTUL  și      PUTEREA  !
                     Motto :
„ PROSTUL nu e prost destul dacă nu e și fudul ” !!!
1. În fața votului, un prost este egal cu un deștept.
2. Dar doi proști nu sunt egali cu doi  deștepți, pentru că,
din doi deștepți ,unul n-o să vină la vot, fiindcă i se pare că totul e lipsit de sens.
3. Trei proști ,nu fac nici atât cât trei deştepți ,pentru că,
 din trei deştepti, unul are probleme existenţiale şi nu vine la vot,
 iar altul e sigur că o să iasă tot ăia şi n-are sens să se mai ducă.
4. Patru proşti contra patru deştepţi?
 Exclus!!!
 Din patru deştepti, unul n-are  Mercedes şi i se pare că n-o să se schimbe nimic,
 altul ştie el cine o să iasă,
 iar al treilea preferă să adoarmă la un film bun de cinematecă.
 Culmea DEMOCRAȚIEI : 100 de deştepti n-or să facă niciodată cât un singur prost care votează!!!
Mă simt nevoit să fac o precizare căci am impresia că , nu voi fi corect ÎNȚELES !!! Când am ales titlul :   PROSTUL, VOTUL și PUTEREA nu m-am gândit la un ANUME PROST sau la o ANUME  PUTERE ci, ÎN GENERAL la VOTUL pe care suntem nevoiți conform CONSTITUȚIEI și LEGII ELECTORALE să-l dăm din 4 în 4 ani aleșilor  locali, județeni , parlamentarilor și europarlamentarilor , președintelui țării din 5 în 5 ani și ,ori de câte ori suntem chemați de cel mai tare de gură la exprimarea unei opțiuni prin REFERENDUM !!! Nu intenționat să se înțeleagă că ALEGĂTORUL ROMÂN este PROST în general  ci PROSTIT în special înaintea ALEGERILOR de toate felurile de către cei care au interes să ajungă la PUTERE ! Între cele TREI cuvinte din TITLUL articolului de fond, EXISTĂ o  strânsă legătură și , NUMAI CINE NU VREA , nu  recunoaște acest lucru iar cînd se hotărăște să  recunoască , este prea tărziu căci RĂUL făcut, cu greu se poate repara iar timp de PATRU sau CINCI ani, din cauza PROSTIEI unora SUFERĂ MAJORITATEA POPULAȚIEI !!!
Domniile voatre stimate cititoare și stimați cititori ce părere aveți ?
Eu spun că VOTUL dat de PROST din PROSTIE  ne afectează viitorul TUTUROR !!!
Să aveți o PRIMĂVARĂ minunată !
Cu toată stima,
Alioșa.

24/03/2012

ALIOȘA blog la TREI ani !!!

Filed under: generale — Aliosa @ 10:02 am

25/03/2009@9:14 am

MY COMPUTER

Acum ,în prag de bătrânețe

Dintr-odată mi-a venit

Să m-apuc ,ca-n tinerețe,

De-nvățat și de citit.

Computerul, bată-l norocul,

Ce pe loc m-a captivat

Mă obligă sa-i fac jocul,

Și mă-ndeamnă la-nvățat.

Cum, în școala am studiat

Numai rusa si franceza,

My computer mi-a dictat

Musai să învăț engleza.

Dornic  iute să  lucrez

C-un computer  avansat,

Un dicționar român-englez

Repede mi-am cumparat.

Computerul bată-l vina

Ce recent l-am cumpărat,

Spre engleza cu pricina

Obligat m-a dirijat.

Și , astfel ,toată ziulica

Navighez pe internet

Culegând ca  și furnica

Că timp am  berechet.

Noaptea, mă trezesc din somn

Și grăbit eu mă așez

Chiar de-i  noapte, și-alții dorm,

Pe internet  să navighez.

El  ți-arată ce-ți dorești

De știi s-apeși pe taste,

Și-apoi,  poți să zăbovești,

Peste întinderile vaste.

De greșești ,ești terminat,

Nu poți să-l mai descifrezi

Te plimbi ca pe-un loc  minat

Și  cu greu te redresezi.

Cu calm ,însă ,și rabdare

Te implici și  corectezi.

Asteptand cu nerabdare

Ca pe NET să navighezi .

Și  când treaba  este gata

Iar începi  să navighezi .

Îți primești pe loc răsplata

Vezi cu drag ce nici visezi.

Afară plouă mocănește

Aici  duduie centrala

Laptopul  mă ispitește

Să-i torn limpede  cerneala.

Să SCRIU  cât mai pot încă,

Tastele să le ating

Și, fără de poruncă,

Singur rănile să-mi ling.

Alioșa pontonierul.

@

În urmă cu exact TREI ANI ( 25/03/2009/ora 9:14 am ), mai mult într-o doară, am „ aruncat în eter ” primul meu ARTICOL, de fapt, niște versuri dictate de MUZA-MI înflăcărată ce-mi trăda starea de spirit vs. de MY COMPUTER  și timpul de afară care, nu era deloc favorabil plimbării pe strada pustie la acea vreme. Era acel moment când IARNA fățarnică și atotputernică încă se mai lupta cu PRIMĂVARA cea zglobie și care, voia cu orice preț să-și intre în drepturile ei legitime . Ningea din toate părțile semn că BABELE își făceau de cap, fulgii jucăuși se încăpățânau să se topească imediat și se așezau pe tot ce le ieșea în cale transformându-se în cele din urmă în apa rece ce se amesteca cu toate mizeriile de pe stradă luându-și o culoare nedefinită,cu alte cuvinte, erau îndeplinite toate condițiile ca să nu ieși din casă chiar dacă nu aveai nici un boț de pâine.Și-atunci,am deschis laptopul și, lăsat în voia muzei, am postat primul meu articol deși inițial îmi programasem să folosesc laptopul doar pentru COMUNICAREA telefonică și video cu copiii care lucrau în ITALIA deși amândoi absolviseră câte o facultate dar, salariile de PROFESOR erau nu numai mizerabile dar și umilitoare. Și nu în ultimul rând, gândeam rostul laptopului de a mă vedea cu năzdrăvanul meu de nepoțel, EMANUEL italianul, ce avea atunci  doar 4 ani și jumătate dar, era ca și  ARGINTUL VIU și când maică-sa intra în legătură pe Yahoo! Messenger  cu mine, îi trăgea pur și simplu căștile de pe urechi ca să și le pună lui să poată vorbi cu mine : TAE SANDU, cosa fai ? Ai balbă ? ( nu putea pronunța R ) întrebare legitimă fiindcă eram nebărbirit ….După cum se poate ușor constata din datele apariției articolelor, nu prea m-am înghesuit să postez articol după articol ca să mă laud că sunt pe nu știu care loc în ZELIST ! De fapt, în primii doi ani, am postat vreo 40 de articole    https://aliosapopovici.wordpress.com/2011/03/24/Aliosa-blog-la-ceas-aniversar                   și numai matrapazlâcurile din politica românească din ultimul an ( 24/03/2011-24/03/2012 ) m-au detreminat să fiu mai activ ajungând acum la peste 100 de articole …Ce pot spune acum cu o zi înainte de aniversarea a TREI ANI de existență ? Aș putea  spune foarte multe dar, nu mi-am propus să fac un bilanț….Afirm însă cu toată tăria că , de când NAVIGHEZ pe INTERNET , mai bine zis de când accesez BLOGURI , am avut ocazia de a cunoaște DOAMNE, DOMNIȘOARE și DOMNI  cu o cultură vastă, cu suflet mare, de un altruism nemaiîntâlnit, de caracter deosebit și ținută morală ireproșabilă ! Mă bucur  că am avut șansa de a intra în dialog virtual cu DOMNIILE lor ,le mulțumesc din suflet că m-au vizitat, au comentat sau au dat doar un simplu like . Pentru mine a contat foarte mult COMUNICAREA iar când cineva „ uita” să mai treacă pe la mine, mă gândeam cu groază că am făcut ceva care a dus la acea „ uitare” și nu aveam odihnă sufletească până nu-i vedeam din nou semnătura pe blogul meu. Cum pădure fără uscături nu există, am avut parte și de DETRACTORI care m-au calomniat, bârfit, acuzat de tot felul de lucruri și asta numai și numai din cauza faptului că, REGĂSINDU-SE în unele articole în care criticam IPOCRIZIA, LINGUȘEALA, OPORTUNISMUL, MINCIUNA ,MANIPULAREA etc etc a celor pe care îi idolatrizau, neavând argumente logice să mă combată, m-au atacat pur și simplu sub pavăza ANONIMATULUI oferit cu generozitate de internet . Dar, asemenea persoane au fost atât de puține în comparație cu numărul mare de bloggeri onești și respectuoși, încât, nici nu merită să mai zăbovesc asupra lor. VIAȚA deja a demonstrat că cele spuse de mine încă din 5/9/2009 pe http://absolventi1969.wordpress.com/2009/9/5/TREZESTE-TE-OSTIRE s-au ADEVERIT spre regretul meu iar cei care m-au acuzat de partizanat politic ( deși nu eram înscris în nici un partid )și de șovinism, AR TREBUI SĂ-ȘI CEARĂ PUBLIC SCUZE !!!

Gata, am vorbit destul !  În încheiere, doresc să mulțumesc tuturor celor care mi-au vizitat blogul, citit și comentat articolele și au fost alături de mine în clipele mai puțin faste ! Din toată inima, DOMNIILOR lor și nu numai, multă sănătate , împlinirea tuturor dorințelor  și INVITAȚIA de a ciocni o CUPĂ cu ȘAMPANIE  după degustarea la alegere  a unui pește de DUNĂRE , fript și  stropit din belșug cu mujdei de usturoi  și servit cu mămăliguță  fierbinte căci ,mâine DUMINICĂ fiind, va fi și  sărbătoarea  BUNA VESTIRE ( Dezlegare la pește )  !

Cu aleasă stimă și deosebit respect,

Alioșa.

23/03/2012

SECRETE BINE ASCUNSE !

Filed under: generale — Aliosa @ 6:16 pm
„  Ceea ce aţi vrut dintotdeauna să ştiti despre Bruxelles şi UE dar nimeni n-a îndrăznit să vă spună.
Sub titlul „ RĂDĂCINILE NAZISTE ALE „ BRUXELLES –  UE ” vă prezint  o carte scrisă de Paul Anthony Taylor, Aleksandra Niedzwiecki, Matthias Rath şi August Kowalczyk, editată de Fundaţia de Sănătate Dr. Rath. În lucrare se arată că arhitectul-cheie al „Bruxelles/UE”, fondatorul Uniunii Europene, nu este altul decît Walter Hallstein, fost membru al organizaţiilor oficiale naziste în timpul celui de-al doilea război mondial, apărător al legilor naziste, scăpat prin minciuni ordinare de procesul pentru crime de război de la Nürnberg. De asemenea este documentat modul în care IG Farben – Cartelul German al Chimiei, Petrolului şi Medicamentelor şi-a continuat chiar şi după înfrângerea din al doilea război mondial, tentativa de creare a unui imperiu economic german, al IV-lea Reich. Pentru a atinge aceste scopuri au fost promovate la nivelul UE, printre altele, măsuri legislative care duc la eliminarea de pe piaţă a celui mai temut concurent al concernelor farmaceutico-chimice: terapile naturiste.
Prefaţă şi introducere: Descarcă introducerea (304 kB)Capitolul 1: Recapitularea dovezilorDescarcă capitolul 1 (4.79 MB) Capitolul 2: Walter Hallstein: proeminent avocat nazist şi arhitect cheie al „Bruxelles UE”Descarcă capitolul 2 (2.79 MB)Capitolul 3: „Marele Cartel al Sferei” şi cadrul său organizaţionalDescarcă capitolul 3 (332 kB)Capitolul 4: Încercarea Cartelului Petrolului şi Medicamentelor de a-şi consolida puterea politică asupra EuropeiDescarcă capitolul 4 (1.05 MB)Capitolul 5: Guvernarea Bruxelles UE va pune capăt secolelor de libertate şi independenţă în Marea BritanieDescarcă capitolul 5 (484 kB)Capitolul 6: Cine e Cine în „Bruxelles UE”Descarcă capitolul 6 (979 kB)Capitolul 7: Releu de ViaţăDescarcă capitolul 7 (61 kB)Capitolul 8: Anexe Descarcă capitolul 8(453 kB).
 Autorii cărţii, printre care se numără şi un supravieţuitor al lagărului de la Auschwitz care n-a primit nici până în prezent compensaţia financiară pentru detenţie şi muncă forţată, spun o poveste pe care mulţi cititori ar putea să o descrie ca fiind greu de crezut. Probabil că mulţi vor spune că aceste informaţii istorice, documentate, la care se face referire în aceasta carte, ar fi trebuit să fie pe prima pagină a tuturor ziarelor. Faptul că această carte nu a fost adusă la cunoştinţa publicului de către mass media demostrează o dată în plus că trăim într-o dictatură în care marile adevăruri sunt cenzurate. Ţinând cont de acest lucru, responsabilitatea fiecăruia dintre noi este de a downloada şi citi această carte, de a o răspândi tuturor cunoscuţilor şi de a vizita şi studia documentele sursă listate în subsolul paginilor. Timp de aproape trei sferturi de secol lumii i s-a spus că al doilea razboi mondial a fost generat de un psihopat, Adolf Hitler şi de anturajul său de huligani rasişti. Adevărul este însă că cel de-al doilea razboi mondial a fost un razboi de cucerire condus în numele IG Farben – Cartelul German al Chimiei, Petrolului si Medicamentelor, cu scopul de a controla pietele globale în noile domenii ale produselor chimice patentate, in spatele acestora aflandu-se varfurile „iluminate” ale masoneriei precum hraparetii bancheri Rockefeller si Rothschild, care au fondat Rezerva Federala Americana. Documentele oficiale ale Congresului S.U.A. si tribunalului de la Nuremberg pentru crime de razboi arata fara echivoc ca cel de-al doilea razboi mondial a fost nu numai pregatit, ci si facilitat logistic si tehnic de catre cel mai mare si mai renumit cartel al petrolului si medicamentelor de la acea vreme, si anume cartelul german IG Farben, format din Bayer, BASF, Hoechst si alte companii chimice. În rechizitoriul procesului de la Nuremberg se dovedeste ca fara IG Farben, cel de-al doilea razboi mondial nu ar fi avut loc. Dupa ce ambele încercari militare de a subjuga Europa si razboiul însusi au esuat, Cartelul Petrolului si Medicamentelor a investit în a treia încercare: cucerirea economica si politica a Europei prin intermediul Uniunii Europene cu sediul la Bruxelles.
 De aceea, nu este surprinzator faptul ca arhitectii cheie ai „Bruxelles-UE” au fost recrutati din rândul acelor tehnocrati care deja facusera planurile pentru o Europa postbelica sub controlul coalitiei dintre nazisti si Cartel. Aceasta carte va aduce la cunostinta conducatorii cartelului – îmbracati nu doar în uniforme naziste, ci si în costume cenusii. Cel mai renumit dintre acestia a fost Walter Hallstein, primul presedinte al asa-numitei Comisii UE. Daca va intrebati probabil, de ce nu ati auzit pâna acum despre aceste lucruri cutremuratoare este foarte simplu. Dupa 1945, Cartelul a investit sute de miliarde de dolari cu un singur scop: sa rescrie istoria si sa-si ascunda trecutul criminal. Aceasta musamalizare, cu privire la originile corporatiste ale celor doua razboaie mondiale, a fost în mod evident conditia preliminara pentru cea de-a treia încercare a Cartelului – de aceasta data prin intermediul UE – de a cuceri si controla Europa. În mod evident, interesele Cartelului sperau sa-si consolideze controlul asupra Europei prin intermediul Uniunii Europene fara ca aceste radacini întunecate sa fie vreodata expuse. Totusi, acest plan a esuat. Publicarea acestei carti si zecile de mii de documente autentice la care se refera înseamna ca experimentul UE al Bruxellului s-a terminat. Nici o persoana, organizatie sau partid democratic nu mai poate sustine acum cea de-a treia încercare de cucerire a Europei. Aceasta carte este, de asemenea, o oportunitate unica pentru toti acei politicieni si partide politice care au fost ademeniti în sustinerea Bruxellului fara sa cunoasca bazele acesteia sau sa îi înteleaga adevaratele scopuri. Aceasta include cei 27 sefi de state care au semnat „Tratatul de la Lisabona”, dintre care majoritatea nu au stiut ca semnaturile lor au constituit un act de „îndreptatire” a Cartelului si actionarilor sai sa profite de controlul asupra Europei. Acesti politicieni si partide politice au acum sansa sa faca o cotitura completa, revocându-si în mod public sprijinul în favoarea unui model al Europei care a fost construit pe decenii de minciuni si înselaciuni. Te încurajam pe tine, cititor al acestei carti, sa ajuti la raspândirea acestei informatii importante catre familia, prietenii, colegii tai precum si în comunitatea în care traiesti. Mai mult, te încurajam sa îi confrunti pe reprezentantii tai politici la nivel local, regional, national si european – cu informatia prezentata în aceasta carte. Facând asta, pui o presiune asupra acestor politicieni sa faca o alegere: fie sa închida ochii în fata adevarului si sa sprijine deplin preluarea Europei de catre o dictatura de interese corporatiste, fie sa actioneze în spiritul protectiei democratiei si a vietii si sanatatii milioanelor de oameni. Alegerea pe care acesti politicieni o fac cu privire la pozitia lor fata de „UE” va fi cea mai importanta decizie din cariera lor politica. Dupa ce ultima încercare a Cartelului de a controla Europa a esuat în 1945, una din cele mai larg folosite scuze de catre actionarii sai politici a fost ca „nu au stiut”. Totusi astazi, dupa publicarea acestei carti, nici un politician nu poate face o astfel de afirmatie în apararea suportului sau continuu fata de „Bruxelles/UE”. Din perspectiva istorica, ceea ce este cel mai urgent necesar acum, este o miscare populara. Actiune deosebit de importanta pentru ca politicienii din multe tari europene au fost influentati de interesele corporatiste ale Cartelului Petrolului si Medicamentelor; astfel ei nu mai sunt aparatori independenti ai intereselor oamenilor. O miscare populara ar fi, de aceea, singurul garant al libertatii, democratiei si independentei pentru oameniidin Europa ” .
Sursa: Yahoo ! Mail.
„ Mai bine  mai târziu decât niciodată ” !!!
Tu, ce părere ai ?
Să nu spui c-ai știut așa ceva căci, mă faci invidios .
Cu prietenie,
Alioșa.

21/03/2012

ROMÂNIA și FMI-BIRD în urmă cu 40 de ani !

Filed under: generale — Aliosa @ 4:17 pm
Cum a semnat România acordul din 1972 cu FMI-BIRD
Este o nouă confirmare (dacă mai era cazul !) a modului în care o parte importantă din clasă politică de după 1989 a înţeles să conducă poporul român spre sărăcie, spoliere economică şi dependenţă ruşinoasă faţă de capitalul străin. În fond ţara a fost coborîtă la rangul de colonie. Dincolo de tenta nostalgic-naţionalistă pe care o are articolul respectiv, în urma unei analize serioase şi a altor documente oficiale ale epocii, rezultă că autorul spune adevărul. Deşi mari comunişti, oficialii de atunci au reuşit să bareze tendinţa capitalului mondial ocult de a încăleca economic România, înţelegînd că datoria faţă de ţară şi popor este mai presus de interesul personal sau cel de gaşcă. Cu o iresponsabilitate crasă oficialii actualei guvernări ne-au îndatorat pentru următorii 50 ani, fără ca să se cunoască nimic concret în urma cheltuirii acestor sume uriaşe. După ei…potopul!
Lectie de istorie si de ce nu, de patriotism
Cum a semnat România acordul din 1972 cu FMI (Romania este membru fondator al FMI!)
Astăzi, când se discută atât de mult despre planul de austeritate al Guvernului de la Bucureşti pentru a primi o nouă tranşă din împrumutul contractat cu Fondul Monetar Internaţional, socotim că ar fi bine venit să prezentăm detalii despre condiţiile aderării României la FMI şi primul ei acord cu Fondul, care au fost negociate şi semnate, la Washington, la finele anului 1972.
În contextul respectiv, marcat profund de Războiul Rece, a fost un eveniment deosebit, care a luat prin surprindere celelalte ţări socialiste, şi în primul rând URSS, dar şi alte state ale lumii, el fiind amplu comentat şi de presa internaţională, dar nu şi de cea din România, care, în afara unei ştiri seci, n-a putut publicat un rând.
Despre debutul negocierilor şi momentul semnării acordului – 15 decembrie 1972 – ne-a prezentat date, în exclusivitate, dr. ec. FLOREA DUMITRESCU, ministru al Finanţelor între 1969-1978 şi fost guvernator al Băncii Naţionale a României (1984-1989).
Întrucât este vorba de fapte de istorie, credem că ele trebuie cunoscute şi de opinia publică, dat fiind că în acea perioadă s-a ştiut foarte puţin sau nimic despre ele, iar acum avem privilegiul să le prezentăm aşa cum au fost ele trăite chiar de principalul artizan din partea românească al acestui acord istoric.
Washington,15 decembrie 1972. Florea Dumitrescu semnează acordul de aderare a României la FMI şi BIRD. În picioare, diplomatul Mircea Răceanu, aflat la post în SUA, şi soţia lui
„În România, preocupările de reformă au început să se manifeste chiar în ultimii ani de viaţă ai lui Gheorghe Gheorghiu-Dej şi s-au intensificat prin venirea în fruntea partidului a lui Nicolae Ceauşescu. Aceste preocupări decurgeau din conţinutul Declaraţiei din aprilie 1964, al Constituţiei şi din alte documente programatice de partid şi de stat. În Declaraţia de la Bucureşti, din aprilie 1964, care respingea încercările URSS de a stabili direcţiile de dezvoltare în ţările socialiste aflate sub umbrela sa, se afirmă clar dreptul la independenţă şi principiul neamestecului în treburile interne ale altor state cu evocarea normelor stipulate în documentele ONU. Independenţa presupunea o industrie dezvoltată şi modernă, ceea ce impunea relaţii de colaborare cu ţările dezvoltate. De altfel, dezvoltarea industriei era un răspuns la încercările sovietice de a rezerva României un viitor agrar. Realizarea obiectivelor privind dezvoltarea industriei necesita eforturi importante, importuri de maşini, utilaje şi tehnologie.
Sediul FMI, Washington, 15 decembrie 1972. Poza de grup după semnarea documentelor de aderare a României la FMI şi BIRD
Cu toate măsurile luate pentru a se mări ponderea fondului de acumulare în venitul naţional utilizat, de la 17,1% cât a fost în perioada 1956-1960, la 29,5% în perioada 1966-1970, sursele de finanţare interne erau insuficiente pentru realizarea obiectivelor privind industrializarea şi modernizarea economiei. S-a pus problema solicitării unor credite în devize libere de la Banca Internaţională de Colaborare Economică din cadrul CAER cu sediul la Moscova. Răspunsul a fost negativ din lipsa lichidităţilor în valută la această bancă. Autorităţile române au ajuns la concluzia că singura soluţie este apelul la piaţa financiară mondială. În cadrul politicii de dezvoltare a colaborării cu ţările occidentale, conducerea României a stabilit să se ducă negocieri pentru aderarea ţării la Fondul Monetar Internaţional şi la Banca Mondială. La finele anului 1969, preşedintele Băncii Mondiale, Robert McNamara, a făcut o vizită în România, la invitaţia Ministerului Afacerilor Externe. Cu acest prilej, în discuţia pe care a avut-o cu Nicolae Ceauşescu s-a stabilit să se înceapă negocierile pentru aderare. Pe această bază am convenit cu McNamara ca o delegaţie a Fondului Monetar Internaţional să vină în România la începutul anului 1970 pentru a demara negocierile tehnice. Negocierile s-au purtat la Bucureşti între delegaţia Fondului condusă de Wittome – director pentru Europa – şi delegaţia română, care era formată din reprezentanţi ai Ministerului Finanţelor (Florea Dumitrescu – ministru, conducătorul delegaţiei, Iulian Bituleanu – adjunct al ministrului, Costin Kiriţescu – monetarist, Gh. Crăiniceanu – directorul Direcţiei valutare, Dumitru Lăzărescu – specialist în relaţiile valutare), ai Ministerului Afacerilor Externe (Nicolae Ecobescu – adjunct al ministrului, Mada Ioan) şi alţi specialişti.
Pe parcursul negocierilor, delegaţia noastră se consulta cu reprezentanţi din conducerea Băncii Naţionale, Vasile Malinschi – guvernator – şi ai Comitetului de Stat al Planificării, Gh. Stroe – vicepreşedinte. Periodic, îi informam direct pe Nicolae Ceauşescu şi pe Ion Gheorghe Maurer – prim-ministru. În timpul negocierilor, cea mai importantă problemă au constituit-o stabilirea cotei de capital de participare, mărimea ei şi forma de depunere. Reglementările Fondului prevedeau că fiecare ţară care doreşte să devină membru trebuie să depună 90% din cotă la FMI, în aur. Eforturile pe care le face un membru la depunerea cotei se recompensează ulterior prin creditele folosite de la FMI care au un nivel de dobândă avantajos, mult mai mic decât pe piaţa bancară internaţională. Discuţiile au fost mai complexe şi datorită faptului că între ţările dezvoltate – SUA, Franţa, Germania federală – se intensificaseră confruntările cu privire la rolul monetar al aurului, la necesitatea desfiinţării aurului ca „barometru” al stabilităţii dolarului etc. De asemenea, noi am dorit să ne clarificăm cât mai mult asupra condiţionărilor impuse de FMI şi BIRD la acordarea creditelor, asupra aspectelor legate de trecerea în perspectivă la convertibilitatea leului şi altele. Negocierile tehnice au durat aproape doi ani, iar acordul de aderare l-am semnat, în numele Guvernului Român, la sediul FMI din Washington în decembrie 1972. După terminarea lor, când totul era convenit cu reprezentanţii Fondului, propunerile finale de aderare au fost discutate şi aprobate de Biroul Politic al partidului. Tonul discuţiilor l-a dat Ion Gheorghe Maurer, care a subliniat importanţa acestui pas istoric, exprimând susţinerea propunerilor. Toţi ceilalţi membri au susţinut şi aprobat propunerile de aderare.
Despre negocieri, despre prezenţa delegaţiei FMI la Bucureşti, despre aprobarea propunerilor nu s-a făcut nici un fel de comentariu în mass-media.
 
Prezidiul sesiunii anuale a FMI-BIRD,Washington,1-5 septembrie1975
În timp ce negociam cu reprezentanţii Fondului, participam periodic şi la lucrările Comisiei Financiar-Valutare a CAER, conform programelor convenite. De câte ori mergeam la şedinţele acestei Comisii îl întrebam pe Nicolae Ceauşescu în ce moment vom informa ţările socialiste membre CAER asupra acţiunii României de a deveni membru al FMI şi Băncii Mondiale. De fiecare dată, Nicolae Ceauşescu îmi spunea că nu este încă momentul. Căuta o perioadă mai relaxată în relaţiile internaţionale, evita să tensioneze aceste relaţii cu ştiri inflamabile. Eram în semestrul II al anului 1972. Sosise vremea în care urma să informăm partenerii noştri din CAER despre acţiunile României.
La şedinţa Comisiei Financiar-Valutare a CAER, care avea loc la Moscova, erau prevăzute pe ordinea de zi probleme specifice, dar şi o Informare privind FMI şi BIRD. La discuţiile ce au avut loc toţi miniştrii Finanţelor din celelalte ţări au criticat sever politicile acestor instituţii capitaliste. În final, am luat cuvântul şi eu, arătând ce demersuri am întreprins pe linia aderării României la aceste organisme. S-a declanşat o adevărată discuţie furtunoasă: că România se aruncă în braţele capitalismului, că va fi subminată suveranitatea ţării, că România sparge unitatea ţărilor socialiste etc. Le-am spus, în final, că hotărârea autorităţilor române este luată, că ştim ce facem, că ştim să ne apărăm suveranitatea şi să promovăm interesele ţării.
Am subliniat că această acţiune se încadrează în politica externă a României, de a dezvolta relaţiile cu toate ţările lumii, indiferent de orânduirea socială, şi cu organismele financiare internaţionale care pot contribui la dezvoltarea cooperării economice între ţări. După şedinţă, miniştrii Finanţelor din Ungaria şi Polonia au venit la mine şi m-au rugat prieteneşte să le împărtăşesc şi lor din experienţa pregătirilor pentru aderare, subliniindu-mi că ţările lor nu-şi permit să facă ceea ce face România. Am stat cu fiecare ore întregi şi le-am spus cu amănunte cum am procedat şi cum ne gândim să acţionăm în relaţiile cu FMI şi BIRD. Menţionez că, înainte de a primi împuternicirea Guvernului Român de a semna Acordul de aderare la FMI şi BIRD, am prezentat propunerile de aderare Comisiilor Marii Adunări Naţionale. După ce am făcut prezentarea în faţa a sute de deputaţi care constituiau Comisiile, am fost interpelat de un deputat, pe nume Constantin Pârvulescu (fost secretar general al PCR, un cominternist cunoscut, care, totuşi, la un moment dat, a denunţat cultul personalităţii lui Ceauşescu într-un Congres al PCR – n.r.), dacă am examinat bine unde intrăm şi dacă acest act nu va afecta suveranitatea ţării?
Am precizat în faţa Comisiilor reunite că am studiat cu răspundere politicile acestor instituţii şi m-am angajat că tot ce voi întreprinde în relaţiile cu FMI şi BIRD va sluji promovării interesului naţional. Comisiile au votat propunerile, iar eu am acţionat împreună cu reprezentanţii MAE pentru pregătirea semnării documentelor de aderare: ne-am consultat cu Ambasada României din SUA, cu reprezentanţii FMI şi BIRD, am stabilit data semnării (15 decembrie 1972), m-am pregătit pentru primele discuţii privind colaborarea cu cele două instituţii. La sediul FMI din Washington în prezenţa reprezentantului Ambasadei României, Mircea Răceanu, am semnat Acordul de aderare a României la FMI. După acest moment, ambasadorul român în SUA, Corneliu Bogdan, a organizat o recepţie pentru a marca istoricul eveniment. În faţa drapelului României şi al FMI, reprezentanţii celor două părţi au marcat începutul colaborării: din partea română: Florea Dumitrescu – ministrul Finanţelor, Corneliu Bogdan – ambasadorul României în SUA, Vasile Voloşeniuc – preşedintele BRCE, Mircea Răceanu – consilierul ambasadei; din partea Fondului: Lieftinck – director executiv la FMI, care a reprezentat mulţi ani grupul de ţări membre (Olanda, Iugoslavia, Israel, România) din care a făcut parte şi România, Wittome – director FMI pentru Europa, care a participat la negocierile de aderare de la început până la sfârşit şi alţi reprezentanţi ai FMI. Înainte de semnarea Acordului de Aderare, MAE a desfăşurat, prin ambasadele României, o amplă activitate de informare a ţărilor membre la FMI şi BIRD cu privire la demersurile ce se fac pentru ca şi România să devină membru la aceste instituţii. După semnarea documentelor de aderare potrivit reglementărilor FMI şi BIRD, fiecare ţară urma să voteze primirea noului membru. Astfel, s-a intensificat munca diplomatică din partea României solicitând sprijinul ţărilor dezvoltate, cu o pondere de vot importantă, în cadrul FMI să finalizeze procesul de votare pentru România. Procesul de votare din partea celorlalte ţări membre a prezentat o anumită particularitate, dat fiind că România era prima ţară socialistă din cadrul CAER care solicitase să devină membru (cu excepţia Iugoslaviei, care avea această calitate de la înfiinţarea celor două instituţii internaţionale financiare).
Un sprijin substanţial l-a primit România atunci din partea autorităţilor din SUA, Anglia, Franţa, Germania Federală, Italia, Olanda şi a altor ţări membre. Demersul României s-a bucurat atunci de aprecieri elogioase şi încurajatoare. În întâlnirile pe care le aveam în acei ani cu miniştrii Finanţelor, respectiv cu guvernatorii băncilor centrale din ţările dezvoltate şi în curs de dezvoltare, în calitatea lor de guvernatori sau viceguvernatori ai ţărilor respective la FMI şi BIRD, am fost profund impresionat de atitudinea lor plină de amabilitate şi de deschidere pentru o colaborare fructuoasă în avantajul ţărilor noastre, ceea ce ne-a stimulat în demersurile întreprinse în perioada următoare.
După ce România a devenit membru oficial la FMI, în cadrul unei întâlniri cu McNamara, preşedintele Băncii Mondiale, acesta mi-a spus: „Acum când România este membru al FMI şi al Băncii, ne-am gândit să-i acordăm pentru început credite într-un volum de un miliard de dolari”.
În sinea mea mi-am zis că Banca Mondială doreşte să impresioneze autorităţile române şi celelalte ţări socialiste despre avantajele de care se bucură România ca membru la aceste organisme internaţionale. În discuţii am mulţumit conducerii băncii pentru ce s-a gândit să facă pentru România şi l-am întrebat pe McNamara pentru ce putem folosi aceste credite, în ce domeniu, pentru ce obiective. Mi-a precizat: „În domeniul infrastructurii”. L-am întrebat în continuare dacă aceşti bani trebuie să-i restituim Băncii. El mi-a răspuns că „da, este normal sunt credite rambursabile, cu un anumit termen de graţie”. I-am precizat că, dacă vom folosi creditele pentru autostrăzi, drumuri, poduri, nu vom putea restitui la scadenţă, după 10-15 ani, creditele, pentru că asemenea obiective nu aduc venituri decât în timp mai mare, 20-30 de ani. I-am mai spus că România nu este suficient de dezvoltată pentru a lua bani din alte sectoare pentru a rambursa creditele pentru infrastructură.
Ca urmare, nu vom putea face apel la creditele oferite decât dacă le putem folosi pentru creşterea producţiei, pentru crearea de noi locuri de muncă, pentru sporirea veniturilor. Avem în programele noastre de dezvoltare economico-sociale obiective noi de realizat în diferite domenii ale industriei, agriculturii etc., avem obiective de modernizat. McNamara mi-a precizat că reglementările Băncii nu prevăd astfel de credite. I-am menţionat că, dacă am putea primi credite pentru dezvoltarea producţiei materiale: bunuri de consum, utilaje, maşini, atunci vom avea posibilitatea să ne angajăm la un volum şi mai mare de credite decât un miliard de dolari.
Mi-a părut rău că l-am dezamăgit, chiar pe primul om care ne-a întins o mână, ne-a sfătuit cum să dezvoltăm colaborarea cu marea finanţă a lumii, cum putem să contribuim la progresul economiei şi al ţării. Nu am dezarmat însă. M-am despărţit de McNamara cu speranţa că vom găsi căile de colaborare. A fost un moment de insatisfacţie, dar care a pregătit o mare victorie, a unei colaborări benefice pentru România. Am reuşit să îmbunătăţim regulile Băncii Mondiale aplicate timp de circa 30 de ani, în beneficiul României şi al zecilor de ţări membre care au beneficiat ulterior de credite de producţie de la această instituţie. Întors în ţară , l-am informat pe Nicolae Ceauşescu despre poziţia prezentată conducerii Băncii, care mi-a spus că am procedat bine.
După câteva săptămâni, McNamara informa autorităţile române că Banca a examinat propunerile noastre şi a modificat reglementările. Astfel, România poate accesa credite şi pentru producţie. I-am mulţumit atunci, dar o fac şi azi. „FELICITĂRI domnule McNAMARA. Aţi dovedit că aţi fost nu numai un mare strateg militar al SUA, dar şi un vizionar de frunte în domeniul economic, financiar şi bancar!” Am pregătit obiectivele de finanţat împreună cu ministerele de resort, cu băncile (Banca de Investiţii şi Banca Agricolă) şi am început negocierile pe obiective concrete. În întreaga mea activitate ca ministru al Finanţelor am fost călăuzit de angajamentul luat în perioada de pregătire a aderării, că voi veghea şi voi milita în permanenţă pentru promovarea interesului naţional. Fiecare obiectiv pe care îl prezentam pentru a fi finanţat cu credite de la Banca Mondială era analizat împreună cu preşedinţii celor două bănci: Mihai Diamandopol, de la Banca de Investiţii, şi Ion Ruşinaru, de la Banca Agricolă (specialişti de înaltă clasă şi colaboratori de nădejde), prin prisma eficienţei, a creşterii producţiei, a productivităţii muncii şi a contribuţiei la creşterea exportului şi a veniturilor care să permită restituirea creditelor şi a dobânzilor aferente. În perioada 1973-1989, România a beneficiat de credite de la FMI şi Banca Mondială de circa şase miliarde de dolari, credite care au contribuit la creşterea economică, la industrializarea României, la modernizarea agriculturii şi a altor domenii. Experienţa arată că orientarea creditelor primite de la Banca Mondială, în special pentru dezvoltarea şi tehnologizarea producţiei, a permis României creşterea exporturilor şi a încasărilor valutare, asigurarea surselor pentru rambursarea creditelor primite şi creşterea veniturilor populaţiei.
 Analiza relaţiilor altor ţări cu FMI şi Banca Mondială mai scoate în evidenţă că finanţarea din credite cu prioritate a infrastructurii a dus multe ţări la creşterea datoriei externe, la sărăcie şi mizerie. Sunt edificatoare în acest sens relatările şi concluziile cuprinse în cartea: „Confesiunile unui asasin economic”. Autorul volumului, John Perkins, arată că, după ce a ajutat ţările în care a lucrat cu credite de la Banca Mondială să realizeze aeroporturi, autostrăzi, să construiască centrale care să producă electricitate etc., deci a contribuit la modernizarea ţărilor respective, a ajuns la constatarea că sărăcia şi mizeria sunt mai mari după îndatorarea ţărilor decât la început şi se consideră vinovat, se consideră asasin economic. John Perkins a avut curajul să descrie asasinii economici astfel: „Mercenarii sau asasinii economici (AE) sunt profesionişti extrem de bine plătiţi care escrochează ţări din întreaga lume pentru sume ajungând la trilioane de dolari. Ei direcţionează bani de la Banca Mondială, de la Agenţia SUA pentru Dezvoltare Internaţională (USAID), precum şi de la alte organizaţii de străine către seifurile corporaţiilor gigant şi buzunarele acelor câtorva familii de bogătaşi, care controlează resursele naturale ale planetei. Mijloacele de care uzează în acest scop, variază de la rapoarte financiare frauduloase, alegeri trucate, mită, şantaj, sex, ajungând până la crimă.” Am făcut această prezentare pentru a atrage atenţia autorităţilor române că au o mare răspundere în angajarea şi utilizarea creditelor de la Banca Mondială, mai ales acum, când s-a pus problema angajării unui credit de multe miliarde euro, pentru a nu lăsa generaţiilor viitoare un cadou amar – care le poate otrăvi viaţa. Revenind la relaţiile de început dintre România şi Banca Mondială, în primii 10 ani de la aderare, România a încheiat 33 de acorduri de împrumut pentru proiecte din industrie, agricultură, transporturi şi altele. Folosirea creditelor de la Banca Mondială pentru asemenea proiecte, concomitent cu creşterea producţiei interne, a contribuit la mărirea volumului de investiţii în economia naţională de la patru miliarde dolari, cât era acest volum în anul 1970, la circa 10 miliarde de dolari în fiecare din anii următori. Din cele 33 de proiecte creditate, 17 erau finanţate prin Banca de Investiţii, iar alte 16 erau finanţate prin Banca pentru Agricultură şi Industria Alimentară. Din totalul proiectelor 15 obiective s-au realizat integral cu echipamente şi materiale din ţară , ceea ce a impulsionat dezvoltarea unor sectoare ale industriei, dar a avut şi un impact negativ, ducând la unele întârzieri în punerea în funcţiune a obiectivelor respective. Pentru fiecare proiect de investiţie finanţat cu credite de la Banca Mondială, Banca de Investiţii şi respectiv Banca Agricolă ţineau o evidenţă strictă privind folosirea creditului – Fişa creditului şi problemele intervenite în execuţie. Periodic, Banca şi ministerul de resort analizau problemele şi stabileau măsurile care trebuiau luate. Deseori, asemenea analize se făceau în cadrul Guvernului, care se încheiau cu soluţiile de aplicat pentru finalizarea obiectivului şi atingerea parametrilor proiectaţi (producţie, productivitate, venituri la 1.000 lei fonduri fixe, export etc.).
În anul 1977, de exemplu, au fost înfiinţate şi reorganizate peste 100 de întreprinderi şi centrale economice: industriale, de construcţii etc. (Întreprinderea de produse electronice şi electrice „Electroargeş” cu sediul în Curtea de Argeş, Întreprinderea de ţevi Zalău, Combinatul industrial pentru construcţii de maşini în oraşul Bistriţa, Combinatul de fibre sintetice Câmpulung, Întreprinderea de maşini unelte, accesorii şi scule în municipiul Baia Mare, Întreprinderea de rulmenţi grei Ploieşti, Întreprinderea de ţevi sudate Zimnicea, Întreprinderea de anvelope Zalău etc. Unele din aceste întreprinderi au fost finanţate şi cu credite de la Banca de Reconstrucţie şi Dezvoltare (BIRD). În perioada 1972-1989, România, în calitate de membru al FMI şi BIRD, a reuşit să construiască cu credite de la Banca Mondială obiective de mare importanţă pentru economia românească: Combinatul de oţeluri speciale Târgovişte, Întreprinderea de ţevi Roman, Combinatul de fibre sintetice Câmpulung Muscel, Întreprinderea de anvelope Zalău, Combinatul de îngrăşăminte chimice Bacău, dezvoltarea Combinatului chimic Craiova, Uzina hidroelectrică Râul Mare Retezat, CTE Turceni etapa a II-a şi multe alte zeci de unităţi economice care au creat zeci de mii de locuri de muncă, au mărit avuţia naţională a ţării. În realizarea unor astfel de obiective efortul propriu al ţării a fost determinant. Rata acumulării din venitul naţional a fost forţată o bună perioadă de timp.
În intervalul 1970-1989, ponderea fondului de acumulare în venitul naţional utilizat a fost între 29,5-36,0%. În structura fondului de acumulare suma investiţiilor nete a marcat o dinamică puternică. Această rată forţată a avut şi un efect negativ. Mărindu-se frontul de investiţii peste puterile economice ale ţarii multe obiective nu au fost terminate la termen, ducând la imobilizarea unor fonduri importante, la scăderea eficienţei economice. În acest context este de menţionat că specialiştii FMI şi BIRD, în discuţiile cu reprezentanţii României, abordau asemenea aspecte, dar nu condiţionau acordarea împrumuturilor de o manieră insuportabilă. Contau în mare măsură pe răspunderea autorităţilor române. După 1989, conţinutul negocierilor şi al acordurilor de împrumut a fost diametral opus. Aceste acorduri au avut un caracter blocant, distructiv, demolator. În analizele şi scrierile mele am caracterizat acordurile încheiate după 1989 antieconomice, antinaţionale şi anticonstituţionale. Asemenea acorduri prevăd: se închid atâtea întreprinderi, se lichidează atâtea combinate industriale, agricole etc. Reiau aici o formulare din Acord: „Iniţierea privatizării a 50 de întreprinderi acceptabile pentru Banca Mondială” (deci nu contează părerea României??) prin aşa-numita metodă <în pachet> aceste întreprinderi reprezintă 10,7% din capitalul social al FPS”. Deci întreprinderile se vând în pachet, deşi au fost făcute una câte una, chiar cu bani de la Banca Mondială. Desigur, vina este a autorităţilor române care s-au abătut grav de la angajamentul luat la Aderarea României la FMI şi BIRD, potrivit căruia colaborarea cu FMI şi BIRD va acţiona în direcţia promovării interesului naţional, şi de la prevederile Constituţiei României. Asemenea acorduri au dus la dezindustrializarea României, la jefuirea avuţiei naţionale şi la îndatorarea gravă a ţării, de aceea propun Parlamentului României şi preşedintelui ţării să ceară politicienilor şi guvernanţilor care au participat la ruinarea economiei şi la falimentarea ei să-şi asume răspunderea şi să stabilească sancţiuni pe măsura faptelor
 
NOTĂ: Noi care am trăit etapa industrializării României ştim ce eforturi uriaşe au fost făcute pentru ca România să intre în rândul ţărilor dezvoltate.
Ca unul care am participat la negocieri cu FMI ştiu cum s-a derulat colaborarea cu acest organism şi cu Banca Mondială. Erau interesaţi, dar şi satisfăcuţi că banii obţinuţi se utilizau pentru dezvoltarea economiei şi o spuneau deschis. Atunci când încercau să impună măsuri care dezavantajau economia, cum a fost cazul creşterii dobânzilor la credite li s-a explicat consecinţele în economie şi au cedat. Desigur, unele solicitări se acceptau cum a fost cazul cu creşterea preţului petrolului la gura sondei de la cca. 450 lei/tonă la 1600 lei/tonă. Generaţia de atunci era mândră că România se va ridica pe treapta care o merită şi a făcut eforturi supraomeneşti pentru industrializarea ţării şi asigurarea unui nivel de trai decent al populaţiei. Această dezvoltare economică deranja însă ţările care cuceriseră pieţele mondiale şi doreau să domine piaţa.
O primă încercare de a distruge economia României au făcut-o în anul 1980 când au regizat intrarea în încetare de plăţi a României. Pentru cei care ne-am ocupat de aceste probleme ne-a surprins că datoria externă a României de 12,5 miliarde dolari era de trei ori mai mică decât a Ungariei şi de şase ori decât a Poloniei. Până în 1989 n-au reuşit să distrugă industria şi agricultura României. În ţară se producea, şi din valorificarea produselor industriale şi agricole la export s-a reuşit achitarea datoriei.
Desigur cu eforturi supraomeneşti. Momentul le-a devenit favorabil după 1989 când au găsit trădători şi hoţi puşi în fruntea ţării, care pentru comisioanele încasate şi îmbogăţirea lor şi a mafiei din care au făcut parte au organizat distrugerea industriei şi a agriculturii şi vânzarea obiectivelor strategice către cercurile de afaceri străine interesate, iar România a rămas în sapă de lemn. Consecinţele le vedem acum şi viitorul este şi mai sumbru. Este curios că nu s-a găsit o minte luminată care să curme acest jaf. Este un blestem al acestui popor român să fie ocupat de străini şi umilit.”  Ioan Munteanu .
Sursa : Yahoo ! Mail.
 Aș fi dorit să mai rămân câteva zile la articolul„ LĂMÂIA „ bate” CANCERUL ” mai ales că O RĂCEALĂ STUPIDĂ m-a atins din cauza vremii schimbătoare dar „ HOȚII”  de la noi și de aiurea ce ÎNVÂRT MILIARDELE DE EURO și DOLARI împrumutate de guvernanții de la BUCUREȘTI de la FMI……..,
 nu-mi dau pace și-i visez  și noaptea-n somn . De ce oare este așa de mare diferența intelectuală și morală dintre reprezentanții Republicii Socialiste România care au semnat în 1972 Acordul cu FMI-BIRD  și actualii guvernanți care semnează în niște condiții umilitoare și complet dăunătoare ROMÂNIEI prezente dar mai ales viitoare  ?
Domniile voastre, ce părere aveți ?
Este VINOVAT  FMI care ne împrumută  BANI în niște condiții avantajoase lui și dezavantajoase românilor sau guvernanții ROMÂNIEI capitaliste  care semnează parcă cu ochii închiși ?
Cu stimă și respect,
Alioșa.
                                                                                                  

20/03/2012

LĂMÂIA „ bate” CANCERUL !

Filed under: generale — Aliosa @ 7:38 am
LĂMÂIA   este un produs miraculos pentru  uciderea  celulelor canceroase.
Ea este de 10.000 de   ori mai puternica decat chimioterapia !!!
De   ce nu suntem noi la curent cu asta?
 Pentru ca exista laboratoare interesate in fabricarea unei  versiuni sintetice, care le-ar aduce imense   beneficii.
 Voi puteti, de asemeni, sa va ajutati un prieten care are nevoie, anuntandu-l  ca sucul de lamaie
ii este benefic pentru a  preveni boala.Gustul ei este agreabil si el nu produce efectele oribile   ale chimioterapiei. Daca aveti posibilitatea,  plantati un lamai in spatiul  sau in  gradina voastra. Cate persoane mor in timp ce acest secret este pastrat cu invidie, pentru a  nu fi afectate beneficiile multimilionare ale  marilor corporatii? Cum stiti, LĂMÂIUL  nu ocupa mult loc si este cunoscut pentru   varietatile sale de lamai si lime. Puteti sa   consumati fructul in diverse moduri : puteti sa mancati pulpa, sa faceti suc, sa faceti bauturi,   șerbet etc. I se atribuie multe virtuti, dar  cea mai interesanta este efectul produs asupra   chisturilor si tumorilor. Aceasta planta este un remediu probat contra  CANCERULUI  de toate tipurile. Unii afirma ca este de mare utilitate în toate tipurile de cancer. Se considera, de   asemeni, ca este un agent antimicrobian cu   spectru larg, care  controleaza infectiile bacteriene si cu ciuperci, eficace contra parazitilor interni si a viermilor, regularizeaza tensiunea arteriala crescuta si   este antidepresiv, combate stress-ul si bolile     nervoase. Sursa acestei informatii este fascinanta; ea provine de la  unul din cei mai mari fabricanti de medicamente  din lume, care afirma ca dupa mai mult de 20 de   experimente efectuate in laborator dupa 1970,   rezultatele au relevat ca sucul de lamaie   distruge celulele maligne din 12 tipuri de  CANCER, intelegand aici cel de colon, de san, de prostata, de plaman, de pancreas… Componentele acestui arbore au demonstrat ca actioneaza de 10.000 de ori mai  bine decat produsul Adriamycin, un produs    chimioterapeutic utilizat uzual in lume pentru încetinirea cresterii celulelor canceroase. Si ce este inca foarte  uimitor este ca acest tip de  terapie cu extract de LĂMÂIE distruge  numai celulele maligne canceroase si nu  afecteaza celulele sanatoase !

Sursa:   Institutul de  Știinte in Sanatate, L.L.C. 819 N. Str Charles  Baltimore, MD 1201

Tu, ce părere ai ? Părerea mea este că ai SALVA multe VIEȚI dacă ți-ai îndemna prietenele și prietenii să  citească acest extraordinar material trimis și  mie prin e-mail de un bun prieten ca să-l postez ca să-l citească cât mai multe persoane .

Așa să vă  îndemne  DUMNEZEU !

Cu toată stima și respectul,

Alioșa.

19/03/2012

ADIO CUMNATE ……..

Filed under: jurnal — Aliosa @ 11:40 am

Această prezentare necesită JavaScript.

CHIOREANU SANDU,blajinul meu cumnat , născut  pe  3  octombrie 1942  , a  decedat  vineri  16  martie  2012 , la un spital  din sectorul IV unde a fost dus miercuri 14 martie  cu o ambulanță chemată prin apelul de urgență  112  și,  după toate formalitățile legale  la morga spitalului,a fost depus  sâmbătă 17 martie în Capela cimitirului ROȘU  unde , seara, s-a desfășurat PPRIVEGHIUL și o SLUJBĂ de pomenire .ÎNMORMÂNTAREA  a avut loc   în 18 martie 2012  în Sfânta zi de DUMINICĂ, pe o vreme cu cer senin și fără nici o adiere de vânt , după o SLUJBĂ creștinească  desfășurată după toate canoanele BOR  în CAPELA  cimitirului din ROȘU iar sicriul cu corpul neînsuflețit  a fost coborât în groapa în care au fost depuse cu mulți ani înainte  și  trupurie fără de suflare ale  părinților  săi, GHEORGHE și RAVECA .

DUMNEZEU să-l odihnească în pace și să-l țină la dreapta SA !

A avut parte de o MOARTE fulgerătoare fără a se fi chinuit vreun pic luând prin surprindere pe toată lumea, inclusiv pe mine, CUMNATUL său ce l-am prețuit, iubit și respectat tot timpul, încă de la căsătoria sa cu sora mea ARGENTINA pe vremea când eram elev de Școală Militară de Ofițeri Activi  . Fiindcă a fost  ființă blajină și cu-n suflet  bun , DUMNEZEU i-a hărăzit sfârșitul într-o zi frumoasă de primăvară, cu cer senin, fără vânt și SOARE ce i-a încălzit fața galbenă și rece și chipul fără de suflare, care a continuat pe tot parcursul priveghiului , inclusiv pe timpul oficierii SLUJBEI de POMENIRE și ÎNMORMÂNTARE. L-au CONDUS pe ultimul său drum, soția ARGENTINA, fiul CĂTĂLIN cu soția sa MIHAELA, fiul CRISTI cu fiul său ROBERT, fratele său VASILE cu fiul și nora, cumnata VIOLETA și FĂNUȚA, verișoara LONDI, cumnatul SANDU ( subsemnatul ) și GHEORGHE, nepoatele GABRIELA și ADRIANA cu soțul ei AUREL, foști vecini și prieteni ,MIHAI și soția sa LETIȚIA din BERCENI și vecine și prieteni din tinerețe din ROȘU și alte persoane din zonă. Alte detalii puteți descifra de pe slideshow-ul postat .Îmi cer scuze pentru calitatea imaginilor surprinse dar eu mai mult de atâta nu pot realiza.

Cu  adâncă durere pentru pierderea suferită, cu sincere coondoleanțe pentru famnilia îndoliată dar,

și cu stimă și respect pentru distinsele doamne, domnișoare și distinșii domni care ajung pe blogul meu voit sau cu totul întâmplător !

Alioșa, cumnatul defunctului CHIOREANU SANDU .

13/03/2012

UDMR, șantaj politic la PDL !

Filed under: generale — Aliosa @ 11:43 am

O scurtă trecere  în revistă a principalelor evenimente din timpul PRIMULUI RĂZBOI MONDIAL ( 1914-1918 ) cu referire expresă la ROMÂNIA :1 ) 1914-1916 s-a consumat perioada de NEUTRALITATE a ROMÂNIEI; 2)  1915-1916 , tratative ale ROMÂNIEI privind intrarea în RĂZBOI de partea ANTANTEI ( pentru eliberarea TRANSILVANIEI de sub dominația Imperului Habsburgic ; 3 )   27 august 1916, ROMÂNIA semnează TRATATUL de alianță cu FRANȚA,ANGLIA,RUSIA, ITALIA pentru intrarea în război ; 4 ) 27 august, ROMÂNIA declară război AUSTRO-UNGARIEI ; 5 )  6 sept-sfârșitul lui noiembrie 1916 ARMATA ROMÂNĂ suferă mai multe înfrângeri, Puterile Centrale ocupă BUCUREȘTIUL ( 6 dec 1916 ) ,conducerea ROMÂNIE se retrage la IAȘI , TEZAURUL ȚĂRII este trimis spre păstrarea în siguranță în RUSIA aliatul de la est ( TEZAUR care nu s-a mai REÂNTORS ÎNTREG nici până acum … ) ,armata se reface pe frontul stabilit pe linia defensivă OITUZ-SIRET ( „ PE AICI NU SE TRECE ”  )-brațul Sfântu Gheorghe ( pe DUNĂRE ) ; 6 ) Iulie- august 1917 Armata Română rezistă cu mari sacrificii, în RUSIA începe REVOLUȚIA bolșevică condusă de LENIN ( oct.1917 ) , rușii ies din război; 7 ) 3 martie 1918 RUSIA încheie Pacea de la Brest-Litovsk cu Puterile Centrale iar ROMÂNIA se trezește singură pe FRONTUL de est …. 8 )   7 mai 1918 ROMÂNIA este nevoită ( OBLIGATĂ ) să încheie în condiții extrem de dezavantajoase Tratatul de Pace de la BUFTEA-BUCUREȘTI …………………………………………………………………………………………………………………………………………………………9 ) Vara anului 1918 aduce succese ale ANTANTEI împotriva PUTERILOR CENTRALE…..10) 10 nov.1918 ROMÂNIA denunță  unilateral TRATATUL de PACE de la BUFTEA-BUCUREȘTI,reintră în RĂZBOI,  ARMATA ROMÂNĂ obține victorii după victorii…. 11 )  11 nov 1918 GERMANIA semnează armistițiul cu ANTANTA ….12 ) 1917 se consfințește  victoria REVOLUȚIEI bolșevice,…..LENIN proclamă principiul AUTODETREMINĂRII NAȚIUNILOR creându-se premizele UNIRII PROVINCIILOR ROMÂNEȘTI ( BUCOVINA și BASARABIA ) cu patria MAMĂ, ROMÂNIA ….13) 1918 se DEZMEMBREAZĂ  și IMPERIUL AUSTRO-UNGAR  ……..14)    8 nov 1917 – 1 dec.1918 se consumă evenimentele care au dus la formarea ROMÂNIEI MARI ( 1 dec 1918 ) ;   15 )  18 ian .1919 s-au deschis lucrările CONFERINȚEI de PACE de la PARIS ( VERSAILLES ) cu SCOPUL de a elabora TRATATELE de PACE cu statele ÎNVINSE în  PRIMUL RĂZBOI MONDIAL printre care și UNGARIA ….16 )  În 3  august 1919 ARMATA ROMÂNĂ intră triumfătoare în BUDAPESTA ( detașament de înaintare  format din 400 de cavaleriști, două tunuri și zece mitraliere  condus de colonelul RUSESCU ) iar în 4 august 1919 la orele 18.00 generalul GHEORGHE MĂRDĂRĂSCU comandantul ARMATEI ROMÂNE ce i-a învins  pe ungurii lui Bela Kun , primea  DEFILAREA DIVIZIEI de VÂNĂTORI…..  17) Abia în 4 IUNIE 1920 UNGARIA a semnat TRATATUL de PACE de la TRIANON cu ROMÂNIA  prin care TRANSILVANIA și BANATUL reveneau  ROMÂNIEI   iar oftica îi macină și acum la mai bine de 92 de ani….. 18 ) la 10 dec.1819 ROMÂNIA a semnat :TRATATUL de la SAINT-GERMAIN , cu AUSTRIA prin care era confirmată unirea BUCOVINEI cu ROMÂNIA; TRATATUL de la NEUILLY  cu BULGARIA prin care ROMÂNIA recupera CADRILATERUL …19 )  La 25 oct 1920 s- a semnat cu RUSIA TRATATUL de PACE  prin care se recunoștea unirea BASARABIEI cu ROMÂNIA …..20 ) Prin TRATATELE semnate , a fost recunoscută de către MARILE PUTERI ,formarea la 1 DECEMBRIE 1918  a STATULUI NAȚIONAL UNITAR ROMÂN ; 21) UNGARIA prin maghiarii din ROMÂNIA nici acum nu vrea  să RECUNOASCĂ TRATATUL de la TRIANON  încheiat la 4 iunie 1920….22 ) După VICTORIA REVOLUȚIEI ROMÂNE din DECEMBRIE 1989, maghiarii din ROMÂNIA s-au grupat inițial ( acum sunt și ei dezbinați de pastorul Laszlo Tokeș … ) în organizația antiromânească UDMR care, de 22 de ani , aplicând cu un tupeu nemaiîntâlnit politica PAȘILOR MĂRUNȚI și ȘANTAJUL POLITIC au obținut tot ce-au vrut în SCHIMBUL VOTURILOR în PARLAMENT date de-a lungul timpului PARTIDELOR aflate la PUTETE ….23 ) Cea ce se întâmplă însă  de când sunt în alianță electorală cu PDL ( partid impus la guvernare de președintele Traian Băsescu …) ÎNTRECE ORICE MĂSURĂ a bunului simț și a raționamentului românilor onești și aduși în pragul sărăciei și disperării datorită  alianței lor  ( PDL + UDMR ) .

Acum ȘANTAJUL POLITIC se duce pe băncile UNIVERSITĂȚII de MEDICINĂ și FARMACIE din TÂRGU MUREȘ , pentru  EMITEREA  de către guvernul MR UNGUREANU a unei Ordonanțe de Guvern care să aprobe PREDAREA numai în limba maghiară deși până acum STUDENȚII au învățat și-n ROMÂNĂ și-n MAGHIARĂ…….Despărțirea secțiilor UMF din Târgu Mureș pe criterii PUR ETNICE va GENERA cu siguranță disensiuni între românii și maghiarii din ARDEAL și, TARE MI-E TEAMĂ CĂ ELE VOR FI MULT MAI GRAVE DECÂT  CELE DIN 4 MARTIE 1990 CÂND S-AU ÎNREGISTRAT MORȚI și RĂNIȚI !!! Și cum ziua de 15 MARTIE se apropie, prevăd cele mai sumbre scenarii…….Dar, pentru mai multe detalii vă invit și pe  : http://absolventi1969.wordpress.com/2009/9/5/  unde, veți găsi mult mai multe în cele peste   400 de COMENTARII de la publicarea articolului  TREZEȘTE-TE OȘTIRE și până în zilele noastre . Aștept însă și de la domniile voastre stimate CITITOARE  și stimați CITITORI  opinii în legătură cu subiectul în cauză și nu în ultimul rând RĂSPUNS la întrebarea :

CINE-I  mai VINOVAT,  cel care  CERE sau cel  care  OFERĂ  ???

Din câte cunosc , există o lege care condamnă și pe CERȘETOR dar și pe cel ce -i   DĂ   CERȘETORULUI insistent  ceea ce vrea . Iar dacă CERȘETORUL aplică ȘANTAJUL sub varii forme, atunci datele problemei se schimbă iar celui care i se cere  și DĂ forțat de împrejurări,i se pot aplica circumstanțe agravante !

Tu, ce părere ai ?

Cu stimă și respect,

Alioșa.

Pagina următoare »

Creează un sit web gratuit sau un blog la WordPress.com.